Surpriza maxima: IPS TEOFAN – Mitropolitul Moldovei! (UPDATE)

5-03-2008 Sublinieri

CLAUDIU TARZIU: IPS Teofan se muta la Iasi

Cuvantul foarte frumos si duhovnicesc al IPS TEOFAN dupa alegere (video)

dsc00971.jpg

http://www.ziua.ro/news.php?data=2008-03-05&id=4217:

IPS Teofan, Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei, este noul Mitropolit al Moldovei. IPS Teofan a obtinut 32 de voturi, iar PS Casian a obtinut 13 voturi.

Pentru scaunul vacant de arhiepiscop al Iasilor si mitropolit al Moldovei si Bucovinei au candidat Preasfintitul Ioan al Covasnei si Harghitei, Preasfintitul Casian al Dunarii de Jos, Inaltpreasfintitul Teofan, mitropolit al Olteniei, si Preasfintitul Calinic Botoseneanu, episcop vicar al Arhiepiscopiei Iasilor. In urma primului tur de scrutin, IPS Teofan a primit 20 de voturi, PS Casian – 16, PS Ioan – 7, iar PS Calinic 2 voturi. Pentru ca, in primul tur de scrutin, niciunul din cei patru candidati nu a obtinut jumatate plus unu din voturile membrilor Sfantului Sinod al BOR, a fost organizat al doilea tur, in care au candidat doar IPS Teofan si PS Casian.

Inaltpreasfintitul Teofan, Mitropolitul Olteniei, este un ierarh la care s-au gandit multi din Biserica Ortodoxa Romana ca la un viitor Patriarh. Mitropolitul Teofan este, ca si fostul Patriarh Teoctist, calugar autentic. Doua dintre surorile sale dupa trup sunt, de asemenea, inchinoviate in manastiri fiind calugarite. Mitropolitul Teofan a urmat un stralucit institut de invatamant superior ortodox – Sfantul Serghie din Paris, in 1989 a fost hirotonit Episcop-vicar-patriarhal de catre Patriarhul Teoctist. Nascut in 1959, Mitropolitul Teofan este un om cu reala traire duhovniceasca.

Anul trecut, ZIUA scria ca Patriarhul Teoctist pregatea o schimbare spectaculoasa in organizarea Bisericii: impartirea atributiilor sale. Prea Fericitul dorea sa pastreze din toate prerogativele sale pe cele de Patriarh si Arhiepiscop al Bucurestilor si sa confere pozitia de Mitropolit al Munteniei si Dobrogei preferatului sau, Teofan. Alegerea urma sa se faca in Sfantul Sinod, ca si numirea Vicarilor Patriarhali, evitandu-se astfel ingerinta Adunarii Nationale Bisericesti, plina de mireni. Numirea lui Teofan la Bucuresti drept Mitropolit al Munteniei si Dobrogei l-ar fi transformat pe acesta in prim favorit pentru preluarea pozitiei de Patriarh al Romaniei, in defavoarea lui Daniel, pe atunci, Mitropolit al Moldovei.


Categorii

Anunturi, Biserica la ceas de cumpana

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

55 Commentarii la “Surpriza maxima: IPS TEOFAN – Mitropolitul Moldovei! (UPDATE)

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. Din pacate TOATE publicatiile care apartin eparhiilor din Moldova, in frunte cu Candela Moldovei, pe langa faptul ca sunt bagate pe gat si nu au un continut duhovnicesc real, ridica in slavi persoane umane cum a fost cazul PF Daniel. Cred ca banii care se cheltuie in editarea lor nu-si au rostul si ca ar fi mai bine daca s-ar lepada continutul gen “Scanteia” si s-ar aborda probleme mai practice.

    Cat il priveste pe domnul Serea, i-am raspuns si eu pe blog, mai pe de-a dreptul. Se pare ca unii sunt chiar mai sceptici decat mine :). Timpul va trece si peste cateva luni ne vom edifica asupra fagasului pe care a pornit-o Biserica…

  2. Si eu care credeam ca in cazul parintelui Iustin a fost vorba doar de discutii si amenintari cu dat afara etc. Sa ne fereasca Dumnezeu! Mai ca imi vine sa fiu de acord cu un comentator al unui articol de presa care zicea ca mai bine i-ar fi spus Nefericitul Daniel. Constat ca lucrurile sunt cu mult mai ingrozitoare decit mi-as fi imaginat vreodata.

  3. Oricat de ingrozitoare ar fi lucrurile, sa stam doar cu frica cea buna, cea a lui Dumnezeu, si sa nu primim frica tulburatoare a varjmasului. “Ca stie Domnul necazurile” celor saraci ai lui…

  4. Stiu ca asa e, ca doar frica cea buna aduce folos. Comentariile mele sunt cam patimase, trebuie sa recunosc asta. M-a luat cu asalt realitatea descoperita prin acest razboi intru cuvint. Incep sa imi dau seama ca e nevoie de infrinare chiar si atunci cind vine vorba de a citi articole pe net. E destul de greu totusi sa nu arunc in fiecare zi macar o privire ca sa vad ce noutati ati postat.

  5. Am nevoie de un sfat! Apropos de ‘Codul lui Da Vinci’, ‘Evanghelia dupa Iuda’ si alte prostii (atat tiparite cat si vazute/comentate pe National Geographic); am citit si eu si mi s-a parut a fi un bestseller si ATAT lasand la o parte aberatia in privinta ‘eventualei’ legaturi dintre Hristos si Maria Magdalena; eu zic – parerea mea – ca n-ai cum sa te smintesti din cele scoase in fata ca ‘inedit’, ‘nemaipomenit’…atata timp cat esti intarit in credinta si nu dormi in pantaloni! Problema se pune altfel: au citit si colegii mei si ei cred posibil tot ce s-a scris acolo; eu le-am spus – cum m-am priceput mai bine – ca Hristos a venit in lume ca sa mantuiasca lumea si nu ca sa se indulceasca in vreo legatura trupeasca cu o femeie, insasi nasterea Sa a fost din Preacurata Fecioara Maria (nastere suprafireasca, taina mare), EL care a facut ‘inima si rarunchii’ si ‘tainele oamenilor le stie cu adevarat’. Nu le-a ajuns argumentul, vreau un sfat avizat din partea voastra cum/ce sa mai zic in privinta asta.

  6. Exista cartea lui Danion Vasile pe aceasta tema, care lamureste totul foarte clar. A facut si o conferinta apoi. Cred ca se gasesc pe net amandoua, daca dai o cautare. Dar sunt oameni pe care nu-i poti convinge niciodata cu argumente, pentru ca ei vor sa creada neaparat altceva, adica ceea ce le convine, pentru a-si justifica necredinta si viata patimasa…

  7. Astia habar n-au despr ce vorbesc… fac si ei speculatii…

  8. Banuiesc ca te referi doar la Mirela Corlatan, nu la cei de la Ziua.

    Va invit sa parcurgeti si acest comentariu:
    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2008/03/03/campania-%e2%80%9cpastrati-curata-biserica%e2%80%9d/#comment-2936

  9. Ma refer la cei de la Cotidianul, evident. Sunt prea obosit ca sa comentez ce-au comentat ei 🙂 insa cred ca este evidenta speculatia.

  10. Frate Admin,
    Va rog sa nu-mi atribuiti si lucruri pe care nu le-am spus!
    Am “spalat pe jos cu toti arhiereii, fie ei traditionalisti, fie ei ecumenisti”? Dar ce-ati fi vrut sa fac, pe unii sa-i pup si pe altii sa-i scuip?! Dar daca veneam cu nume si date concrete de ierarhi ecumenisti, nu-i asa ca mi-as fi ales “partea cea buna”, ca doar nici fratiile voastre nu spalati cu ei pe jos, doar le demascati cu mult curaj lipsa de duhovnicie!
    Eu nu-mi “declar scarba fata de poporul prost si simplu” daca arat jalnica stare spirituala in care a decazut din vina preamaruntilor si/sau preainaltilor pastori, fie ei ecumenisti sau traditionalisti! Turma este oglinda pastorului!
    Nu v-am luat “la ferec ca nu corespundeti gandurilor mele despre razboiul nevazut”! Razboiul Nevazut cu demonii care ne manipuleaza prin propriile noastre patimi launtrice este o invatatura biblica si patristica fundamentala, nu este o inventie a gandurilor mele cu care fratiile voastre sa intrati sau nu in conflict!
    Este adevarat ca din acest “razboi intru cuvant” nici eu nu am cum sa ies imaculat, dar nici fratiile voastre, ptr ca parasim starea de cercetare launtrica inaintea Domnului, ptr a sustine (mai mult sau mai putin argumentat) idei care ne insufletesc si in care credem cu tarie…
    Da, Evanghelia se aplica tuturor, asta am inteles-o, ce nu am inteles este altceva: “te asteptam cu drag si te rugam sa nu mai judeci pe cei care judeca, ci sa intelegi de la sine-ti daca este adevar sau nu…”. Cum adica, sa nu va mai judec pe fratiile voastre, care judecati? Pai daca insiva judecati, de ce vi se pare anormal ca sa fiti judecati la randu-va?! E ca si cum eu, judecandu-va pe fratiile voastre, as avea pretentia sa nu fiu judecat la randul meu! Ori Domnul a spus clar: “- Nu judecati, ca sa nu fiti judecati!” si e valabil si pentru mine si pentru dumneavoastra! Iar ca sa inteleg de la sine ce e adevar si ce nu, asta nu inseamna (neaparat) sa fiu de partea dvs: “Bravo, tineti-o tot asa!”, etc.
    In privinta barnei, cititi inca o data, caci eu nu am citat versetul trunchiat, cum se obisnuieste adeseori, ci intreg: nu este vorba de interpretarea gresita ca sa-si vada fiecare de barna din ochiul lui, nu de paiul aproapelui, ci de cea corecta: sa-si scoata fiecare barna din ochiul lui, si apoi va vedea clar sa scoata paiul din ochiul aproapelui!
    De aceea am si dat fratelui Sceptik citatul cu Samson si vulpile, ptr. ca interpretarea filocalica este ca acesta: a da foc la cozi si nu la boturi, inseamna sa luminezi sfarsitul oricarui lucru, urmarile lui ultime. Iar vulpea preinchipuie in sine inteligenta, siretenia.
    Cat despre asteptarea dvs. mesianica din partea taberei traditionaliste, nu va urez decat: Doamne ajuta!, ca ar fi spre binele tuturora… Dar teama mi-e (si sunt mai sceptik decat fr.Sceptik, cum bine a spus-o dumnealui) ca atata vreme cat sistemul nu este curat, nici cei care detin parghiile puterii clericale nu au cum sa se pastreze “curati” ca la inceput, cand i-au inlocuit pe murdarii “modernisti”… Cata vreme nu va fi schimbat statutul inexpugnabil al ierarhului din “print bisericesc” in slujitor al tuturora, nu se va schimba nimic…
    Si ca sa intelegeti ca vaslim in aceeasi directie, dar in barci diferite, va trimit o poezie de-a mea de anul trecut:

    Alienare

    „Biserica-i pe primul loc în top!“
    De optsprezece ani spune sondajul…
    Dar cum şi-l face cunoscut mesajul?
    Mai bine-l face muzica hip-hop!

    Ce înţelege omul de pe stradă
    Din ritualul sacru de sfinţire
    Al unui creştinism în asfinţire
    Din care nu mai ştie ce să creadă?…

    Cât de străini suntem unii de alţii
    Şi cât de mult ne-ndepărtează clerul,
    Că-i dependent de şpagă chiar şi cerul!
    Noi suntem proştii, ei sunt Preaînalţii…

    E-atâta sete, Doamne, de putere…
    Chiar şi-n Sinod sunt clanuri „mafiote“
    Ce se pretind curate, patriote,
    Dar nu-nţeleg a omului durere…

    Cu înţelesuri ce şi lor le scapă,
    L-au încuiat în dogme şi precepte,
    Bolborosind pe nas fraze inepte,
    Pe omul însetat de-a Vieţii Apă…

    În turn de fildeş s-au închis prelaţii,
    Să nu-i vrăjească prea lumeşti sirene:
    „- Nu-i treaba ta să judeci, o, mirene,
    De suntem unşi pe merit sau relaţii!…“

    Episcopii-s boieri arhiereşti
    Cu aere trufaşe de stăpâni,
    Nu merg pe jos zile sau săptămâni,
    Ci-n negrele maşini de lux, nemţeşti…

    Cum să mai crezi că preoţii au harul,
    Când, dintre toţi, ei sunt cei mai şnapani?!
    Visează doar maşini, vile şi bani,
    Pentru că omul simplu îşi dă „darul“…

    La strană, câte-un moş surd, mocăit,
    Mai dă răspunsuri c-o juma’ de gură…
    Iar dacă îl întrebi despre Scriptură,
    Auzi: „- Ce, bă, şi tu te-ai pocăit?!“

    Ca matca-n colonia de insecte
    Stă Evanghelia de ferecată…
    O sărutăm „smeriţi“ că-i „fermecată“,
    Dar n-o citim „c-aşa apar noi secte!“…

    Iar credinciosul nostru cel de rând,
    Piere, săracu’-n lipsa cunoştinţei,
    Crezându-se străjerul sfânt Credinţei
    Pe care n-o trăieşte nici în gând!

    În inimă, Hristos să ne-nfioare?!
    Bine că avem cozi din an în Paşte
    La sărutat „pioşi“ sfintele moaşte,
    Dar nu trăim ca sfinţii… De ce, oare?…

    E dureros să vezi ce se întâmplă
    Şi dacă spui ceva: „-Nu eşti smerit!“…
    Ar trebui maestru emerit
    Să fiu – perfid – minciunilor din tâmplă?!

    Nu poţi să-ţi plângi la nimeni suferinţa,
    Că „pân’ la Dumnezeu, te mâncă sfinţii!“…
    Dar nu aşa ne-au învăţat Părinţii,
    Ci s-apărăm, cu orice preţ, Credinţa!

    Ortodoxie, sfânta mea-nchinare,
    Cum te-a batjocorit oricine-a vrut!
    Căci de la Dunăre până la Prut,
    E-acelaşi val de sânge şi-ntinare…

    E-un creştinism ce trage ca să moară
    Şi pare-se că nimănui nu-i pasă:
    Uitat-au toţi că-n ceruri e Acasă?…
    Revino, Doamne, pentru-a doua oară!

    joi, 2 august 2007

  11. Va cer iertare, Fr.Admin!
    Am incercat de cateva sa postez acest raspun ptr. Fr.Sceptik, pe blogul dumnealui, dar nu am reust! Nu stiu daca este o neregula de ordin tehnic, sau pur si simplu m-a banat! Va rog sa nu va suparati ca i-am dat aici raspunsul…

    Frate Sceptik,
    Intrebarea mea cu vulpile nu a fost retorica, v-am raspuns la ea in Razboi intru cuvant.
    Aveti dreptate ca oile isi simt pastorul, dar nu dupa mirosul traditionalist sau modernist, ci dupa glas! Poti fi si lup imbracat in haine de oaie si sa mirosi a pastor, dar glasul te va da de gol! Fie ca esti dintr-o tabara sau alta!
    Da, amenintarile, sicanarile, etc. din partea unor ierarhi depasesc stadiul de impertinenta, si e bine sa spunem lucrurilor pe nume! Dar ce va face sa credeti ca venind la putere ceilalti, nu vor proceda la fel cu cei din partea carora au avut de suferit?
    Iertati-ma, dar spatele nostru nu trebuie asigurat nici din marii duhovnici, nici de marii masoni, ci de Hristos! Este pe deplin adevarat ca cineva spalat pe creier de masoni nu mai are cum sa fie un bun crestin, dar nici nu va bazati, va rog, pe cei care-si legitimeaza putinatatea spirituala printr-un parinte duhovnic de statura spirituala incontestabila! Fiecare suntem chemati sa crestem la statura barbatului desavarsit care este Iisus Hristos! Nu ne putem ascunde la nesfarsit in spatele marilor oameni ai lui Dumnezeu, care, sa nu uitam, si ei pot fi subiectivi (au preferinte si antipatii), si ei se pot insela!
    Cat despre dedesubturile electoral-clericale, acestea da, ma dezgusta si ma intristeaza! Dar nici sa comentez partinic, cu sufletul la gura ultimile noutati: cine pe cine a sabotat, cum a reusit nu stiu cine in alegeri si s-a inseninat cerul! Biserica nu-i nici stadion, nici tribuna politica electorala!
    Faptul ca oamenii de presa sunt prigoniti, intimidati, amenintati de catre ierarhi este un lucru care tine de domeniul justitiei.
    Cand ma refeream la Sabia Cuvantului lui Dumnezeu, nu era nici un atac personal, dvs. faceti tot ce va sta in putinta ptr cei ce se pot informa de pe net. Imi cer iertare ca nu am fost mai explicit: ma refeream la cei care au puterea sa puna Biblia, Scrierile Patristice si alte scrieri sfinte in mainile multimii, care poate ca nu are acces sau nu se pricepe la calculatoare si internet!
    Stiu ca scoaterea barnei din ochiul personal este o lupta de-o viata, dar sper, totodata, ca trecerea de la “frate” la “stimabile” este doar un usor si pasager atac al diavolului asupra partii irascibile a sufletului dvs!. Ca daca e o formula de respect in adresare, atunci o refuz din start!
    Sunt de acord ca este nevoie de un cadru duhovnicesc ptr a creste si acesta nu se obtine cu rugaciuni in comun si cu conferinte de preaslavire, ca pe vremuri. Dar dorinta de a avea un cult personal nu se refera la “eu ma rog la mine acasa, n-am nevoie de prezenta in Biserica!” ci la necesitatea ca fiecare sa dezvoltam o relatie de dragoste cu Dumnezeu, ca de la Tata la fiu, nu sa respectam niste norme rigide si de neinteles, care au ca rasplata mantuirea!
    Asa este, nu se poate sa-ti bati joc de munca unor oameni, desfiintand manastiri (sau fie si numai amenintand cu desfiitarea). Acolo sunt jertfe de lacrimi si sange, si nimeni nu are voie sa le anuleze printr-o trasatura de condei! Daca exista temeiuri canonice ptr asa ceva, atunci da! Stati linistit, fr.Sceptik, chiar daca nu m-am confruntat personal cu asa ceva, va inteleg si va respect atitudinea!
    Insa daca nu sunt de acord 100% cu demersul fratiei tale, nu inseamna ca stau pe margine, ca atunci iar ne intoarcem la acel blestemat de “cine nu e cu noi, e impotriva noastra!”
    Sunt reprobabile piedicile care se pun jurnalistilor, dar, atentie, sunt ei cu totul si cu totul impartiali? Nu justific reactia persecutorilor, vreau doar sa nu se creeze ideea unei relatii de tip victima-calau!
    In ceea ce priveste dictatura, va dau o veste proasta (si e proasta in primul rand ptr mine!): Biserica NU este un sistem democratic! Corect din punct de vedere biblic este ca o comunitate sa-si aleaga pastorul dintre cei mai buni fii ai ei, iar episcopul sa vina si sa-si puna mainile peste el, dupa ce a cercetat felul de viata si credinta acestuia! Dar de fapt noi ne trezim cu cineva care a facut si el o facultate, saracul, si s-a trezit repartizat aici ca n-a avut bani sa dea o spaga mai substantiala! Asa ca va trage tare sa recupereze banii imprumutati, ca nici pe degeaba n-a ajuns aici! Deciziile teologice, de invatatura, de legislatie interna si de urmarire a respectarii ei nu sunt in mainile mirenilor! Si multe, multe altele! Daca esti preot, oricand poti fi caterisit ca iesi din “sf.ascultare” dar nicidecum daca oficiezi sau participi la nunti cu lautari, bautura, jocuri, cuvinte porcoase, etc! (exista canoane ptr asa ceva, preotul sa fie caterisit iar mireanul, afurisit!). Stiati ca daca un preot aduce para episcopului sau poate fi caterisit? Nu se urmareste daca este sau nu intemeiata para, singura sansa a preotului este sa se mute sub autoritatea altui ierarh, care oricum va fi cu ochii pe el, “ca e din aia, paraciosii!” Si ne mai miram ca preotii tac?
    Sunt de acord cu ultima parte a raspunsului fratiei tale, si ma rog la Dumnezeu ca sa fie de la El ceea ce ati inceput, ca daca nu, se va risipi de la sine!
    Amin!
    P.S.
    Si ca sa vezi, frate Sceptik, ca nu suntem vrajmasi, ci avem acelasi tel, iti trimit aceasta poezie, cum am trimis o alta si la Razboi intru cuvant. Nu-mi fac publicitate, e doar modalitatea mea specifica de a lupta, asa cum a fratiilor voastre este demersul de pe acest blog.

    Trezirea la realitate

    Trăim un „creştinism“ de forme goale,
    Necunoscut creştinilor dintâi:
    Cu tineri obsedaţi de sex şi „ţoale“,
    Cu-adulţi săraci în Duh, cu suflet moale
    Şi vârstnici – ale banului momâi…

    Grijii de trup i-am închinat icoane,
    De suflet parcă nici n-am auzit…
    La Dumnezeu venim doar cu plocoane:
    Coliva stafiditelor cucoane
    Pe care frica morţii le-a „trezit“…

    Şi ne-amăgim: „– Noi suntem un popor
    Încreştinat de 2.000 de ani!
    Eu, ca român, din Sfântu-Andrei cobor!
    Din când în când ne strângem, Sfânt Sobor,
    Că numai noi, Iisus, Ţi-am rămas fani!

    O generaţie de sacrificiu
    Se crede fiecare val de oameni…
    Dar noi avem înscris pe frontispiciu
    Destin măreţ, nu crize-ntr-un ospiciu,
    Când ne-a văzut Poetul răi şi fameni!…

    Iar tu, cel ce-ndrăzneşti să spui ceva,
    Mi-ataci, perfid, Sfânta Ortodoxie!
    Răul s-arăţi oriunde-altundeva!
    Te-a uns pe tine, oare, cineva
    Să dai prim-ajutor de hipoxie?!“

    Aşa gândi-va „bunul ortodox“
    Când va citi această poezie…
    Şi mă va-nvinui de erezie
    Fără să-şi vadă tristul paradox:
    Slujirea la doi domni, cu frenezie!…

    Hristos ne-a învăţat atât de clar
    Că nu putem sluji şi Lui şi-averii!
    Nu-i simplă, omenească road-a vrerii
    Tot ce avem mai bun, ci al Său dar!
    Jertfim, în muguri, taina primăverii…

    De-aceea n-avem flori în luna mai,
    Nici ploaie, vara-n seceta haină…
    „Creştinule“, primeşti, în loc să dai!
    Nici toamna ta n-o plângi: „– Iisus, mai stai!
    N-am roade, mi-e Biserica străină!…“

    Un cult de morţi rămasu-ne-a credinţa,
    La Liturghie-s toţi de vârst-a treia
    Şi-ncearcă, păcălindu-şi conştiinţa,
    Când i-a ajuns din urmă neputinţa,
    Să-ncheie-alt „pact“ pân’ nu s-a stins scânteia…

    „Ascultători“„smeritelor“ tăceri?!
    Femeia-i curvă, fără condicuţă,
    Bărbatul – rob trupeştilor plăceri,
    Copiii ne-amintesc, prin neplăceri,
    Al omului „drept sfânt“ de-a fi maimuţă!…

    O, cât ai suferit, Ortodoxie!…
    Păstorii tăi au adormit în puf…
    Se tem doar de-un atac de-apoplexie,
    Coşmar la vremea siestei, fandaxie,
    Pe al caniculei de iad arzând, zăduf…

    Tu, ortodoxul nostru „cel cuminte“:
    Îl cauţi numai de Crăciun şi Paşti
    Pe-Acel ce te-a iubit cu Dor fierbinte,
    Lăsând şi cerul şi pe-al Său Părinte
    Şi a murit ca-n Duhul să renaşti?!…

    Trezeşte-te, te rog, fratele meu,
    Oricine-ai fi, ori cleric, ori mirean,
    Adu-ţi aminte, fiu de Dumnezeu:
    Nu poţi trăi ca un păgân mereu,
    Viaţa-n Hristos nu e „rasol cu hrean“!

    Din dulci iluzii, la realitate,
    Revino-ţi, până nu e prea târziu,
    Căci ai primit un Duh de libertate…
    Din Jertfa lui Iisus, ca Domn şi Frate,
    Îţi vei lua puterea de-a fi viu!

    Şi iartă-mă dacă te-am întristat
    Cu cele spuse într-a mea scrisoare…
    Nu trebuie să fii deloc crispat;
    Gândeşte-te: de n-aş fi existat,
    Iisus Hristos cum ţi-ar mai fi scris, oare?!…

    luni, 30 iulie 2007

  12. Edificatoare si pe intelesul tuturor, atat ‘Trezirea la realitate’ cat si ‘Alienare’. Vorba voastra – ce sa mai dam nume si adrese, ar fi neindicat, chiar pacat…pentru ca toti (prelati si mireni) suntem bolnavi. Eu -una- din ’92 frecventez Biserica si mi-a fost dat sa vad si sa aud lucruri ce nu fac cinste fetelor bisericesti (vorbesc de ciuntirea slujbelor, facute in graba, de atitudine, bani, samd) dar nu m-am smintit, doar m-am mahnit in sine-mi pentru aceasta. Mi-am dat seama ca, trebuie sa-mi ‘vad de mortul meu’ (cum citi pe site) si sa las in seama judecatii nepartinitoare a Dumnezeului Cel Viu sa indrepte (daca se mai poate) asa cum bine stie pe cei atinsi de starea veacului acesta – au fost cazuri in care, judecata a fost atat de aspra, de necrutatoare incat m-am infiorat facandu-ma sa iau mai bine seama la mine privind cu mila la cei ce au fost ‘batuti de Dumnezeu’ pentru ca, ‘sluga care stie mult si nu face va fi batuta mult’. Aici, trebuie sa se probeze egoismul – in sensul bun al cuvantului – adoptand o atitudine ce tine de tarie si dorinta de mantuire ‘nu ma intereseaza ce face preotul, indiferent de pacatele lui ascunse sau la vedere fiindca din mila lui Dumnezeu pentru izbavirea noastra – cat de pacatos ar fi acesta (preotul) prin gura lui imi vorbeste EL si ‘preotul deschide gura, Dumnezeu desavarseste’. Mai greu este cu cei nedusi la Biserica decat din an in Paste (cum se spune) ce lesne pot cadea in judecare si lepadare de Biserica. Aici este problema!

  13. Si inca ceva: de cate ori am citit/recitit despre Vedenia infricosatoarei Judecati de Cuv.Nifon patriarhul Constantianei mi-a cam trecut/imi trece brusc cheful de a judeca; ce vom/vor pati toti cei care au facut nelucrator cuvantul lui Dumnezeu si au smintit pe ‘unii dintre acestia mai mici frati ai Mei’… mai bine sa ne atarnam piatra de moara de gat (vederea pacatelor proprii) si sa ne aruncam in adancul smereniei si nadejdii in Dumnezeu ce ‘toate le poate, cate le voieste’ spre edificare, indreptare…

  14. http://www.romanialibera.ro/a119586/bartolomeu-i-a-taiat-avantul-patriarhului.html
    Cunoscatori ai mediului bisericesc sustin ca in ultima vreme s-a format o rezistenta fata de actualul Patriarh, iar prin alegerea lui Teofan, Daniel pare ca isi pierde din autoritate. Aceasta parere este impartasita si de directorul Academiei Evanghelice din Sibiu, Jurgen Henkel, care crede ca “poate Sfantul Sinod a vrut ca PF Daniel sa nu fie prea dominant”. Conform lui Jurgen Henkel, votul in favoarea mitropolitului Olteniei “nu a fost un vot politic, ci mai degraba unul duhovnicesc, pentru ca alegerea lui IPS Teofan este buna pentru asigurarea unui echilibru in Biserica Romana”.

    » Daniel al Olteniei
    Patriarhul Daniel a anuntat ca va asigura locotenenta Mitropoliei Olteniei pana la alegerile ce vor avea loc in vara, dupa ce scaunul a fost lasat liber de Teofan. Miscarea nu il surprinde pe profesorul Radu Carp, care crede ca, dupa ce a pierdut intr-un fel Moldova, Daniel isi va asigura macar Oltenia: “Probabil ca unul dintre cei trei perdanti va veni in Oltenia”.

  15. @ Eugen Serea:

    Apropo de judecata a fost o incercare de ironie usoara din partea noastra, in sensul in care am atentionat ca faceti ceva de genul: “Nu mai judeca tu, lasa-ma sa judec eu” 🙂

    Din punctul Dv. de vedere toti sunt o apa si un pamant, ceea ce mi se pare neadevarat si periculos a sustine. Ca toti sunt oameni cu scapari si slabiciuni este una, dar ca toti sunt manjiti cu aceleasi racile grave asta n-am cum sa accept. Pentru unii, putini, poate ca este valabil ca, desi sunt pe orientarea buna, ne-apostata a Bisericii, lasa de dorit totusi in privinta fermitatii si grijii pastorale.

    Problemele pe care le semnalati (si le semnaleaza si Emil mai sus) sunt reale, dureroase si ne afecteaza pe toti. Este o criza generala a Bisericii, e adevarat, o criza determinata, asa cum spunea un frate pe care l-am citat intr-un alt comentariu, in mare parte, de reminiscentele comuniste foarte puternice si de infiltrarile exterioare, vrajmase, in sanul Bisericii. N-a existat destul curaj, destula fermitate, dar asta si pentru ca s-au facut compromisuri, au existat vulnerabilitati, prin urmare si santajabilitate. Apoi pentru ca s-a avut in vedere si pastrarea unitatii Bisericii, chiar si cu preturi poate inacceptabile, cu mari compromisuri… Totusi, de aici si pana la a generaliza asupra tuturor ierarhilor este cale lunga…

    In ce ne priveste, vedem apartenenta la “tabara” traditionalista ca pe o alipire sincera de Adevarul si Predania Bisericii. Nu e vorba de un “partid” ca cele politice, care e in opozitie si vrea sa ia puterea… pentru ca, pur si simplu, aici nu este vorba de putere, ci de Adevar sau Apostazie, de Bine sau de Rau. Intr-un moment al istoriei in care masoneria castiga teren masiv prin proiectele sale globaliste, sincretiste, “reformiste”, uniformizante, sa te mai tii de Traditie si sa respingi umanismul fatarnic si ecumenismul nivelator inseamna sa alegi o cale stramta, marginalizata, hulita de “cei puternici” ai lumii, de cei care impart puterea si privilegiile. Daca nu o faci din convingere sincera, nu vad nicio motivatie reala pentru care ai face-o, pentru ca pur si simplu “mainstream”-ul actual cauta sa te striveasca. Nu e “de bine” azi sa fii anti-ecumenist si atasat de monahismul traditional. Esti suspectat de “filo-rusism”, de “fundamentalism”, iti ridici aproape toata mass-media in cap, ti se insceneaza si monteaza tot felul de campanii de denigrare…

    Nu ne putem ascunde la nesfarsit in spatele marilor oameni ai lui Dumnezeu, care, sa nu uitam, si ei pot fi subiectivi (au preferinte si antipatii), si ei se pot insela!
    Aici, daca ne pierdem increderea si in marii oameni ai lui Dumnezeu si ne punem increderea doar in capacitatile noastre fine de a judeca si distinge binele de rau… cred ca ne inselam si mai tare. Da, se pot si ei insela, dar nu chiar toti la un loc, sa fim seriosi!!!

  16. aceasta discutie tinde sa devina o pierdere de timp asa incat n-o s-o mai continui, si-asa stau destul de prost cu timpul. Frate Serea, nu v-am cenzurat nici un mesaj. Si eu am trimis aici un raspuns la intrebarea celor de la Razboi intru Cuvant care n-a ajuns. Repet: m-am referit la articolul din Cotidianul. Am trimis un comentariu si pe blogul lui Claudiu care nici ala n-a ajuns si l-am suspectat pe Claudiu ca l-ar fi retinut, ceea ce el a negat. Asadar, mi s-a intamplat si mie. Eu am spus ce am avut de spus, fratiile voastre care ma vizitati, n-aveti decat sa cititi si sa judecati pentru voi insiva…

    Sanatate si spor in toate.

    Post usor.

  17. Revin: am gasit cele 5-6 mesaje ale fratiei voastre in directorul SPAM. Asta explica de ce n-au ajuns pe blog…

  18. Pingback: blogul lui laurentiu dumitru » Blog Archive » Linkurile zilei, 7.03.08
  19. @ Sceptik:

    Ceva s-a intamplat cu wordpress-ul. Si noi am gasit cu stupefactie mesajele tale la “spam”, abia acum le-am vazut si le-am dat drumul. Ne cerem iertare!

  20. Aveti dreptate, fr.Sceptik!
    Nici eu nu intentionam sa mai continui, ptr. ca fiecare a spus ceea ce a avut de spus, iar mai mult de atat ar fi pierdere de vreme. Dreapta Judecata nu este nici a mea, nici a fratiei tale, nici a vreunui alt om care vietuieste in trup pe pamant, ci numai a Dreptului Judecator, Iisus Hristos! A lui sa fie slava, cinstea si inchinarea, in vecii vecilor! Amin!
    P.S.
    Daca Bunul Dumnezeu va binecuvanta, ne vom cunoaste personal, si vei vedea, iubite frate al meu in Hristos, ca nu am fost departe unul de celalalt: fiecare a cautat cu sinceritate sa-L faca prezent pe Dumnezeu in constiinta aproapelui, atata cat i-a dat Domnul si cat s-a priceput.
    Post usor si fratiei tale!
    Iertare tuturor celor pe care i-am facut sa sufere citind cele scrise de mine!
    Doamne ajuta!

  21. Multumesc pentru intelgere… N-am interpretat gresit atitudinea fratiei voastre, numai ca nu impartasim, se pare, acelasi mod de a ne face cunoscuta parerea. Sunt ferm caonvins ca si fratia voastra ca si mine, are argumentele sale pentru a actiona intr-un fel sau altul.

    Toate cele bune.

  22. Cu multa bucurie in suflet am aflat vestea si dupa un an si jumatate de la intronizarea IPS Teofan avem parte de un Mitropolit minunat si bland. Credeti ca e o intamplare sa fie ales el ? Nu Sftanta Parascheva l-a vrut ca Mitropolit si a ales minunat. Multa sanatatea Stapane Cat mai multi ani sa slujiti MMB. Doamne ajuta 🙂

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate