Ajutor pentru Manastirea Sfantul Pantelimon din Silistea-Gumesti (Teleorman)

• N-am cuvinte: Ajutor pentru Mânăstirea Sf. Pantelimon din Siliştea Gumeşti, Teleorman

Postam mai jos apelul de ajutor al Părintelui Protosinghel Antonie Liţă, Stareţul Mânăstirii Sfântul Pantelimon din Siliştea Gumeşti, judeţul Teleorman, unde, la începutul anului 2004 mai multe icoane au plâns cu mir şi sânge. Situaţia mânăstirii este cu adevărat una delicată (detalii găsiţi mai jos), orice ajutor fiind binevenit. Clădirile sunt într-o avansată stare de degradare, iar biserica are turnată doar temelia. Părintele stareţ ar fi vrut să găzduiască acolo şi persoane fără adăpost, dar abia sunt menţinute chiliile în care locuiesc monahii, trapeza şi paraclisul unde se ţin slujbele, fiindu-le foarte greu fără ajutorul credincioşilor.

În caz că nu aţi depus formularul 230 privind destinaţia sumei de 2% din impozitul anual (se depune la circa fiscală pe raza căruia aveţi domiciliul, termenul limită de depunere pentru anul 2012 este 25 mai), puteţi direcţiona suma respectivă către Mânăstirea Sf. Pantelimon, fiind necesar să completaţi doar rubrica I. DATE DE IDENTIFICARE ALE CONTRIBUABILULUI cu datele voastre şi punctul 2 de la rubrica III. DESTINATIA SUMEI REPREZENTÂND PÂNA LA 2% DIN IMPOZITUL ANUAL, POTRIVIT ART.57 ALIN.(4) DIN LEGEA NR.571/2003, cu datele mânăstirii. Formularul 230 pentru anul 2012, împreună cu instrucţiunile de completare, poate fi descărcat de aici

După cum scrie Părintele Antonie în apel, cei care nu au posibilitatea să ajute material pot trimite pomelnice pe adresa mânăstirii, chiar fără bani, pentru că vor fi pomeniţi.

Iubiţi credincioşi,

Sunt stareţul Mânăstirii Sf. Pantelimon din localitatea Siliştea Gumeşti, jud. Teleorman şi fac acest apel în vederea obţinerii unui ajutor financiar, material sau cei 2% din impozitul anual.

Mânăstirea noastră este amplasată exact pe teritoriul unui fost regiment militar. Pe acest loc se află aproximativ 20 de clădiri care astăzi sunt ruinate. Efectivul Mânăstirii este de circa 10 suflete.

Furtuna care a fost in judeţul Teleorman a distrus multe acoperişuri, afectând şi pe cele ale clădirilor din incinta Mânăstirii.

Vrem să restaurăm acoperişurile prin care plouă şi să continuăm lucrările la construirea bisericii, aceasta având doar temelia turnată.

Unii dintre noi sunt şi foarte bătrâni şi bolnavi şi necesită îngrijire.

Aceste lucruri nu le putem face singuri, fiindu-ne imposibil, de aceea am făcut acest apel. Ar fi foarte multe de povestit, dar mă opresc aici şi dacă aveţi posibilitatea, ajutaţi-ne.

Sunt oameni care citesc acest apel şi poate nu au posibilitatea să ne ajute, totuşi pot trimite şi ei un pomelnic chiar şi fără bani, noi îi vom pomeni.

Bunul Dumnezeu să vă ajute!

Adresa:
Mânăstirea Sf. Pantelimon
Com. Silistea Gumeşti
Jud. Teleorman
Stareţ: Protos. Antonie Liţă
Tel. Mobil: 0723216577; 0744908926
Tel. Fix: 0371301467
CONT BCR SUCURSALA ROSIORII DE VEDE
RO66RNCB0246011546380001
COD FISCAL: 12283148

Mânăstirea este amplasată pe teritoriul unei foste unităţi militare şi a unui aeroport, iar prin anii ’60 pavilioanele fostei unităţi militare sunt ocupate de un cămin de copii orfani (cca. 1600). După Revoluţia din 1989 clădirile rămân pustii, dispărând cărămidă, părţi de tâmplărie, cabluri electrice etc., iar in 1998 P.S. Galaction înfiinţează aici Mânăstirea Sf. Pantelimon. Biserica este amenajată provizoriu într-o fostă sală de dormit a unităţii militare, ulterior devenită sală de clasă, iar călugării îşi înjgheabă chiliile în pavilioanele părăsite. Trapeza îşi găseşte locul în sala de proiecţie a cinematografului fostei unităţi militare. Ospitalitatea părintelui stareţ şi a monahilor, cu toată sărăcia din jur, este cuceritoare. Nici un pelerin nu pleacă neospătat din mănăstire, după ce a participat la slujbe şi s-a folosit de un cuvânt duhovnicesc. Mânăstirea este cunoscută pentru faptul că în anul 2004, timp de câteva luni de zile, din mai multe icoane a izvorât mir şi sânge. Despre aceasta, revista “Lumea Credinţei” scria, în 2004:

Pe 2 februarie, în timp ce un frate citea la Psaltire în biserică (Psaltirea se citeşte neîntrerupt aici), începe o altă icoană să plângă. Părintele stareţ, chemat de la chilie, refuză să vină: „Să plângă până se face baltă!“ – şi s-a făcut baltă de lacrimi pe podea! De Sfântul Haralambie a plâns icoana Sfântului Haralambie, urmează apoi Sfântul Nicolae, Sfântul Andrei şi Maica Domnului – icoane aşezate pe catapeteasmă. O icoană litografiată a Maicii Domnului cu Pruncul, din trapeză, a ajuns să plângă, pretind vieţuitorii, 37 de litri de mir şi lacrimi. Apoi a plâns şi cu lacrimi de sânge. În Joia Mare, când s-a scos Sfânta Cruce din Sfântul Altar, toată partea centrală a Crucii s-a umplut de picături de sânge, care, mai apoi, s-a coagulat. Ar fi de prisos să mai amintim toate datele la care icoanele au plâns, precum şi ce icoane au plâns, deoarece numărul acestora este foarte mare. Icoanele care au plâns se aflau în biserică, în trapeză, în chiliile părinţilor. Călugării nu se pronunţă privitor la aceasta, ci, cu înţelepciune duhovnicească, îşi văd de rânduială. Nici pre­­oţii din satele vecine nu spun nimic despre acest fapt. Evlavia a pornit, însă, la drum: mii de pelerini din întreaga ţară vin spre această mănăstire, uitată până acum de toţi.