Dezvaluiri incendiare: STEFAN MARINCEA, directorul Institutului Geologic: PROIECTUL RMGC este de “Papua Guineea”, o “BOMBA CU CEAS” bazata pe “FALSURI GROSOLANE”! (video)/ Afacerea PENALA Rosia Montana

Lista provizorie cu politicienii ce au contribuit la promovarea RMGC. Excursii la Rio si Las Vegas pentru functionarii de la ANRM

Studiu: cum va “ucide” RMGC peste 20 000 de locuri de munca de la CAMPENI

• Gandul: Proiectul Roşia Montană, desfiinţat de şeful Institutului Geologic. ”Au venit cu un proiect de Papua Guinee pentru ţara mea. Eu nu am bani să mă bat cu avocaţii acestei companii”

Proiectul de exploatare de la Roşia Montană a fost desfiinţat în cadrul comisiei speciale parlamentare de către directorul Institutului Geologic din România (IGR), Ştefan Marincea, care a criticat multiple puncte aflate în acordul cu RMGC. „Au venit cu un proiect de Papua Guinee pentru ţara mea”, a susţinut el. Prima acuzaţie a fost lansată chiar la adresa fostului director al IGR, care a dat anterior un raport favorabil, catalogându-l drept un ”fals grosolan”, caz în care şi Parchetul s-a autosesizat. ”Un predecesor de-al meu, care nu este un patriot, a fost adus din exterior, nu am fost de acord cu el, mi-a fost impus. El a semnat că nu există falii. Ei bine, sunt burduşite de falii. Avizul pe care l-a dat fostul director este un fals grosolan, e o situaţie penală din partea lui. Parchetul s-a autosesizat”, a declarat Marincea, în cadrul audierilor din comisie. Proiectul de exploatare a primit nota 5 din partea lui Ştefan Marincea, care a punctat însă şi faptul că explorările făcute sunt corecte şi acestea vor fi cele care vor fi luate în calcul după finalizarea proiectului.

”Sunt atât de multe fisuri în acest proiect încât dacă îmi venea la evaluare pentru o ţară africană, cred că-l trimiteam înapoi cu zero puncte. E un proiect de nota 5 pentru că partea de explorare reprezintă un efort remarcabil, care se va amortiza la finalizarea proiectului. Atunci singurele elemente într-adevăr de recuperat financiar şi de luat în calcul vor fi lucrările de explorare, sunt nenumărate foraje făcute corect, conform legislaţiei româneşti. Proiectul are şi note bune, dar care sunt  insuficient revelate. În momentul când au luat probe tehnologice, sunt convins că au făcut conţinuturile multielement, au făcut flotare şi oxidare”, a spus directorul IGR.

Care sunt minusurile proiectului

Principiul valorificării complexe Acesta pică, pentru că nu este respectat, susţine Marincea. În primul rând, spune el, faptul că pe lângă aur şi argint există multe alte elemente ”critice”, de care România ar putea profita mult mai mult, precum stibiu, seleniu, indiu, germaniu, galiu şi, nu în ultimul rând, telur (acesta este folosit la fabricarea panourilor solare).

”Este un război comercial foarte clar pe problema telurului. România este campioană europeană la telur. Ne putem aştepta ca politicile Germaniei în privinţa României să se schimbe brutal. Sunt total nemulţumiţi că vom arunca câteva sute de tone, din cele 23.000 care sunt rezerva mondială de telur. Dacă aude un european sau un american că am aruncat o tonă de galiu în şlamul cianurat, s-a terminat cu România, ne pun într-un con de umbră în care vom suferi foarte mult”, a explicat Marincea membrilor comisiei parlamentare.

Potrivit acestuia, telurul este un element esenţial în construcţia panourilor solare, China fiind una dintre cele mai mari producătoare. Mai mult, directorul IGR a ironizat faptul că statul român va rispi această resursă, în contextul războiului comercial pe telur. ”România îşi permite ca printr-un proiect aberant să arunce în şlamul cianurat, sunt sigur că vom beneficia de o ostilitate crescută din partea tuturor partenerilor europeni de discuţii”, a adăugat el.

Respectul faţă de mediu şi directivele deşeurilor periculoase

Deşi ministrul Mediului, Rovana Plumb, a repetat în nenumărate rânduri că proiectul de lege privind exploatările de la Roşia Montană, aflat pe masa parlamentarilor, respectă toate standardele de mediu şi legislaţia europeană şi internaţională, directorul IGR nu este de acord cu acest lucru. ”Nu sunt respectate directivele de mediu”, spune acesta. Explicaţia lui a fost că, în primul rând, nu se poate devia valea unei ape, în condiţiile în care există multiple izvoare în zona Văii Corna.

”Îmi pare foarte rău, dar când am fost pe teren, experţii noştri  au văzut vreo 17 izvoare în 4 ore, acestea apar şi în hărţile RMGC. Ori dacă ai izvoare, ai freatic. Dacă ai freatic nu poţi să abaţi valea pentru că de acolo izvorăşte decât prin îngheţare, dar costă mai mult decât aurul extras. Şi atunci sigur că ne vom trezi cu o bombă cu ceas. Am freatic şi falii, nu pot să pun deşeuri periculoase”, a explicat el.

Bazinul de decantare a fost şi el criticat de Ştefan Marincea, acesta precizând că este ”nemaiîntâlnit” să existe 363 de hectare cu şlamuri cianurate.

”Orice am face, în directiva europeană intră în categoria deşeuri periculoase. Nu există o tehnologie prin care să poţi extrage toată cianura din deşeuri”.

Cu toate acestea, Marincea a explicat că, la momentul de faţă, procedeul de cianurare propus de companie este cel mai perfecţionat, subliniind însă că nu permite recuperarea altor metale.

Acuzaţii peste acuzaţii

Fostul director al Institutul Geologic a fost acuzat că a dat un raport favorabil ”de un fals grosolan”. Compania RMGC nu a scăpat nici ea de acuzaţii dure din partea lui Ştefan Marincea, despre care acesta a spus că a falsificat hărţile cartografice.

„Bazinul aceasta al Văii Corna este plin de fracturi. În trei variante prezentate de companie ale hărţii, în diferite materiale, în unul sunt falii, în al doilea sunt falii, în al treilea dispar faliile, or o falie este o fractură care afectează scoarţa terestră şi nu dispare aşa de uşor”, a precizat directorul IGR

„Aceasta este o faptă penală, dar eu nu am bani să mă bat cu avocaţii acestei companii, pentru că altfel le-aş face o plângere penală, pentru că asta reprezintă un fals în acte, îmi iei baza cartografică şi o modifici”, a adăugat el, dând exemplul unei firme din Canada care a pierdut licenţa de exploatarea dintr-un motiv asemănător.

• Hotnews: VIDEO Un director din Ministerul Mediului, acuzat ca a mintit Comisia parlamentara speciala care analizeaza proiectul de la Rosia Montana

Un director din Ministerul Mediului care a insotit-o pe Rovana Plumb la audierea in fata Comisiei parlamentare speciale pentru proiectul minier de la Rosia Montana i-a mintit pe parlamentari, acuza directorul Institutului Geologic al Romaniei, Stefan Marincea. Potrivit Centrului de Investigatii Media, reprezentantul Ministerului Mediului, Octavian Patrascu, a dat informatii continute intr-un document al Institutului Geologic Roman despre care Marincea afirma ca “a fost cosmetizat” in favoarea companiei, in 2011. Mai mult, Marincea afirma ca oficialul guvernamental are cunostinta de realitatea distorsionata pe care le-a prezentat-o parlamentarilor din comisie, pentru ca Institutul a revenit asupra documentului trunchiat si a prezentat adevarul in doua rapoarte transmise Comisiei de Analiza Tehnica din Ministerul Mediului. Octavian Patrascu, directorul Directiei de Evaluare Impact si Controlul Poluarii in Ministerul Mediului, a declarat in fata Comisiei speciale pentru Rosia Montana, conform stenogramei de pe site-ul acesteia, ca iazul de decantare propus de RMGC este o constructie sigura. El a argumentat spunand ca subsolul zonei a fost investigat prin foraje geotehnice care au aratat ca actuala componenta a solului da siguranta constructiei. Oficialul din Ministerul Mediului a mai spus ca, in 2011, o echipa de specialisti de la Institutul Geologic al Romaniei a studiat aceste aspecte si si-a dat, in final, acordul privind siguranta constructiei. “Toate aceste elemente de care va vorbesc au fost verificate in 2011 de o echipa a Institutului Geologic Roman, care a fost in zona si care a luat in considerare toate datele existente, care a facut carotaje electrice pe aceasta vale si care in final si-a expus punctul de vedere ca, din punct de vedere al caracteristicilor zonelor existente la baza iazului, nu vor fi probleme privind infiltratiile”, le-a spus Patrascu parlamentarilor din comisie, conform paginii 26 a stenogrameiaudierii ministrului Rovana Plumb, document disponibil pe site-ul comisiei speciale. Totusi, intr-un document transmis de Institutul Geologic al Romaniei catre Comisia parlamentara speciala pentru proiectul Rosia Montana, publicat saptamana trecuta, specialistii institutiei critica dur atat solutia tehnica de cianurare integrala a minereului, cat si proiectul iazului de decantare. Centrul de Investigatii Media l-a contactat pe actualul director al Institutului Geologic, profesorul doctor Stefan Marincea, pentru a-l intreba de unde aceasta inadvertenta. Marincea, vechi opozant al proiectului, a explicat ca, in 2011, o echipa de geologi ai institutului a facut, intr-adevar, doua foraje la Rosia Montana pentru a determina compozitia solului, insa forajele au vizat exclusiv zona in care va fi construit barajul, ele nefiind oricum relevante pentru intreaga suprafata propusa a iazului de decantare, de 360 de hectare. Raportul acestora ar fi fost insa “periat” de Stefan Grigorescu, cel care a condus Institutul Geologic al Romaniei pentru aproximativ un an, in 2011. “Raportul intocmit de colegii mei a fost modificat, au fost eliminate din el anumite pasaje continand detalii nefavorabile proiectului, dupa care a fost inaintat Comitetului de Analiza Tehnica din Ministerul Mediului sub forma unei scrisori din partea domnului Grigorescu, in care erau retinute exclusiv elementele favorabile proiectului”, a declarat Marincea pentru Centrul de Investigatii Media. Acesta a mai spus ca, dupa ce a ajuns la conducerea Institutului si, implicit, membru in Comitetul de Analiza Tehnica pentru acest proiect, a transmis doua documente catre minister, cu scopul de a corecta informatiile furnizate in mandatul lui Grigorescu si a atentiona asupra faptului ca ele aveau un continut trunchiat. “Nu stiu din care motiv domnul director Patrascu insista sa citeze dintr-un document pe care Institutul l-a retras si in legatura cu care a prezentat dovezi ca a fost cosmetizat pentru a favoriza compania miniera”, a mai spus Marincea. Directorul Institutului Geologic a refuzat sa dea mai multe detalii despre modul in care “realitatea de la Rosia Montana a fost cosmetizata in avantajul investitorului”, dand de inteles ca acest episod face deja obiectul unei cercetari penale. “Nu va pot da detalii, trebuie sa respect confidentialitatea impusa de o ancheta penala”, a spus Marincea.

• Ziuanews: Dragoş Tănase şi conducerea RMGC au manipulat analizele de la Roşia Montană şi au falsificat hărţile

• Cotidianul:

Călin Marchevici: Scurt ghid al succesului în mari proiecte inutile. Roşia Montană şi reţeta brevetată a “inutilului rentabil”

Ce au în comun proiectul minei de aur de la Roşia Montană, în România, trenul de mare viteză din Ţara Bascilor, în Spania, aeroportul din Notre-Dame-des-Landes, în Franâa, lângă Nantes, linia feroviară subterană care ar putea trece prin Florenţa, în Italia, sau întreaga infrastructură din Atena, construită cu ocazia Jocurilor Olimpice din 2004, care a adus pierderi uriaşe şi irecuperabile statului? Toate acestea sunt, în ochii a sute sau chiar sute de mii de cetăţeni UE, ”mari proiecte inutile şi impuse”, scria „Le Monde”, la începutul lunii august, într-un reportaj dedicat celei de a treia conferinţe europene a celor care contestă proiectele inutile. Aceşti cetăţeni ce reprezintă mişcările contestatare locale se întâlnesc pentru a-şi împărtăşi bucuria victoriilor, dar şi eşecurile, pentru a crea o reţea internaţională, pentru a învăţa unii de la alţii, scrie „Le Monde”. Se pare însă că, oricât de mult ar încerca să-şi organizeze mişcările, marile proiecte inutile vor ieşi victorioase, dată fiind reţeta standard de succes, cvasi-imbatabilă, a iniţiatorilor şi promotorilor marilor proiecte inutile. O reţetă pe care „Le Monde Diplomatique” a ţinut să o explice, într-un articol din 2012. Conceptul de ”mare proiect inutil” a fost brevetat încă din 1990, de un jurnalist belgian, pe vremea când România era încă departe de mana finanţărilor europene. Dar reţeta, la o scară mai mică, este aplicată şi în România, pornind de la terenurile de fotbal în pantă şi telegondola din muribundul Vulcan, până la toaletele publice de zeci de mii de euro, autostrăzile suspendate promise de bucureştenilor şi locurile de joacă şi sălile de sport din satele în care nu mai există copii şi tineri. O reţetă care aproape că a adus României un Minister al Marilor Proiecte, rebranduit în Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine. Toate acestea nu fac decât să confirme că, fie şi în timp de criză, inutilul administrativ şi economic este foarte rentabil. Cel puţin pentru unii. Marile proiecte de amenajare a teritoriului nu vizează mereu să satisfacă nevoile cetăţenilor. Pentru a-şi vinde ideea construirii unei linii de tren de mare viteză pe care foarte puţini îşi doresc să o utilizeze sau ideea construirii unui aeroport într-o zonă care nu are nevoie de el, inginerii şi promotorii proiectelor se întrec în iscusinţă şi retorică, scrie „Le Monde Diplomatique”. A justifica inutilul a devenit o adevărată cultură, ale cărei reguli, ritualuri şi ritmuri le putem decela privind la realitatea imediată. Iată care este, în viziunea „Le Monde Diplomatique”, logica promotorilor proiectelor inutile de amploare, expusă într-un mic ”ghid”.

Oferiţi cifre care să-i entuziasmeze chiar şi pe cei mai sceptici

Se obişnuieşte a se susţine ideea că societatea contemporană trăieşte cu viteza internetului şi că mobilitatea este sinonimă cu reuşita, că omul trebuie să se supună unei economii care aduce mult cu încrengătura de cabluri prin care circulă miliarde de date. Nimic mai adevărat, numai că, pentru a seduce interlocutorii, promotorii marilor proiecte trebuie să exagereze dincolo de limita ridicolului, propunând proiecte faraonice: 50 de kilometri de tunel pe sub Alpi pentru trenuri de mare viteză, distrugerea a mii de hectare pentru un aeroport enorm, săparea unor tuneluri pe sub Barcelona sau Florenţa. ”Pentru a-i face pe contribuabili să înghită pilula miliardelor de euro, oferiţi-le cifre care să-i descumpănească şi pe cei mai sceptici. Unele date trebuie să minimalizeze, altele să amplifice, speculând pe baza necesităţilor viitoare ale concetăţenilor. Multiplicaţi tonele de marfă transportate pe calea ferată, multiplicaţi cu milioane numărul pasagerilor, fără a ezita să flirtaţi cu absurdul. Doar imaginea construită a unui viitor în care veţi câştiga poate să va aducă succesul în prezentul care contează cu adevărat”, sună primul sfat pentru promotorii proiectelor inutile. Speculaţi miza aşa-zisului interes naţional ”Scopul: exploatarea orgoliului naţiunilor bogate, unde politicienii vor ignora răul provocat comunităţilor locale. În cazul statelor cu finanţe mai fragile, trebuie exploatată ideea interesului general: acest dispozitiv administrativ asigură mereu un tratament preferenţial”, scrie „Le Monde Diplomatique”. Şi aceasta aminteşte de proiectul Roşia Montană sau de autostrada Bechtel. Intraţi doar în bătălii tehnice, în care amatorii clachează ”În ciuda tuturor angajamentelor voastre, ecologiştii vor protesta. Mizaţi atunci pe serviciile voastre de comunicare pentru a le interzice accesul la media de mare anvergură. Evitaţi ca mişcarea de contestare să nu se extindă şi să nu devină emblematică sau să câştige bătălii în justiţie. Deschideţi o bătălie a cifrelor, care nu poate să vă opună decât adversari din aceeaşi categorie. În faţa amatorilor invocaţi rigoarea tehnocratică a specialiştilor voştri. Cu ardoarea unor pionieri, vorbiţi mereu de intersul naţional şi subliniaţi viziunea paseistă a opozanţilor voştri. Subliniaţi participarea voastra sinceră şi transparentă la manifestările publice. Având în vedere sprijinul vostru politic şi mediatic, dialogul purtat după aceste metode nu trebuie să vă mai sperie.” ”Contraofensiva împotriva ecologiştilor trebuie să fie graduală. Trebuie să conduceţi o campanie de denigrare în presă. Dacă nu reuşiti să loviţi revolta decisiv, lobby-ul vostru va trebui să mizeze pe incriminarea opozanţilor. La legitimitatea revendicată de protestatari, răspundeţi prin legitimitatea instituţională şi recursul la forţa publică. În numele intersului general, inundaţi protestele cu nori de gaze lacrimogene, daţi mii de amenzi.” Flataţi megalomania aleşilor zilei Trebuie exploatat orgoliul marilor metropole, creând ideea unei concurenţe. ”Pregătiţi terenul politic flatând megalomania aleşilor zilei, care visează fiecare un turn Eiffel în oraşul lor”, scrie „Le Monde Diplomatique”. Odată câştigată încrederea lor, urmeaza presiunile asupra cohortelor de aleşi mai puţin importanţi, ale căror bugete sunt mai reduse şi din care ceea ce le revine comunităţilor exista doar pe hârtie.” Propuneţi pariul locurilor de muncă şi apoi daţi vina pe criză Odată parcurse aceste etape, pariul pe care îl propun promotorii marilor proiecte este, întotdeauna, crearea de locuri de muncă. Sună cunoscut, nu? Iar, dacă atunci când şantierul se deschide, promisiunea nu poate fi ţinută, analizele lor trebuie să ajungă mereu la o singură cauză a eşecului: criza şi iar criza. Doar ea poate fi cea care ar reduce la jumătate sutele de locuri de muncă propuse la Roşia Montană, în timp ce onestitatea investitorilor ar rămâne neatinsă. Tehnicizaţi dosarele până devin indescifrabile ”Luaţi cu asalt birourile de studii pentru a sofistica dosarele până în momentul în care devin indescifrabile. Când cel mai anodin lucru este prezentat în mod abstract, toţi curioşii se descurajează. Ştiinţa este apanajul oamenilor de ştiinţă şi doar un politehnist va mai fi în măsura să numere câte trenuri trec pe o linie ‘L’ într-un timp ‘t’. Pentru a da un aviz, politicienii vor ţine mereu cont de studiile voastre serioase, veridice şi întotdeauna bine intenţionate. Cât despre presă, cu ea nu trebuie aplicată această strategie subtilă: ea este un aliat mereu fiabil, iar generozitatea regiilor voastre publicitare va fi percepută de acest sector sinistrat drept un gest în favoarea libertăţii presei”, se mai arată, cu un umor amar, în ”ghidul” marilor proiecte schiţat de „Le Monde Diplomatique”.

Inutilul este rentabil

”Pentru a finanţa aceste proiecte cu o viabilitate economică mai mult decât indoielnica, este capital să mergeţi pe calea parteneriatelor public-privat. Obţinând construcţia, întreţinerea, administrarea si exploatarea unei infrastructuri, opera voastră va fi totală. Experţii voştri vor explica că beneficiile voastre nu reflectă decât patriotismul vostrul, iar pierderile din banii publici nu vor fi prezentate decât ca un fapt mult mai puţin important decât locurile de muncă create.” ”Desigur, pentru organizarea unei mari licitaţii publice, munca trebuie să fie mai laborioasă, dar miza merită osteneala. Concesiile acordate de autorităţi se întind de acum până peste jumătate de secol. Pentru compania voastră şi acţionarii ei, aceasta este promisiunea unor decenii de prosperitate. De aceea, evantaiul piramidelor viitorului nu încetează să se extindă: hoteluri imense, centre comerciale, cartiere de afaceri, infrastructuri sportive, turnuri… Pentru a-l parafraza pe George Orwell, al cărui personaj spunea ‘Războiul este pacea. Libertatea este sclavia. Ignoranţa este puterea’, nu ezit să afirm: inutilul esre rentabil!”, încheie „Le Monde Diplomatique” scurta sa prezentare a ghidului ”marilor proiecte inutile”.

Asta nu se cheamă şantaj? Scandalos! RMGC pune condiţii Parlamentului României

Fără precedent. Directorul general al Roşia Montană Gold Corporation confundă parlamentarii cu sclavi de pe plantaţii şi dictează cum trebuie să voteze. Se încalcă astfel art. 69 din Constituţie. RGMC spune Parlamentului cum să voteze! Situaţie incredibilă înregistrată miercuri la audierile comisiei parlamentare „Roşia Montana”. După ce şi-a prezentat expozeul – din care rezulta că va curge cu lapte şi miere peste România în urma demarării exploatării de la Roşia Montană –, Dragoş Tănase, director general RMGC, a fost întrebat de unul dintre parlamentari dacă compania îşi va menţine promisiunea privind cedarea cătra statul român a unor participaţii, astfel ca statul să deţină 25% din capitalul social. Răspunsul lui Dragoş Tănase a fost unul uluitor. El a spus că RMGC îşi va menţine promisiunea doar dacă proiectul de lege existent în parlament va fi votat fără modificări şi, de asemenea, dacă redevenţa nu va creşte peste 6%. Iată deci, directorul general al RMGC impune Parlamentului cum să fie votată o lege. Niciodată în istoria postdecembristă a Parlamentului României nu a venit cineva din afară – ne referim la firme, companii, corporaţii – care să impună ce şi cum să se voteze. Prin declaraţia făcută de Tănase, acesta incită la încălcarea prevederile art. 69, alin.2 din Constituţie, care prevede că „orice mandat imperativ este nul” (pentru cei neiniţiaţi, precizăm că această formulare interzice oricui să dicteze cum trebuie să voteze un senator sau deputat – nici măcar în cazul unui referendum, nu i se poate cere unui parlamentar să voteze în concordanţă cu rezultatul scrutinului). De ce se teme de creşterea redevenţei De ce se teme Dragoş Tănase de o eventuală creştere a redevenţei. Răspunsul este simplu. În cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Mamaia pe 29 august, ministrul Daniel Chiţoiu a făcut următoarele precizări legat de nivelul redevenţelor ce urmează să fie stabilit printr-o lege cadru: „Companiile angajate de ANRE vor analiza nivelul redevenţelor din majoritatea statelor dezvoltate şi în funcţie de această analiză se va stabilii şi în România nivelul redevenţelor, la noi, care în acest moment este de 4 procente. În majoritatea statelor respective, redevenţa este între 8 şi 12%. Noi trebuie să facem în aşa fel încât să câştige şi statul român şi cei care exploatează zăcăminte. Proiectul de lege privind Roşia Montană conţine o prevedere din care rezultă că dacă în Legea cadru redevenţa este mai mare, atunci la Roşia Montană se va aplica redevenţa stabilită de legea cadru”. Tot la capitolul redevenţe, Dragoş Tănase i-a aburit pe parlamentarii din comisie de „cât de competitivă este redevenţa de 6%” şi a menţionat că, în lume, marile companii oferă redevenţe de 1,5%, sub acest procent şi foarte rar peste acest procent. Din păcate, după afirmaţiile lui Tănase, nu am sesizat o reacţie sau o punere la punct a acestuia de către vreun parlamentar. Poate parlamentarii din comisie nu şi-au dat seama că sunt trataţi ca nişte scavi pe plantaţie.

• Romania Curata: 

Protest la Campeni. Studiu: 20.720 de locuri de munca ar putea disparea daca incepe proiectul RMGC

Duminică, 6 octombrie, aproximativ 500 de locuitori din Câmpeni dar și din localitățile învecinate au ieșit din nou în stradă, la deja tradiționalul miting împotriva proiectului minier de la Roșia Montană, desfășurat la troița din fata Hanului Moților și finalizat cu un marș pe principalele străzi din oraș, relatează ziarul Unirea. Locuitorii din zonă protestează împotriva demarării exploatării aurului cu cianurii care va duce la pierderea a mii de locuri de muncă în zonă.  1000 de locuri de muncă din prelucrarea lemnului, 4 720 de locuri de muncă din turism şi 15 000 de locuri de muncă din agricultură s+ar putea pierde, dacă proiectul RMGC ar fi pus în aplicare. În total 20 720 de locuri de muncă, prin comparaţie cu cele 800 de locuri de muncă stabile pe care le prtopune RMGC pentru întreaga perioadă a exploatării. Aceste cifre rezultă dintr-un studiu realizat de către Fundaţia pro Munţii Apuseni  cu sediul la Câmpeni şi publicat de 25 septembrie a.c.ş Documentul prezintă o serie de informaţii despre principalele industrii actuale din zonă şi propuneri de dezvoltare alternative proiectului RMGC,  precum şi alte aspecte legate de impactul dramatic al proiectului asupra sănătăţii populaţiei din zonă prin afectarea calităţii aerului, apei şi solului.

Industria mobilei şi de prelucrare a lemnului

În acest domeniu activează un numar de aproximativ 5 firme producătoare de mobilier cu un număr aproximativ de 500 locuri de muncă precum şi subcontractorii lor din domeniul procesării primare a lemnului (peste 20 de societăţi comerciale), cu o cifră de afaceri de peste 7 mil. de euro. Se estimează că „investiţiile la nivel local în Câmpeni în valoare de peste 4 milioane de euro în ultimii ani au dus la crearea a peste 1000 de locuri de muncă directe sau indirecte.”  Reprezentanţii acestui sector susţin că substanţele chimice care ar urma să fie folosite la exploatarea minieră le-ar putea pune în pericol afacerea, având în vedere că masa lemnoasă asimilează substanţele respective, iar mobila rezultată ar putea fi refuzată de beneficiari. De asemenea, ei consideră că aprobarea acestui proiect de lege (neconstituţional) în favoarea unei companii private, ar crea un precedent periculos deschizând calea pentru alţi investitori care ar putea cere noi excepţii de la lege. În consecinţă: societăţile din domeniul prelucrării lemnului lucrează în prezent la un proiect pe care intenţionează sa îl inainteze Parlamentului României spre a-l transforma în iniţiativă legislativă. Se solicită acordarea unei suprafeţe de peste 2000 ha de pădure pentru fabricile de mobilier din zonă, în schimbul căreia se va plăti o redevenţă de 10% . Exploatarea se va face printr-o asociere cu Statul Român care va avea o participare de 30%, se va extinde pe cel puţin 15 ani şi va crea peste 1000 locuri de muncă.

Industria turismului

Zona Munţiilor Apuseni este una din cele mai căutate destinaţii turistice din România, fiind declarată rezervaţie naturală, şi având cel puţin 15 obiective turistice renumite, unele unice în lume. Conform datelor actuale, în zonă există aprox. 638 de pensiuni şi hoteluri şi 4.720 de beneficiari direcţi ai activităţii de turism. În primul trimestru al anului 2013, zona a fost vizitată de 45.000 turişti din care 20 % turişti străini.   Se preconizeată că exploatarea de la Roşia Montană ar transforma întreaga zonă într-un „deşert turistic”, şi ar distruge, printre aletele, un obiectiv turistic unic în lume: sistemul de galerii miniere. Valoarea turistică a acestuia este similară cu cea a minei de sare de la Wieliczka, din Polonia, şi că ar putea atrage aprox. 1,2 – 1,5 milioane de turişti anual, oferind astfel o cale de dezvoltare durabilă pentru locuitorii din zonă. În contrast, proiectul minier al RMGC „promite 17 ani de prosperitate pentru circa 700 persoane” (care reprezintă doar  1,6% din cei 90 000 localnici), cu consecinţe dezastruoase pentru restul. Prin urmare, reprezentanţii mediului de afacere din acest sector propun „integrarea ecoturismului în planurile de dezvoltare locală”, modernizarea infrastructurii rurale pentru a promova diversele obiective ecoturistice (cetăţi dacice, situri medievale, peşteri), şi creearea ecomuzeelor.

Industria agricolă

Argicultura este un segment interconectat cu industria forestieră şi cea a agro/eco-turismului. În zona Munţilor Apuseni există aprox. 15.000 de exploataţii agricole, iar în anul 2013 efectivul de animale a crescut cu 20%. În cadrul zonei montane, economia agricolă montană, economia forestieră şi cea agroturistică sunt interconectate. Economia agricolă montană este în mare parte ecologică sau organică, axată pe economia pastorală. Principalele domenii sunt creşterea animalelor şi agricultura (culturi de cartofi, fructe de pădure, ciuperci şi pomi fructiferi) precum şi apicultura (produse certificate bio) şi piscicultura. Cu titul de exemplu, câştigurile din producţia fructelor de pădure până în septembrie 2013însumează 1,912,500 euro.

Alte aspecte: impactul asupra mediului şi caracterul neconstituţional

Comunicatul mai prezintă şi date tehnice asupra influenţei preconizate a proiectului minier de la Roşia Montană asupra mediului natural. Acestea se referă la poluarea aerului, distrugerea comunităţii şi faunei din zonă, creşterea riscului de „seismicitate indusă”, şi nu în ultimul rând asupra sănătăţii populaţiei din zonă. De asemenea, documentul face referire la aspecte juridice, precum dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, dreptul la proprietate,  şi dreptul la un mediu sănătos. Aceste drepturi, deşi gatantate de Constituţie şi de Noul Cod Civil, sunt încălcate de proiectul de lege pentru exploatarea auriferă. Cititi AICI întregul studiu.

CAPTURA STATULUI LA PURTATOR. 30 de nume sonore pe lista neagra provizorie a exploatarii Rosia Montana

Următoarele personalități care dețin sau au deținut funcții publice au acționat în calitatea lor oficială pentru a promova un proiect prin care o resursă a statului roman ce nu poate fi înstrăinată prin Constituție va fi exploatată printr-un parteneriat în care România are doar 20% și printr-un procedeu riscant pentru oameni, natură și vestigiile noastre istorice, contra deciziilor mai multor instanțe judecătorești care în mod repetat au declarat ilegale procedurile de avizare. Lista este deschisă completărilor. Așteptăm noi sugestii însoțite de documente sau linkuri. LISTA VA FI ACTUALIZATĂ PERMANENT CU NOILE INFORMATII. Nu publicăm calomnii sau insulte.  Ordinea este alfabetică. 1. Teodor Atanasiu, parlamentar PNL de Alba a anuntat ca va vota pentru acest proiect si a mers sa discute cu personalul de pază al RMGC blocat in galeriile nefolosite pentru a cere începerea exploatării  (http://citynews.ro/eveniment/teodor-atanasiu-si-calin-potor-vor-vota-pentru-proiectul-rosia-montana-1251544). 2. Daniel Barbu, PNL. A avizat din partea Ministerului Culturii acest proiect și este printre cei trei miniștri inițiatori ai proiectului de lege trimis în Parlament, deși conducerea PNL a declarat că nu susține proiectul. 3. Elena Băsescu, PDL, a votat contra rezoluției recomandînd interzicerea mineritului cu cianuri aprobată cu o majoritate zdrobitoare de Parlamentul European. 4. Traian Băsescu, președinte, PD, PDL. A fost un susținător declarat, chiar în varianta fără renegociere și a  afirmat, in singura întîlnire pe care a avut-o cu reprezentantii Alburnus Maior, opozanții locali ai proiectului : “Sunteti bolsevici!” Vezi video complet aici: http://www.ziaristionline.ro/2011/08/29/basescu-si-salvatorii-de-la-rosia-montana-mintiti-seful-statului-sunteti-bolsevici-video-exclusiv-ziaristi-online/. Alte informatii: http://www.gandul.info/politica/misiunea-lui-basescu-pentru-guvern-rosia-montana-cupru-min-si-gazele-de-sist-plus-in-doua-saptamani-revizuiti-toate-redeventele-9506032. 5. Gigi Becali, PNG, PRM a sustinut punctul de vedere al RMGC, in dezbaterea din 5 mai 2010 cand Parlamentul European a votat pentru interzicerea mineritului cu cianuri. 6. Radu Berceanu,PD, PDL a fost primul ministru al Industriilor care a aprobat un parteneriat fără procedură competitivă cu o companie care nu avea altă activitate în acel moment (vezi interviu procuror militar Oancea la http://www.cotidianul.ro/exista-un-dosar-rosia-montana-el-trebuie-redeschis-de-dna-223595/). 7. Ionel Blănculescu, consilier neremunerat al premierului Victor Ponta și fost ministru, consultant al multor companii private, reprezintă de ani de zile punctul de vedere al Gabriel Resources in emisiuni televizate si recent a comparat pe manifestantii contra proiectului cu teroristii. 8. Mihăiță Calimente, PNL, a declarat că protestatarii contra proiectului sînt plătiți din străinătate, fiind dezavuat de propriul său partid. 9. Ion Dârzu, deputatul PSD de Alba,  a declarat că este de acord cu demararea proiectului pentru că aceasta a fost dorința exprimată de participanții la referendum, din cele 35 de localități. (4 septembrie, Ziarul Unirea). (http://www.rosiamontana.org/ro/stiri/comisia-special-are-concentra-ie-mare-de-cianur). Ioan Dîrzu este membru în Comisia specială a Parlamentului pentru proiectul Roşia Montana. 10. Liviu Dragnea, PSD, vicepremier, și-a asumat în fața comisiei parlamentare că proiectul este favorabil dezvoltării sustenabile a României fără ca guvernul din care face parte să fi comandat, studiat și publicat o analiză cost-beneficiu a acestui proiect. 11. Ion Dumitrel, PD, PDL, președinte consiliu județean Alba, care a dat mai multe avize anulate de instanțe. 12. Mircea Hava, PDL, primar Alba, http://www.ziarulunirea.ro/mircea-hava-despre-intarzierea-unei-decizii-privind-proiectul-rosia-montana-noi-romanii-suntem-maestri-la-imbarligaturi-53470.html. 13. Iulian Iancu, PSD, propus preşedintele Comisiei speciale privind Roşia Montană (ulterior infirmat), a blocat în 2008, în Comisia pentru Industrii, o iniţiativă legislativă pentru interzicerea mineritului cu cianuri. http://adevarul.ro/news/politica/viitorul-presedinte-comisiei-rosia-montana-infavoarea-mineritului-cianuri-1_52373aa7c7b855ff568e01d4/index.html. 14 Florin Iordache, deputat PSD de Olt a susținut în Parlamentul României pe 3 septembrie o declaraţie politică intitulată “Roşia Montană – un proiect important pentru România”. (http://www.rosiamontana.org/ro/stiri/comisia-special-are-concentra-ie-mare-de-cianur). 15. Mugur Isărescu a semnat ca prim ministru în anul 2000 H.G. 73/2000, privind aprobarea unei licente de concesiune a activitatii de exloatare, inclusiv la Rosia Montana, cu sub 20% participare pentru statul român, la finele mai multor proceduri de o legalitate îndoielnică. 16, 17, 18. Petre Luhan, Marian Jean Marinescu și Iosif Matula, europarlamentari ai PDLcare au votat contra rezoluției adoptate de Parlamenul European prin care se recomanda interzicerea folosirii cianurilor în minerit. 19.  Catalin Potor, Parlamentar PC l-a insotit pe Teordor Atanasiu la aceeasi intalnire cu personalul RMGC, sustinand la fal ca va vota proiectul, in Parlament. 20.  Victor-Viorel Ponta, PSD, prim ministru, a promovat afacerea Roșia Montană ca proiect de lege în Parlamentul României, deși bănuia că a existat corupție pe traseul acestei promovări. A decarat că “Probabil RMGC a cumparat politicieni, dar nu am date”, dar nu a sesizat vreun organ de anchetă. (http://www.business24.ro/victor-ponta/prim-ministru/ponta-probabil-rosia-montana-gold-corporation-a-cumparat-politicieni-dar-nu-am-date-1535360) De asemenea a vizitat personalul de pază al RMGC blocat in galeriile nefolosite pentru a cere începerea exploatării, deși știa că nu erau mineri, ci alți angajați ai companiei. 21.  Rovana Plumb, PSD, Ministrul Mediului, a afirmat ca proiectul este “cel mai sigur din Europa” fără nici o bază documentară în acest sens și a declarat că avizul de mediu se va da pe considerente politice, și nu de mediu, în funcție de decizia parlamentară. http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-15531050-rovana-plumb-acordul-ministerului-mediului-pentru-rosia-montana-functie-decizia-parlamentului.htm. 22.  Dan Sova, PSD, Ministrul Marilor Proiecte, a fost initiator al proiectului deși ar fi trebuit să se recuze, dat fiind că mama sa,  Ana-Diculescu Sova a fost cel puțin  pînă în decembrie 2012 avocatul RGMC. Nu a organizat consultarea publică legală. Surse :http://www.avocatura.com/av.2113-ana-diculescu-sova.html ;http://www.legalmarketing.ro/articol.php?q=2206. 23.  Calin Popescu-Tariceanu, PNL, din postura de Ministrul Industriei si Comertului, care a aprobat prin adresa 120377/NS/7.06.1997 crearea societatii mixte cu Gabriel Resources Ltd. în condiții dezavantajoase pentru statul român. 24, 25.     Cristian Preda și Theodor Stolojan, europarlamentari ai PDL care au votat contra rezoluției adoptate de Parlamenul European prin care se recomanda interzicerea folosirii cianurilor în minerit. 26.  Răzvan Theodorescu, a semnat primul certificat de descarcare arheologică pentru masivul Cîrnic. Acesta a fost emis de Comisia Nationala de Arheologie in decembrie 2003, şi oficializat in ianuarie 2004, de Ministerul Culturii, cand ministru era academicianul Razvan Theodorescu. Acest certificat de descarcare a fost atacat in justitie de Asociatia Alburnus Maior (http://www.romaniacurata.ro/update-ltigtdescarcarea-arheologicalt-igt-la-rosia-montana-este-ilegal-1659.htm). În 2003 Răzvan Theodorescu a demis întreaga Comisie Națională a Monumentelor Istorice pentru că votase împotriva acordării certificatului de descărcare arhologică pentru Masivul Cârnic. 28.  Gabriela Vrânceanu Firea, PSD, membru în comisia parlamentară, s-a antepronunțat în favoarea proiectului. 29.  Traian Ungureanu, europarlamentar PDL a votat contra rezoluției adoptate de Parlamenul European prin care se limita folosirea cianurilor în minerit și a făcut proiectului propagandă în scris. 30.  Adina Vălean,  inițiatoarea unei dezbateri pro-minerit în Parlamentul European, finantata de catre RMCG (http://think.hotnews.ro/rmgc-promoveaza-mineritul-in-parlamentul-european.html). 31 si 32. Toni Greblă (PSD) şi Ion Ruşeţ (PDL) au iniţiat în 2011 o propunerea legislativă Pl-x. 549/2009, adoptată de Senatul României, care modifica legea minelelor. Conform Art. 102 din proiect orice investitor privat care obţinea o licenţă de exploatare avea dreptul să exproprieze proprietăţile vizate. Legea a fost respinsă de Camera Deputaţilor, după ce aceasta a fost pusă în spaţiul public în legătură cu Roşia Montana în urma protestului Alburnus Maior, dar articole din proiect au fost incluse în legea privind explotarea aurului de la Roşia Montana adoptată de guvernul Ponta. Greblă a declarat că proiectul de exploatare a aurului de la Roșia Montană trebuie să continue, întrucât aduce avantaje mari, în special oamenilor care locuiesc acolo (3 septembrie, ziare.com)Toni Greblă face parte din comisia specială a Parlamentului pentru proiectul Roşia Montana. (http://www.rosiamontana.org/ro/stiri/comisia-special-are-concentra-ie-mare-de-cianur). 33. Dan Radu Ruşanu (PNL) a contrasemnat din partea Ministerului Finanţelor- împreună cu Radu Berceanu(PDL ) din partea Ministerului Industriei şi Comerţului şi  Mihail Ianăş, din partea Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale (ulterior manager al unei firme care aparţinea lui Frank Timiş potrivit riseproject.ro) – Hotărârea Guvernului nr. 639/25 septembrie 1999. Pe baza acestei hotărâri Mihai Ianăş a semnat în 1999 tranferul licenţei de concesiune de  exploatare  de la Mininvest către Gabriel Resources (principalul acţionar al RMGC.(Declaraţie Dan Ioan Popescu în Parlamentul României, 10  decembrie 2002, riseproject.ro). 34. Dan Ioan Popescu (fost ministru PSD) a făcut  în parlamentul României în 10 decembrie 2002 declaraţii pro-RMGC. Acestea se regăsesc în mesajele transmise de RMGC şi de actualul Guvern în favoarea legii: “utilizarea cianurilor în prepararea minereului auro-argentifer cu concentraţie scăzută în metal reprezintă singura metodă aplicată în întreaga lume pentru recuperarea în condiţii de eficienţă economică a aurului şi argintului”; “cei care protestează că statul român nu câştigă suficient judecă, încă, după o logică depăşită, după logica: “Nu ne vindem ţara!” Le spun, însă, acestora, că poporul român a depăşit demult acest complex”; “actualul Guvern (guvernul Năstase n.a) analizează cu maximă responsabilitate toate aspectele economice, sociale şi de mediu pe care le implică acest proiect”. “având, însă, în vedere importanţa deosebită şi impactul investiţiei de la Roşia Montană, cea mai mare investiţie din sectorul minier din Europa şi probabil din lume în acest moment, Guvernul intenţionează ca după obţinerea tuturor avizelor necesare să revină în Parlament”. (http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5367&idm=11&idl=1). 35. Alexandru Muraru (PNL) directorul Institutului Naţional al Patrimoniului pentru lipsa de transparenţă privind existenţa unui protocol confidenţial încheiat în 2011 între INP şi RMGC care condiţionează finanţarea de către RMGC a lucrăririlor de restaurare a patrimoniului din perimetrul exploatării de acordarea avizelor de către autorităţi, nu doar cele din domeniul cultural. (http://bistrita.citynews.ro/eveniment/directorul-patrimoniului-autoritatile-locale-nu-vor-ca-rosia-montana-sa-intre-patrimoniul). 36. Ioan Dîrzu PSD, membru în comisia parlamentară, s-a antepronunţat în favoarea proiectului. 37. Mihai Razvan Ungureanu, Forta Civica, a facut o prioritate din acest proiect cind a fost prim ministru, declarind ca nu e ecologist, vezi http://www.ziare.com/mihai-razvan-ungureanu/premier/ungureanu-rosia-montana-este-o-prioritate-1162444.

• Rise Project: Afacerea Roșia Montană: excursii în Las Vegas și la Rio pentru funcționarii statului

Compania Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a sponsorizat deplasări în Las Vegas și în Rio de Janeiro pentru șefi din Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), instituția statului care a aprobat proiectul. Unul dintre funcționarii agenției care a mers în capitala mondială a jocurilor de noroc, pe banii firmei private, a fost investigat în România pentru modul în care RMGC a obținut dreptul de exploatare a zăcământului de aur. București, zona Izvor, iulie 2003. Mihail Ianăș, fostul șef al ANRM, stă disciplinat la coadă în fața unui ghișeu bancar cu zece milioane de lei vechi în mână. Sunt banii pentru înființarea unei noi firme la București – Regal Petroleum SRL- companie ce își propunea să intre pe piața gazelor din România. Omul pentru care Ianăș stă la coadă în acea zi este Vasile Frank Timiș, nimeni altul decât fondatorul afacerii Roșia Montană. Timiș era, de aproape un an, președintele executiv al nou înființatei firme Regal Petroleum PLC, Londra. Cu patru ani mai devreme, în 1999, tot Mihail Ianăș semnase, în calitate de președinte ANRM, licența pentru exploatarea aurului de la Roșia Montană în favoarea lui Timiș și a companiei de la Roșia Montană. La câteva zile după ce Regal Petroleum și-a deschis filiala la București, Ianăș a fost numit administratorul filialei Regal Petroleum din București, pe care a condus-o aproape zece ani, până în 2012.

Gazele de șist

În 2004, Regal Petroleum a concesionat de la ANRM importante suprafețe de teren în Suceava și Bârlad. Sunt aceleași arealuri din Moldova sub care Chevron caută astăzi gaze de șist. Ambele afaceri, Roșia Montană și gazele de șist, au stârnit protestele din ultima perioadă la care participă zeci de mii de oameni. Între timp, subsidiara din România a Regal Petroleum și-a schimbat numele în Zeta Petroleum și îl numără printre acționari pe Ovidiu Tender. Tender este partenerul tradițional de afaceri al lui Vasile Frank Timiș și este și nașul de cununie al acestuia. De altfel, Tender a făcut parte, la sfârșitul anilor ’90 și din Gabriel Resources, firma care deține RMGC. Mihail Ianăș a fost unul dintre oamenii cheie din România pentru Vasile Frank Timiș. Fostul șef al ANRM a deschis multe uși pentru controversatul afacerist româno – australian atât în calitate de președinte al ANRM dar și ca administrator al firmei lui Timiș în România. În fapt, Timiș, firmele sale și asociații săi ajunseseră la începutul anilor 2000 să dețină licențe de explorare sau exploatare pentru aur sau gaze naturale pe suprafețe imense din teritoriul României. În afară de Roșia Montană, Suceava și Bârlad, ei controlau perimetrele de la Certej dar și o suprafață de peste 2.500 de kilometri pătrați, între orașele Deva, Lugoj și Oțelul Roșu.

“Am o anumită morală”

București, 8 mai 2000. Trei persoane își pun semnătura pe un document de două pagini – înregistrat în acea zi la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM). Prima semnătură din stânga jos este chiar a lui Mihail Ianaș, șeful ANRM – instituția statului cu rol de arbitru pe piața zăcămintelor. Actul modifică licența de exploatare acordată cu un an în urmă pentru exploatarea aurului de la Roșia Montană. Ca și licența, actul adițional este confidențial, nefiind publicat până acum. Ceilalați doi semnatari sunt reprezentanții firmelor din proiect- Roșia Montană Gold Corporation SA (RMGC) și compania statului, Minvest- adică titularul și compania afiliată din licența de exploatare.

RMGC decidea ce șefi din ANRM puteau pleca în vizite

Întreaga operațiune poartă denumirea de „transfer de tehnologie” și, conform documentului, lista persoanelor din Guvern și din ANRM care pleacă la conferințe sau forumuri internaționale este aprobată de compania privată – RMGC. Conform documentului, plățile secrete trebuie acordate anual pe întreaga durată a proiectului. Ele sunt în vigoare și astăzi. Cele două pagini arată cum compania privată RMGC trebuie să suporte anual cheltuieli pentru deplasările în țară și străinătate ale unor persoane din Guvern și ANRM – instituțiile care au aprobat licența de exploatare și apoi transferul ei către RMGC. Anual, RMGC s-a obligat să suporte minim 5000 de dolari pentru deplasările intene sau externe ale funcționarilor guvernamentali. Mai mult, compania privată trebuia să aprobe și listele cu funcționarii care urmau să plece în astfel de vizite. Mihail Ianăș a negociat și semnat din partea statului sponsorizările, cuprinse în actul adițional al licenței de exploare din anul 2000. Astăzi, Mihail Ianăș este un specialist venerabil, în vârstă de 74 de ani. Contactat de RISE Project, Mihail Ianăș confirmă plățile din document, dar susține că ele au fost legale și ne trimite la legea minelor. Fostul oficial al statului revine apoi și citește din normele de aplicare ale legii minelor din 2003, pentru că pe cea din 1998 nu o găsește, dă exemplul Kazahstanului, unde se aplică aceleași proceduri și ne menționează că prin transfer de tehnologie trebuie să înțelegem și „echipamente, calculatoare etc.” În documentul semnat de Ianăș nu figurează nici calculatoare, nici alte echipamente. Doar programe de instruire, în țară și în străinătătate, pentru funcționarii ANRM și pentru oameni din Guvern. Articolul din normele de aplicare ale legii minelor în baza căruia a fost semnat documentul confidențial prevede doar: „Transferul de tehnologie obţinut de la parteneri străini se reglementează prin licența de concesiune”. Prin urmare, legea ne trimite înapoi la Ianăș – tot el a semnat licența de concesiune pentru exploatarea aurului de la Roșia Montană. Și, același document ne trimite și mai înapoi la Vasile Frank Timiș care, într-un CV înmânat personal unui reporter RISE, se laudă cu faptul că a contribuit la crearea legii minelor din 1998.

Frank Timiș se laudă că a contribuit la legea minelor din România

Iată însă ce are de spus Mihail Ianăș despre sponsorizările specificate în actul adițional:

Reporter: Domnule Ianăș, dumneavoastră, personal, ca președinte al agenției statului, ați participat la astfel de programe de instruire pe banii RMGC?

Mihail Ianăș: Nu, niciodată! Niciodată!

Reporter: Alți factori de decizie din ANRM, în perioada în care dvs. ați condus agenția, au participat la astfel de vizite externe decontate de compania privată?

Mihail Ianăș: Nu mai țin minte, pentru ca erau foarte multe plecări. E posibil să fi fost astfel de persoane.

Reporter: Vi se pare pare normal ca un director din ANRM să participe la un proces de instruire plătit de o companie privată pe care o supravegheză?

Mihail Ianăș: Legea nu interzice, dacă vreți ca o părere personală. Eu nu am acceptat niciodată să fac parte dintr-o delegație sponsorizată de companie…

Reporter: De ce nu ați participat?

Mihail Ianăș: Eu am o anumită morală…

Reporter: Poftim?

Mihail Ianăș: Pentru că eu am o anumită morală…

Reporter: Asta înseamnă că nici dumneavoastră nu credeți că sunt în regulă astfel de sponsorizări…

Mihail Ianăș: E legal, dar mă rog e discutabil. Eu nu am participat, niciodată. Este exact ca și cum la ora actuală un primar sau mai știu eu ce oficial ar fi membru în consiliul de administrație la diverse companii…Poate nu e atât de grav, dar e o anumită incompatibilitate.

---

Alexandru Pătruți, fost președinte ANRM între octombrie 2009 și mai 2012, ne-a declarat: „În perioada mandatului meu nu a plecat nimeni în deplasări pe banii RMGC-ului. Din cauză că formulările legislative pentru utilizarea acestor bani nu sunt explicite am preferat să nu utilizăm acești bani”. De cealaltă parte, Dragoș Tănase, directorul general al RMGC, ne-a spus: „Nu știu despre ce este vorba. Reveniți în scris și vă răspund în scris”. Biroul de presă al companiei RMGC nu a răspuns nici după trei săptămâni întrebărilor trimise de către RISE Project.

Las Vegas și Rio

ANRM confirmă faptul că mai mulți funcționari ai agenției statului au participat la o expoziție minieră la Las Vegas pe banii companiei private Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), într-un răspuns oficial către RISE Project. Trei membri din conducerea agenției au petrecut opt zile în toamna anului 2000 în capitala mondială a jocurilor de noroc : Sorin Horia Rădulescu, vicepreședintele ANRM, Gicu Boroși și Laurențiu Bogatu, ambii directori generali în ANRM. Contactat telefonic, Laurențiu Bogatu ne-a spus: “Nu-mi aduc aminte. Cine v-a dat această informație? ANRM? Dacă spun ei așa să fie sănătoși. (…) Îmi amintesc că am fost acolo la o expoziție mondială de echipamente pentru minerit. Nu-mi amintesc exact ce am făcut acolo, dar a fost un ordin al președintelui cu ce trebuia făcut, cu participarea la expoziție”. Întrebat despre programul ”transfer de tehnologie”, Bogatu a declarat: “Asta este lege. Este în lege asta. În lege scrie de program. Nu numai RMGC, toată lumea”. După care Bogatu ne-a închis telefonul și nu a mai răspuns până la ora publicării materialului. Numele lui Laurențiu Bogatu și al altor funcționari ANRM figurează și într-o lucrare penală de la începutul deceniului trecut privind modul în care Vasile Frank Timiș și RMGC au obținut dreptul de exploatare a zăcământului. Mihail Ianăș susține și el că toate companiile care au licență de exploatare în minerit sau petrol contribuie cu bani la acest program. Potrivit agenției, RMGC a plătit transportul, cazarea și diurna pentru cei trei oficiali ai ANRM. În același an, o altă persoană, Marian Munteanu, căreia ANRM nu-i divulgă funcția, a mers la Congresul Mondial de Minerit din Rio de Janeiro, timp de 11 zile, iar RMGC a suportat, la fel, costurile cu cazarea, transportul și diurna. În total, conducerea ANRM susține că RMGC a decontat 5000 de dolari pentru vizitele externe ale celor patru funcționari ai statului. Adică suma minimă pe care RMGC trebuia să o suporte într-un singur an. Răspunsul ANRM arată că doar vizitele celor patru funcționari au fost sponsorizate de către RMGC în cei treisprezece ani de la angajamentul semnat de Mihail Ianăș – aganjament aflat în vigoare și astăzi. Conform documentului confidențial, compania privată are ultimul cuvânt în selectarea funcționarilor care plecau în deplasări pe banii ei. Mihai Ianăș afirmă că în document este o exprimare nefericită și că președintele ANRM aprobă cine pleacă în astfel de vizite. Mihail Ianăș/AGERPRES Ianăș mai susține că banii necheltuiți într-un an nu se pierd: „Ce nu se cheltuia într-un an se raporta automat pentru anul următor. Au fost și 5000 de dolari într-un an și 15.000 de dolari cred. Oricum, după 2003, când a fost promulgată noua lege a minelor, banii erau virați într-un cont special în cadrul programului de transfer de tehnologie”. Ianăș susține că au fost multe plecări în timpul mandatului său și că nu-și mai amintește numele celor care au participat la astfel de vizite externe. Ceilalți funcționari ai ANRM care au fost în deplasările externe pe banii RMGC nu au putut fi contactați. Pe lângă vizitele celor patru funcționari, ANRM mai susține că RMGC a mai plătit încă 4.498 de dolari pentru ca agenția să cumpere „servicii pentru denominarea monetară a bazei de date existente”.

„Este un caz de corupție”

Ștefan Marincea, directorul general al Institutului Geologic al României, tot o instituție cheie a statului pe piața resurselor naturale, are o poziție tranșantă: „Este evident că suntem în situația unui conflict de interese, fiindcă ANRM are rol direct în acordarea licențelor și a unor avize necesare RMGC, neputând sa aibă nici un tip de relație contractuală directă cu RMGC pe perioada în care este implicată în acordarea licențelor și avizelor. Transferul tehnologic este prevăzut în multe acte de licență, dar se referă la momentul când, de exemplu, o companie transferă statului o parte dintre suporturile electronice si mediile de redare (ex.: servere pentru bazele de date stocate), sau aparatura specifică care a fost folosită si pe care compania o donează statului printr-un organism al sau (ANRM) la retragerea dintr-un perimetru. În mod cu totul eronat și ilegal în toata Europa și probabil și la noi (nu sunt jurist) transferul tehnologic a fost cuantificat și extins la deplasări controlate de RMGC ale staff-ului ANRM și din Guvern. Cred sincer că această problemă este de competența Parchetului, fiindcă în multe state ale lumii, chiar și de prin America de Sud, este considerată act de corupție.” Avocatul Gheorghe Piperea are o opinie similară: „Cred că este vorba de mai mult decât un simplu conflict de interese sau de o incompabilitate. E un caz de corupție. De regulă, astfel de „sponsorizări” se fac de societățile din producția de medicamente, cu doctorii care fac studii clinice sau cu funcționarii care trebuie să asiste sau verifice procesele de producție si studiile clinice, dar și aceste sponsorizari sunt calificate ca fiind ilegale, chiar penale în ultima vreme”.

Ancheta penală

Laurențiu Bogatu figurează într-o anchetă penală privind modul în care afaceristul Frank Timiș a obținut drepturile de explorare asupra zăcământului de la Roșia Montană. RISE Project a obținut o notă a Parchetului privind dosarele penale în care Frank Timiș era acuzat de fapte grave: lezarea siguranței naționale prin coruperea mai multor oficiali ai statului român în scopul obținerii dreptului de a exploata zăcământul de la Roșia Montană și din alte perimetre aurifere. Conform documentului, a existat un dosar cu numărul 3/P/2002, întocmit de procurori pe baza unor sesizări ale SRI privind modul în care a fost încheiat primul acord între Regia statului din Deva și firma lui Frank Timiș. Documentul confirmă ceea ce a publicat RISE Project recent că asocierea s-a făcut fără licitație, iar scopul ei inițial a fost deturnat nelegal prin mai multe acte adiționale secrete. (MAI MULTE AICI- LINK DOCUMENTELE CONFIDENȚIALE ALE AFACERII ROȘIA MONTANĂ) Într-un răspuns transmis RISE Project, Parchetul General arată traseul sinuos pe care l-a parcurs acest dosar penal în ultimii zece ani: „Menţionăm că dosarul nr. 3/P/2002 al fostei Secţii de combatere a corupţiei şi criminalităţii organizate din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţiei a fost declinat în anul 2004 la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar la data de 10 iulie 2009, cauza a fost declinată în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie”.

Romana Puiuleț, Daniel Bojin, Paul Radu