CALDURA – MOTIV LEGITIM DE IMBRACARE MAI “LEJERA”?/ Parintele Epifanie: “Orice lucru care are legatura cu INFATISAREA EXTERIOARA CUVIINCIOASA primeste rasplatire, atunci cand se face pentru dragostea lui Dumnezeu”
“Odata, a mers o femeie la Trei Ierarhi sa se spovedeasca. La dojenirile Staretului, referitoare la o imbracaminte decenta, femeia s-a opus:
– Ma sufoc, din pricina caldurii, spunea. Nu mai pot!
Atunci Staretul i-a aratat o fotografie ce o avea, ca amintire, cu membrii Asociatiei Sfintilor Trei Ierarhi, barbati si femei, facuta intr-o vara, la inceputul secolului nostru.
– Ii vedeti pe acestia? Vedeti cum erau imbracati si barbatii si femeile? Era vara. Vedeti cum sufereau hainele inchise, cravatele, sacourile, fustele lungi, manecile lungi? Ce spuneti? Nu se incalzeau?
Focul se afla inauntrul nostru, nu vine din afara. Asadar, moda este aceea care face pe oameni sa se dezbrace, si nu caldura“.
INFATISAREA EXTERIOARA
O fiica a sa duhovniceasca, educatoare, povesteste:
– Parinte, l-am intrebat odata, de mult ma intreaba elevele mele sau chiar si unele doamne, daca este rau ca femeia sa-si taie parul. Mi se pare ca mantuirea sufletului nu depinde numai de asta, dar nu stiu ce raspuns concret sa le dau. Atunci, mi-a povestit urmatoarele:
– Odata, un pustnic a mers sa ia apa de la un izvor ce era departe de chilia lui. Mergand, se gandea: De ce sa merg atat de departe si sa ma obosesc? Voi merge sa locuiesc mai aproape de izvor. Gandindu-se la aceasta, a vazut un inger care-i masura pasii.
– Ce faci? il intreba pustnicul.
– Numar cati pasi faci, ca sa ti-i rasplateasca Dumnezeu pentru osteneala si rabdarea ta.
– Daca e asa – a spus pustnicul – daca Dumnezeu vrea sa ma rasplateasca si pentru pasii ce-i fac ca sa merg si sa iau apa, atunci voi merge inca si mai departe.
Dupa aceasta povestire, Staretul mi-a spus, ca o concluzie:
– Orice se face pentru dragostea lui Dumnezeu, El va rasplati. A lasat sa se inteleaga ca orice lucru care are legatura cu infatisarea exterioara cuviincioasa primeste rasplatire, atunci cand se face pentru dragostea lui Dumnezeu“.
(Din: “Crampeie de viata. Din viata si invataturile parintelui Epifanie Teodoropulos”, Ed. Evanghelismos)
Doneaza pentru filmul "Scrum"
🙂
Sau poate pntru pocainta ei Dumnezeu i-a trimis mangaierea.
Gasesc util atat textul de fata cat si linkul dat de fratele Gheorghe pentru ca trebuie sa ne punem problema decentei si in lume, in tot locul si in tot timpul, nu numai la biserica ci chiar si acasa cand stam singuri la rugaciune. Daca Dumnezeu este prezent in tot locul, atunci si noi trebuie sa fim cuviinciosi in tot locul si toate situatiile si sa nu ne mintim pe noi insine sau sa ne purtam cu 2 fete (venim decent imbracate la biserica si foarte lumeste/smintitor in rest)
Revenind la link mi se pare util pentru ca da un exemplu de decenta, le poate arata tuturor doamnelor si domnisoarelor ca se poate si in plus vine in ajutorul tinerelor care si-au pus problema decentei dar nu stiu cum sa o puna si in practica. Ma refer de exemplu la persoane care vin de curand la biserica, si care nu sunt rau intentionate ci pur si simplu nu stiu cum ar trebui sa se imbrace.
Pe de alta parte pe masura ce stai sa analizezi “cerintele” decentei crestine observi ca nu vin spre a ingreuna, asa cum multi pretind, ci din contra. De exemplu (…) o camasa cu maneca lunga iti apara pielea de razele prea puternice ale soarelui. Si toate astea te fac mai natural … esti tu insuti asa cum te-a facut Dumnezeu si cum a considerat El ca este bine.
Un alt “avantaj” e ca nu ii smintesti pe altii. Nu stiu cate dintre voi v-ati pus problema cum se simte un baiat/barbat primavara si vara, cand cu toate ca evita sa se uite la tv de exemplu, totusi intalneste ispite la tot pasul pe strada. Anul acesta am avut ocazia sa vorbesc cu mai multi colegi despre acest lucru fie direct fie sa vad parerea lor prin intermediul blogurilor, si pot spune ca pentru multi dintre ei situatia este innebunitoare.
Legat de acest aspect m-a pus pe ganduri si o intamplare relativ recenta dintr-un tamvai. Pe usa din fata se urca 2 fete, probabil de liceu, imbracate foarte sumar, cu cat mai multa piele la vedere. Susoteau si chicoteau intr-una. Pe scaunul langa care se oprisera sa se tina de bara, statea o batranica (70 – 80 de ani) foarte calma si decenta. A stat cateva momente si s-a uitat la cele 2 fete, le-a masurat din cap pana-n picioare dupa care le-a spus “Da maica, voi ii innebuniti de tot pe baieti si dupa aia va plangeti ca va violeaza si nu va respecta. Uitati-va la voi cum va imbracati.” Raspusul lor a fost ceva de genul “ce stii tu mamaie, ca nu mai e ca pe vremea ta”. Oare cate fete si-au pus problema acestui lucru si a faptului ca prin felul de a se imbraca ele contribuie la acest aspect al societatii?
Pe de alta parte. daca stam sa analizam lucrurile vedem ca o femeie care se vrea a fi totusi crestina poate alege sa se imbrace asa deoarece pentru ea, faptul ca lumea intoarce privirile dupa ea pe strada o face sa se simta bine, valabila, ii da inceredere in sine. Iar acest fapt se rezuma la lipsa dragostei, a afectivitatii. Ea nu a primit afectiunea necesara si nici nu stie unde sa o caute. Foarte multi condamna aceste femei dar nu se gandesc ca acest gest al lor de a se imbraca provocator vine dintr-o inima care are nevoie de iubire si nu cauta neaparat sa sminteasca. Probabil ca in sinea ei stie clar ca nu are cum sa primeasca afectiunea dorita asa si ca mai si sminteste lumea, dar pana va invata sa daruiasca si sa primeasca dragoste sufleteasca, se multumeste cu atat.
Ganditi-va la un copil foarte rasfatat care brusc ramane fara parinti. El va incerca prin orice mijloc sa atraga atentia celor din jur si sa compenseze lipsa din inima sa. Cred ca mai multa comunicare in familie si dragoste intre oameni le poate face pe tinere sa renunte la acest comportament pentru ca ele se vor simti apreciate asa cum sunt si isi vor cunoaste valoarea de om, nu mai trebuie sa isi expuna trupul pentru a capata atentie.
Se poate vorbi si de indecenta barbatilor care este destul de frecventa.
Si as mai vrea sa adaug un lucru, apropo de cum sa suportam haine decente vara si faptul ca ne dezbracam din cauza modei si nu de prea multa caldura. V-ati pus vreodata problema cum suporta rockerii in mijlocul verii bocancii lor masivi, sau tricourile negre in care se sufoca sau blugii negri relativ stramti? Ei se imbraca asa pentru ca asa este moda lor si prin aceasta isi dovedesc apartenenta la grup. Nu trebuie sa il intrebi daca e rocker sau nu, acest mesaj este transmis foarte clar de imbracamintea si comportamentul lui.
Decenta nu inseamna extremism. In schimb, imbracatul indecent este un fel de agresiune pe care o facem unii impotriva altora si impotriva lui Dumnezeu. Imi cer iertare pentru exprimarea unor pareri prea lumesti fata de continutul textului si al mesajelor fratiilor voastre.
Tot ce se lucreaza in biserica este cultura(cultura Duhului, cum spune Pr. Rafail Noica). Aceasta cultura, este cresterea de la starea cu care intram in biserica si pana cand vom trece in vesnicie si care poate atinge desavarsirea, asa cum vedem la sfinti. Starea cu care intram in biserica este starea la care am ajuns cultivand pacatul. Hristos nu a impus standarde celor care sau hotatrat sa il urmeze, El a primit talhari, vamesi, curve, farisei,…, tot omul bolnav de pacat si care a voit sa se tamaduiasca. Acesti oameni au venit cu obiceiurile lor, cu hainele lor, cu duhul lor. Transformarea lor din toate punctele de vedere (aspect, vorbire, comportament) a avut loc in biserica, la unii dintr-o data la altii treptat dupa cum a stiut Domnul ca poate sa primeasca fiecare. Decenta este un termen al lumii acesteia si tine de o raportare sociala. In biserica nu este decenta, in biserica este bunul simt, iar acesta se dobandeste pe masura ce inaintam in cultura duhului. Omul vine in biserica liber si neconstrans de cineva (poate doar de constiinta lui), el ramane liber tot timpul si urmeaza Domnului in libertate, altfel mantuirea nu e posibila (in decursul istoriei au mai incercat unii sa-i mantuiasca pe oameni cu forta si s-a vazut ce a iesit). Libertatea lui este data de Dumnezeu si este o trasatura a chipului Lui. Dumnezeu nu-i ia libertatea omului, ci o lasa pana acolo incat omul poate hulii pe Dumnezeu (desigur ca isi asuma consecintele despartirii de Dumnezeu, dar o poate face). Felul in care omul se imbraca difera in istoria lui de la o perioada la alta(oricat de cuvios ne-am imbraca acum, daca am cobora in istorie cateva sute de ani am fi un adevarat scandal). De asemenea nu ne este de folos sa-l raportam pe fratele nostru la starea la care am ajuns noi si sa-i impunem standarde, vestimentare sau de comportament ci sa-i lasam pe cei ce il povatuiesc(duhvnic, preot) sa-l modeleze dupa cum poate primii fiecare. Ce s-ar intampla daca sfintii s-ar raporta la noi si nu ar dorii sa aibe comuniune cu noi din cauza starii noastre duhovnicesti? Cred ca lucrarea pe care santem datori sa o facem este lucrarea lautrica in inima noastra , cred ca acolo este de folos sa aducem schimbare lasand voia lui Dumnezeu sa salasluiasca in ea.Iertati-ma!
@ Viorel fratele:
Ne bucura foarte mult sa intalnim la fratia-ta cugetul parintelui nostru iubit Rafail. Fara indoiala ca ai dreptate si, precum s-a vazut, si p. Epifanie arata importanta dragostei de Dumnezeu care te face sa intelegi, sa te convingi launtric si sa renunti cu bucurie la tot mai multe desertaciuni sau sa faci tot mai multe lucruri pentru El, chiar daca unele nu sunt neaparat obligatorii.
Ceea ce totusi trebuie departajat este intre planul relatiei personale cu cineva, si cel al exprimarii unor principii normative cu caracter general, la care fiecare, in constiinta sa, trebuie sa se raporteze, fara sa insemne ca cineva il preseaza, il impinge de la spate sa le respecte imediat, dar si fara sa aiba dreptul de a le relativiza. Adica faptul ca este firesc si necesar sa existe multa ingaduinta fata de cazuri si persoane concrete, nu inseamna ca nu exista si o normalitate – indeajuns de flexibila, zicem noi – deja prescrisa in invatatura Bisericii. Este neaparat nevoie de precizarea aceasta, pentru ca astazi exista o pregnanta tendinta de modernizare si secularizare la toate nivelurile si in ceea ce priveste gandirea si comporatmantul bisericesc. Adesea, chiar in Biserica exemplele sau sfaturile nu mai sunt tocmai cele bune, traditionale si chiar sufletele care sunt indemnate de constiinta intr-o directie sanataoasa sunt descurajate si invatate altceva… pentru ca ar fi, vezi Doamne, alte vremuri. De aceea credem ca este mare nevoie sa stim cum e bine, fara sa ne simtim vizati sau judecati personal, dar sa cunoastem ce spune Biserica cu B mare despre orice aspect al vietii noastre, inclusiv acesta.
Am scris si noi ca decenta e un termen relativ ce tine de lumea aceasta, dar propuneam termenul de cuviinta.
despre batic si despre imbracamintea femeii ortodoxe, o predica de mare folos a Sf. Ioan Gura de Aur:
http://www.ioanguradeaur.ro/176/despre-relatia-dintre-barbat-si-femeie/
Si eu cred ce se spune in cuvintele “Focul se afla inauntrul nostru, nu vine din afara. Asadar, moda este aceea care face pe oameni sa se dezbrace, si nu caldura“.
Caldura, soarele sunt de la Dumnezeu, noi toti daca am binecuvanta acestea si nu am huli, am suporta…si nu ne-ar fi cald…daca cu adevarat ar locui Hristos in noi….Ma iertati de indrazneala..Doamne ajuta!
Aveti timp sa vedeti cine intra in biserica si cum e imbracat? “In Biserica in Cer mi se pare a fi…”judecatile noastre nu sunt ca ale lui Dumnezeu.
@ Gabriela:
Uneori poti sa fii chiar si in cer, ca unele tinute iti intra de-a dreptul in ochi, oricat n-ai vrea si te coboara urgent jos de tot… Din pacate, e un fenomen tot mai generalizat si mai trist. Nu persoanele insa trebuie judecate, ci aceste obiceiuri gresite si smintitoare. Si pierderea simtului randuielii, al cuviintei, al ascezei nu mai zicem…
Daca o tanara se imbraca mai putin “crestineste”- asta e calea care-o va aduce la pocainta, dar nu uitati dragilor, ca Dumnezeu ii permite sa se imbrace astfel, ca prin ispita in care cad aceia ce se smintesc vazandu-le, sa isi cunoasca neputintele, si lucrurile care ii trag in jos, spre pamant, si nu-i lasa sa se ridice la cer.
@ FloriPloiesteanu:
Interesanta abordare 🙂 O va aduce la pocainta DACA va intelege si va recunoaste pe o cale sau alta ca acela este pacat. Ceea ce se intampla tot mai rar, fiindca si in biserica imbracamintea “la moda” devine normalitate.
Dumnezeu ii ingaduie, fiindca El nu da cu parul, dar, zice Cuviosul Filotei Zervakos, preotii nu ar prea mai trebui sa permita… Desigur insa, fara sa dea cu barda si sa raneasca. Si nici sa le lase pe “babutele-jandarm” ale bisericii sa faca ele ordine.
Chiar nu cred ca stiti cum este cu acest gen de ispite, sa nu va suparati pe noi, va rugam. Acestea nu sunt tocmai ispite care sa te faca sa-ti cunosti neputintele…. Iar neputintele de genul asta… sunt ale firii. Macar la biserica ele nu trebuie starnite. Asta e normalitatea, totusi, iar nu sa te lupti cu astea si acolo.
Ce sunt ispitele? Sunt dorintele din noi, poftele, este conflictul intre dorintele noastre si constiinta pura. Sa facem sa dispara orice urma de dorire, si ispitele vor dispare; atat timp cat dorinte de tot felul se invalmasesc in inimile noastre, ispitele ne vor vlagui, caci rugaciunea domneasca ne invata “si nu ne duce pe noi in ispita” caci nu ne putem lupta cu ispita, fiindca ispita uneori este mai puternica decat noi, si ne invinge; iar daca am fost dusi in ispita, sa ne cunoastem dorintele ce ne macina. Mantuirea este pacea interioara, iar pacea interioara este lipsita de dorinte. Caci daca ai dobandit pacea in suflet, ce altceva ti-ai mai putea dori? O liniste sfanta te cuprinde si aceasta e toata bucuria si fericirea; este imparatia cerurilor ascunsa in noi insine! Nici un fir de par nu se clinteste din capul nostru fara voia lui Dumnezeu? de ce atunci s-ar imbraca niste “ispite” vii, ca sa sminteasca niste oameni smintibili, adica plini de dorinte? Cugetati…
Ne-ati confirmat ca, din pacate, va situati pe terenul visarii, al reveriei puritaniste, iar nu al REALISMULUI duhovnicesc. Probabil pentru a indreptati cate ceva, si anume faptul de a-i PROVOCA pe altii, de a-i ispiti, de a-i sminti. Da, asta e oprit IN PRIMUL RAND de poruncile lui Hristos. Care sunt foarte realiste.
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2007/10/08/cand-rusinea-femeilor-va-disparea-atunci-ziua-judecatii-va-fi-aproape/
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2007/10/03/cuviosul-paisie-despre-neoranduiala-launtrica-si-infatisarea-exterioara/
“Vai lumii, din pricina smintelilor! Ca smintelile trebuie sa vina, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala.” (Matei 18-7)
@Flori,
Mantuirea este mai mult decat o stare de pace interioara. Starea de pace poate sa vina si sa plece. Nu ne putem considera mantuiti in nici un moment din viata. Dar ai spus ca daca dispar dorintele dispar si ispitele. Vrei sa spui ca dispar in sensul ca nu mai au efect, dar pana in ceasul mortii vom fi ispititi oricat de rezistenti am crede ca suntem la ele. Cat priveste ispita trupului feminin dezgolit, cred ca se poate compara cu mirosul unei fripturi pe sub nas… tulbura oricata pace interioara ar avea o persoana masculina (mai putin cei inaintati in varsta). Multi monahi si nevoitori sunt greu ispititi cu dorinte trupesti, desi nici nu au femei prin preajma.
teoria e frumoasa, dar practica lipseste. practica iubirii de aproapele, iar aproapele nostru este orice om, chiar si aceia care se imbraca asa cum nu va place (am zis place) a vedea. Atata timp cat vedeti in jur numai ispite, nu puteti iubi oamenii, asa cum sunt ei, cu noroi dar si candoare. Avea dreptate Blaga “ca sufletul mi-asa curat cum gandul tau il vrea, cum inima iubirii tale-l crede”.
Ma surprinde un singur lucru la domnia voastra, si anume, ca cenzurati. Dar, din fericire, nu puteti cenzura si stralucirea ochilor mei!
@ FloriPloiesteanu:
Bine ziceau parintii ca mult mai de plans este omul inselat ca este bine decat omul care pacatos care stie cat de murdar este…
Nu, nu vedem in jur numai ispite. Vedem, insa, ca sunt acolo unde… chiar sunt. Si da, incercam sa-i iubim chiar si pe cei goi:) Daca am putea, sa-i si imbracam… 😉 La masura ingerilor insa nu am ajuns, va rugam sa ne iertati. Si Slava Domnului ca nu ne stralucesc ochii… macar atat… Doamne iarta si miluieste!
PS: Mergeti la un duhovnic destoinic, va rugam, care sa ve cerecteze si spovediti-va amanuntit. E mult mai bine sa oprim aici dialogul nostru.
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2010/05/01/sfantul-ignatie-briancianinov-despre-diverse-forme-de-inselare-si-despre-cauza-lor-esentiala-lipsa-pocaintei-a-inimii-infrante-2/
Nu caldura ne dezbraca, ci moda.
Ca sa nu le judecam pe doamnele si domnisoarele imbracate necuviincios, e de folos sa ne gandim la cata “munca de lamurire” a dus cu ele ingerul lor pazitor pana le-a convins sa intre in biserica. Femeile care merg in mod regulat la biserica nu se imbraca provocator.
Barbatilor care se ispitesc usor, parintele meu duhovnicesc le recomanda sa se pregateasca pentru Sf. Liturghie inca din timpul saptamanii, si in mod special in zilele de vineri si sambata. Post aspru vinerea, sambata seara rugaciune multa si multe, multe metanii. 🙂
Decat sa-i vedem dezbracati pe cei ce merg pe strada va sfatuiesc sa nu-i mai vedem deloc,daca vrem sa-i ajutam,nu sa-i ranim cu predica noastra adevarata si dupa canoane, mai bine sa ne vedem pe noi dezbracati de toata fapta cea buna si sa ne rugam pt ei: Doamne precum ai acoperit pamantul cu iarba si flori spre a nu se vedea uraciunea si golatatea lui,asa imbraca-i si pre fratii mei ce sunt in ratacire si neputinta de a nu rabda mangaietoarele Tale raze de soare ce sunt pentru noi raze de foc, acopera-i si mangaie-i pre ei cu racorea bunatatii Tale si nu ne uita si pe noi robii Tai.Amin Cu drag Ierom Ghenadie, Schitul Sf Dionisie cel Smerit Constanta
@ pr Ghenadie:
🙂
Daca s-ar si putea… :), inseamna ca nici nu ne-am mai intalni pe aici prin lumea virtuala, fiindca am fi ajuns deja macar prin al treilea cer…
Nu are nici-o legatura al trei-lea cer cu cei din jurul nostru, astazi am fost la Catedrala arhiepiscopala pt praznuirea Sf Pantelimon si au fost fel si fel de oameni, ma bucur ca vin si in situati putin jenante, macar sa vina cu sufletul lor curat. A fost o doamna ce are evlavie la Sf Dionisie cel
mic si saraca se acoperea pe umeri cu o sapca dar nu ma ocolit, a venit si a luat binecuvantare, pe cand altele si alti dau doi bani pe Preoti si diaconi chiar daca fac o mie de cruci…dureros nu trebui sa ii invatam pe oameni cum trebui sa se imbrace,ci cum sa se comporte fata de un slujitor….iertare
@pr Ghenadie:
Iertati parinte, dar, cu foarte putine exceptii, modul in care se imbraca lumea are legatura directa cu nesimtirea fata de ceilalti si fata de clerici. Daca nici la nivelul imbracamintii nu stim sa fim cuviinciosi, atunci nici nu mai trebuie sa ne punem problema moralitatii.
Nu am ce sa iert…sper ca acest site sa nu fie spre deramarea si anihilarea PACATOSILOR de langa noi, sa nu uitam pentru cine a venit Hristos pe pamant si ca cuvintele iesire din inima si gaura noastra atat rele cat si bune vor fi masurate cu atentie la judecata. Eu ca duhovnic nu imi permit sa fac nimanui nici-o observatie pentru ca eu pot sa fiu si mai dezbracat de fapte bune…. am spovedit desfranati de am crezut ca mai au un pic si ajung la indracire, dar nu am aruncat cu noroi in ei,ci l-am rugat pe Domnul ca prin Sf Impartasanie sa se tamaduiasca si sa fie ca toti cei din comunitatea noastra a celor ce ne luptam sa tinem poruncile lui Hristos.