Sfanta Chinotita a Muntelui Athos catre Ministrul de Externe al Greciei: STATUL GREC A INCALCAT STATUTUL SFANTULUI MUNTE

30-12-2011 5 minute Sublinieri

Muntele Athos intre “GRECIZARE”, JURISDICTIA PATRIARHIEI ECUMENICE SI AUTONOMIE

Intr-o scrisoare adresata Ministrului de Externe al Greciei, Stavros Dimas, responsabil pentru chestiunile substantiale ce au legatura cu Muntele Athos, Sfanta Chinotita si-a exprimat obiectiile fata de modul in care s-a executat mandatul de detentie preventiva a staretului Man. Vatopedi, pr. Efrem.

Organismul suprem de guvernare a statului monastic a caracterizat drept nepotrivit modul in care statul (grec- n.n.) a impus masurile politienesti, subliniind ca nu ar fi o exagerare sa se spuna ca situatia este fara precedent in istoria Muntelui Athos.

Sfanta Chinotita (Comunitate) cere ministrului responsabil sa supravegheze autoritatile pentru a preveni astfel de evenimente nefericite si pentru a fi respectate prevederile Chartei (care reglementeaza statutul Muntelui Athos – n.n.).

Mai exact, s-a aratat ca in cazul punerii in aplicare a deciziilor sensibile si importante, acestea trebuie asistate de guvernatorul Muntelui Athos astfel incat, alaturi de Sfanta Chinotita, sa se asigure respectarea proprietatii monastice si sa se evite rusinarea si umilirea unei persoane,  lucruri ce pot duce la divizarea opiniei publice.

[…]

Statutul juridic al Athosului in secolul al XX- lea

Incepand cu ultima parte a secolului al XIX-lea si in tot secolul al XX-lea statutul de autonomie al Athosului este pus de mai multe ori in discutie datorita pretentiilor de suveranitate ale statului grec asupra acestui teritoriu, care, desi se afla in imediata apropiere a spatiului elen, apartine ortodoxiei ecumenice prin caracterul sau multinational, statutul sau fiind precizat in mai multe tratate internationale din secolele trecute.

Astfel, Sfantul Munte este pus sub protectia statelor europene care doresc sa pastreze Athosului regimul sau traditional, protectie stabilita la Congresul de la Paris (1856), congres convocat in urma razboiului Crimeii, precum si la Tratatul de la San Stefano (martie 1878), incheiat in urma razboiului ruso-romano-turc (1877-1878). Tratatul de la Berlin din 1878 merge mai departe, garantand drepturile calugarilor de alt neam de a se stabili la Athos si a pastra proprietatile de care dispuneau (art. 62).

Insa, pentru a-si putea pastra toate pozitiile avute anterior la Athos, grecii l-au determinat pe Patriarhul Constantinopolului Ioachim III sa dea, la 31 decembrie 1911, un canonism (VII), un scurt statut care sa confere grecilor privilegii noi fata de ceilalti calugari athoniti.

Din 1912 situatia se schimba, deoarece Athosul iese de sub ocupatia Turciei si intra in cea a Greciei la data de 2 noiembrie, care se angajeaza sa-i respecte autonomia, scopul ei fiind acela de a asigura pacea si ordinea interioara. De aceea, Conferinta de Pace de la Londra din 30 mai 1913 rezerva marilor puteri europene dreptul de a decide in prolema Sfantului Munte. Conferinta reafirma statutul autonom, independent si neutru al Atho-sului, conducerea lui fiind incredintata Chinotitei, care dispunea de puteri si mijloace politienesti proprii. Aceasta decizie a fost adusa la cunostinta guvernului grec in noiembrie 1913, dar inceputul primului razboi mondial a impiedicat aplicarea ei. Grecia instaleaza la Karyes (Careia) functionari de politie, respectand totusi regimul autonom de conducere, iar in statutul intocmit in 1918 de catre Chinotita in colaborare cu un jurist grec, se iau in considerare prevederile Conferintei de Londra, precizandu-se ca “Sfantul Munte al Athosului, cuprinzand peninsula cu acelasi nume, constituie un stat autonom, neutru si independent“. In mod paradoxal, insa, prin Pacea de la Bucuresti a aceluiasi an 1913 el este cedat in mod tacit Greciei. Tot in 1913 Conferinta Ambasadorilor semneaza un protocol prin care declara Sfantul Munte republica independenta si autonoma, urmand ca mai tarziu statele ortodoxe care aveau interese acolo sa hotarasca modul in care isi vor exercita protectia, precum si statutele pentru administrarea lui. Asadar, Athosul se gasea in acelasi timp in doua situatii: aceea de stat independent (conform Pacii de la Londra), precum si de teritoriu autonom cedat Greciei (conform Pacii de la Bucuresti).

Art. 3 al Tratatului de la Sevres din 1920 cuprindea obligatia asumata de catre Grecia de a “recunoaste si mentine drepturile si libertatile traditionale de care se bucura comunitatile manastiresti negrecesti ale Sfantului Munte”. Pe baza acestei obligatii asumata de catre Grecia, Conferinta de la Lausanne din iulie 1923, convocata in urma razboiului greco-turc, lasa Athosul in administratia Greciei cu titlul de teritoriu sub mandat. Dupa 1945, odata cu decizia O.N.U. de abolire a acestui statut, el trece sub regimul international al tutelei. Cu toate acestea, prin Constitutia din 1926 Grecia supune Athosul deplinei sale suveranitati, act care se desprinde si din Statutul Organic al Muntelui Athos.

Acest statut este aprobat la 10 mai 1924 de catre reprezentantii a 19 manastiri, singura care nu l-a acceptat fiind manastirea ruseasca Sfantul Pantelimon. Statutul a fost alcatuit de catre o comisie numita de statul elen, din componenta careia faceau parte 5 calugari greci. Noul statut de organizare a fost ratificat de autoritatile civile prin decretul-lege Despre ratificarea regulamentului Sfantului Munte Athos din 16 septembrie 1924, dupa ce obtinuse avizul Patriarhiei Ecumenice prin scrisoarea nr. 1861/1925.

Statutul contine o serie de prevederi contrare atat traditiei athonite, cat si prevederilor internationale referitoare la statutul juridic al Sfantului Munte si al vietuitorilor negreci care doresc sa se stabileasca acolo. Vom reda in continuare cele mai semnificative aspecte ale acestui act nedrept atat istoric, cat si moral, avand in vedere, pe de o parte, contributia celorlalte biserici ortodoxe la sustinerea financiara a Athosului de-a lungul istoriei, pe de alta parte, aceasta impresionanta vatra monahala apartine ortodoxiei ecumenice si nici un stat laic nu are dreptul moral de a emite pretentii de suveranitate asupra lui. Iata care sunt aceste prevederi ale statutului:

1. Rapeste independenta schiturilor, chiliilor, colibelor, etc, declarandu-le anexa uneia din cele 20 de manastiri, (art. 1);

2. Refuza dreptul de proprietate oricarui asezamant din Sfantul Munte, exceptand cele 20 de manastiri mari (art. 2);

3. Fixeaza numarul manastirilor mari la 20, pentru ca alte schituri sa nu ceara ridicarea la rang de manastire (art. 3);

4. Prevede obligativitatea cetateniei grecesti pentru toti monahii, indiferent de nationalitate (art. 6);

5. Declara schiturile, chiliile, colibele, etc, proprietatea neinstrainabila a manastirilor tutelare (art. 126);

6. Interzice transformarea schiturilor in manastiri sau a chiliilor in schituri si a colibelor in chilii (art. 133);

7. Opreste vanzarea chiliilor si colibelor fara aprobarea prealabila a manastirilor (art. 138);

8. Declara manastirea tutelara drept primul cumparator in cazul vanzarii unei chilii sau colibe (art. 140);

9. Limiteaza la trei numarul monahilor cu drept de mostenire asupra unei chilii (art. 161)46.

Aceasta tendinta de discriminare fata de calugarii de alta nationalitate este reluata in Constitutia elena din 1926, care consfinteste in mod deschis statutul de suveranitate (art. 109) al Greciei asupra acestui teritoriu aflat sub mandat si interzice orice modificare a sistemului administrativ hotarat in 1924, precizand ca puterile statului prevazute la art. 109-111 vor fi exercitate de catre un guvernator. Art. 112 aduce la cunostinta faptul ca drepturile si indatoririle acestuia, precum si cele ale autoritatilor manastiresti si Chinotita, vor fi reglementate printr-o lege speciala.

Tot in 1926 Grecia aproba o lege privind organizarea justitiei bisericesti pe Muntele Athos, care la art. 6 prevede ca exercitiul supremului for legislativ si de judecata (Sinaxa extraordinara dubla) este supus confirmarii de catre Ministerul de Externe grec.

Incepand din acest moment, viata din sfantul Munte intra intr-o adevarata perioada de criza, deoarece masurile luate, precum si principiile dupa care se conduce acest stat a carui autonomie fusese garantata de catre marile puteri, aduc atingere insasi principiilor dupa care s-a organizat de la inceput Athosul. Cu toate ca aceasta constitutie a suferit numeroase modificari, articolele referitoare la Muntele Athos au ramas neschimbate, chiar si in Constitutia actuala, cea din 11 iunie 1975, care reia vechile prevederi in art. 105, par. 1-5. Acest fapt are loc in ciuda tuturor angajamentelor luate de catre Grecia la tratatele internationale anterioare la care declarase ca respecta intru totul autonomia Athosului, limitandu-se doar la a asigura paza si ordinea interioara.

Asadar, daca la inceputul secolului al XX-lea Grecia respecta in mod formal autonomia Athosului, deja la jumatatea secolului renunta la aceasta atitudine de mascare a pretentiilor sale de suveranitate, tratand Sfantul Munte ca parte a teritoriului sau national.

Prin impunerea suveranitatii i se anuleaza Sfantului Munte caracterul sau interortodox, fiind transformat intr-o comunitate exclusiv greceasca. Ce este mai dureros este faptul ca Patriarhia Ecumenica nu a luat pozitia corespunzatoare, dimpotriva, daca statul elen si-a impus suveranitatea civila, Constantinopolul a impus-o pe cea bisericeasca, trecand Athosul sub directa lui jurisdictie. Aceasta situatie nu face decat sa lezeze prestigiul ortodoxiei, atingand buna intelegere dintre bisericile ortodoxe si drepturile acestora care au asezaminte sau simpli vietuitori in acest spatiu.

Mergand mai departe, trebuie sa remarcam faptul ca Patriarhia Ecumenica si-a impus nu doar jurisdictia spirituala, ci s-a implicat in toate sferele care privesc problemele de organizare si conducere, savarsind acte de jurisdictie deplina asupra Sfantului Munte. Astfel, dupa al doilea razboi mondial au fost trimise la Athos doua delegatii patriarhale (exarhii formate din mitropoliti) cu scopul de a lua masuri administrative, incalcand prin aceasta autonomia athonita.

In 1947 a fost trimisa prima delegatie care, in colaborare cu reprezentantii celor 20 de manastiri traditionale, au luat urmatoarele hotarari:

1. Sa se organizeze o buna paza a bibliotecilor, arhivelor si odoarelor de la Athos;

2. Sa se reactiveze scoala athonita;

3. Sa se opreasca exodul monahilor din Athos, iar monahii athoniti aflati in afara teritoriului Sfantului Munte sa fie obligati sa revina la metaniile lor;

4. Sa se starpeasca vagabondajul calugarilor numiti zeloti sau cavioti, care strica randuielile Athosului, prin masuri de identificare si de obligare a lor sa renunte la vagabondaj si sa se supuna randuielilor athonite. In acest scop a fost instituita o epitropie, careia i s-a dat mandat sa duca la indeplinire hotararile luate.

Toate aceste masuri nu sunt rele prin ele insele, ci nepotirivit este modul lor de impunere, deoarece nu Patriarhia Ecumenica este cea care ar fi trebuit sa le ia, ci conducerea autonoma a Sfantului Munte. Partea negativa a acestor hotarari consta in initiativa de a repopula Athosul cu tineri greci, doritori de a se desavarsi in aceasta adevarata Acropole a Ortodoxiei, dupa cum numea Parintele Petroniu Tanase Sfantul Munte, si nu cu reprezentanti ai tuturor Bisericilor Ortodoxe care au asezaminte acolo.

In 1951 soseste la Vatoped a doua delegatie patriarhala, formata din trei mitropoliti, care au reluat masurile din 1947 in colaborare cu o adunare extraordinara a comunitatii athonite si in deplin acord cu guvernatorul grec. Pe langa masurile precedente, se mai mentioneaza necesitatea refacerii infrastructurii, a modernizarii agriculturii si industriei lemnului, etc. Din aceste hotarari se vede limpede ca starea in care se afla Athosul era destul de precara, aflandu-se pe o panta descendenta atat duhovniceasca, cat si economica. […]

Legaturi:


Categorii

Parintele Efrem (Vatoped), Patriarhul ecumenic Bartolomeu, Razboiul impotriva Bisericii/ crestinismului, Sfanta Chinotita (Muntele Athos), Traduceri

Etichete (taguri)

, , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

4 Commentarii la “Sfanta Chinotita a Muntelui Athos catre Ministrul de Externe al Greciei: STATUL GREC A INCALCAT STATUTUL SFANTULUI MUNTE

  1. Pingback: Serghiei Rudov, membru al Camerei Publice a Rusiei: ADEVARATELE MOTIVE ALE ARESTARII PARINTELUI EFREM SUNT… - Razboi întru Cuvânt
  2. Pingback: PARINTELE CONSTANTIN COMAN da marturia cea buna despre PARINTELE STARET EFREM DE LA VATOPED
  3. Pingback: Patriarhia Ecumenica din Constantinopol despre ARESTAREA STARETULUI EFREM: “NU ESTE PERMIS amestecul altor BISERICI AUTOCEFALE” in SFANTUL MUNTE - Razboi întru Cuvânt
  4. Pingback: Comunitatea Sfantului Munte Athos in CONFLICT fara precedent cu STATUL GREC si pe cale sa ceara SPRIJINUL RUSIEI - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare