Cel mai grav subiect (video): ROMANIA ISI PIERDE PAMANTUL, UNGARIA SE PREGATESTE SA IL IA IN STAPANIRE. In Ardeal ne intoarcem in trecut: SLUGI IN PROPRIA TARA. Ilie Serbanescu, Pavel Abraham si Lucian Bolcas despre cea mai antinationala lege: VANZAREA TERENURILOR AGRICOLE STRAINILOR de la 1 ianuarie 2014

UNGARIA CUMPARA TRANSILVANIA. 30% din terenurile agricole din România sunt deja controlate de străini

***

VANZAREA PAMANTURILOR CATRE STRAINI “la ordinea zilei” (I) – Ilie Serbanescu, P. Abraham, L. Bolcas…

– Legea vanzarii terenurilor este “terminatoare”, criminala pentru Romania. – Aceasta lege este o consecinta a Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana. [Asa a fost negociata aderarea la UE; daca Romania ar fi vrut regim diferit pentru pamanturi, ar fi trebuit sa negocieze altfel Tratatul. In acest moment, Romania nu are parghii institutionale/juridice sa schimbe situatia pentru ca legea e elaborata pe baza Tratatului negociat. Spre deosebire, Ungaria a negociat de la bun inceput un regim diferit pentru terenuri agricole, care sa nu fie supus regulilor europene. Se pune insa intrebarea de ce autoritatile nu au incercat nici macar obtinerea unei derogari – adica a unei amanari, ca Bulgaria – sau a unor derogari specifice, cum a obtinut Polonia in zonele de granita cu Germania! – n.n.]

Pavel Abraham:

– Respingerea legii vanzarii terenurilor de catre presedintele Basescu nu contine nimic substantial, fiind o formalitate care nu va schimba realitatea vanzarii terenurilor catre straini. – E ultima lovitura puternica data Romaniei.

Ilie Serbanescu:

– O sa ajungem salahorii altora.

UNGARIA VREA SA CUMPERE PAMANTUL ROMANESC DIN ARDEAL. Vanzarea terenurilor agricole catre straini in dezbatere “La ordinea zilei” (II)

– Nu exista interes de a scormoni istoricul [chestiunii vanzarilor si a retrocedarilor abuzive de terenuri agricole] [din partea Comisiei “Nana”; n.n.]. , iar incercarea de a ajunge la o cercetare a “spetei” [a problemei mai generale], iar nu [doar] a cazului [Basescu], ar duce in Ardeal, unde ai constata ca sunt deja circa 50% terenuri vandute deja catre straini [in general unguri] pe acte false, prin aplicarea abuziva a legilor retrocedarii etc. – Cei din Ungaria ar fi handicapati mintal ca noi sa le dam terenul, iar ei sa nu vina sa-l ia. Ungaria insa si-a pazit terenul maghiar, nu il vand altcuiva. – Noi invocam Europa, la ei… nu e Europa, numai la noi.

Razvan Savaliuc:

– O sa cumpere masiv si apoi o sa invoce autonomia, pentru ca este pamantul lor.

Radu Tudor, citand declaratia de aici, de maxima gravitate, a lui Szabo Jozsef Andor, ataşatul pe probleme de agricultură din cadrul Ambasadei Ungariei de la Bucureşti:

– Statul maghiar deschide birouri in Transilvania in care vinde terenuri din Transilvania!

Ilie Serbanescu: 

– Cine-i de vina? Ala care-i atat de BOU incat le da terenul! In virtutea cui? In virtutea “Europei”! Asta inseamna Europa, domnule? – Nu se poate sa-ti vinzi terenurile cand mai esti si un sarantoc. – Bulgaria a obtinut totusi inca putin timp, o amanare, un moratoriu (de 5 ani), neputand sa obtina regimul preferential ca Ungaria.  – Ungaria si-a pazit pielea. – Cine a facut legea si negocierea asta cu UE, cine a permis sa se vanda tuturor – aceasta este o idiotenie antinationala.  – Daca fura un roman pamantul, e o chestiune reversibila, daca am justitie, daca statul functioneaza, dar daca am vandut unui strain e IREVERSIBIL. – Ati vazut vreun strain sau vreo companie straina care sa fie luata la intrebari pentru ceea ce face in tara noastra?

Pavel Abraham: 

– Pasul urmator al strategiei premeditate a statului maghiar: CEL CARE ARE PUTEREA ARE ECONOMICA O DOBANDESTE PE CEA POLITICA! Cel care va avea pamantul, casele va hotari si cine conduce tara dupa aceea [mai precis de care tara apartin acele pamanturi, n.n.] – In Ardeal se va reconstitui trecutul prin cumpararea pamanturilor.  – Vom ajunge din nou slugi in propria tara?

Lucian Bolcas:

– In aceasta problema a pamantului prevaleaza aspectul politic. Este o problema politica de supravietuire a unei natiuni. – Da, ne furam ceea ce este al nostru! Da, am cedat cu foarte multa ingaduinta. Da, noi ne facem singuri rau. Nu pentru ideea europeana. – Soros, marele cinic al economiei mondiale, a spus ca politica actuala a Germaniei este politica fascista a Germaniei hitleriste. Luati harta Europei la aceasta ora si suprapuneti-o cu harta celui de-al treilea Reich si veti vedea cum se suprapun... Ajungem la Romania: aici le lipseste ceva: Diktatul de la Viena, aici se poate realiza pe calea armelor, dar se poate realiza si prin aceasta operatiune care este bine inceputa deja!  – Nu se ia pamantul “in galetusa” si se duce in alta parte [cum ironizau liderii UDMR, n.n.], ci se ia pamantul cu halca si se duce in alta parte! – Imi pun o mare intrebare: Europa configurata acum de PPE este o Europa asa cum ne-am dorit-o, o Europa pentru binele Romaniei? Sau trebuie sa opunem o rezistenta politica deosebita, si atunci: de ce ne-am integrat?

• Adevarul: Ungurii vor să ne ia Ardealul cu banii jos

De la 1 ianuarie 2014, România este obligată să permită străinilor rezidenţi în Uniunea Europeană să cumpere terenuri agricole în România. Cu această ocazie, Ungaria a pus la punct o strategie prin care să cumpere cât mai mult teren din Transilvania. Planul a fost dezvălui de către Szabo Jozsef Andor, ataşat pe probleme de agricultură la Ambasada Ungariei la Bucureşti. „Avem un program în acest sens, al cărui element esenţial este că, în situaţia în care cineva doreşte să-şi vândă terenul, poate încheia un contract cu statul maghiar în temeiul căruia va primi o rentă viageră. Mai mult, terenul va rămâne în proprietatea sa până la sfârşitul vieţii“, afirmă Szabo Jozsef Andor. Planul maghiar nu se opreşte însă doar la terenuri agricole, ci se referă şi la izvoarele de ape minerale, dar şi la pădurile din Ardeal. Oficialul maghiar ignoră riscul unui conflict diplomatic cu statul român şi spune că legea funciară românească, o copie după cea din Ungaria, are portiţe şi este prost făcută, astfel că nu există nicio problemă pentru statul ungar să cumpere pământul românesc. „Nu e atât de serioasă ca legea din Ungaria. În Ungaria, doar străinul care domiciliază în Ungaria poate cumpăra teren. Ei, în România nu este aşa. În România poate cumpăra teren şi străinul care nu locuieşte pe teritoriul României“, explică Andor. Planul a fost dezvăluit într-un interviu acordat publicaţiei „Kronika“ din Târgu Mureş, dar ulterior a negat că ar fi acordat interviul. Şi ambasadorul Ungariei la Bucureşti a spus că acest interviu nu există. „Adevărul“ vă prezintă interviul dat de oficial jurnalistului Szucher Ervin şi înregistrat de acesta din urmă. Pe site-ul nostru, adevarul.ro, puteţi asculta interviul despre care Szabo Jozsef Andor a spus că nu există. Interviul acordat de Szabo Jozsef Andor, de la Ambasada Ungariei la Bucureşti, în care vorbeşte despre planul statului maghiar de cumpărare a terenurilor din Ardeal

Interviul, cuvânt cu cuvânt

Szabo Jozsef Andor: Specific pentru ambele ţări, în care industria este în picaj, este să vândă produse brute, cum ar fi carne, grâu, floarea-soarelui, şi nu produse prelucrate. Reporter:  Aţi adus în discuţie şi problema terenurilor şi aţi spus că foarte puţini maghiari din Ungaria deţin pământuri în România. Acum, că din 1 ianuarie se schimbă legile la noi, în România, statul maghiar are vreun plan, vreo strategie ca în Ardeal să cumpere terenuri şi prin asta să întărească şi comunitatea maghiarilor de aici? Evident că există un program… Avem un program în acest sens, al cărui element esenţial este că, în situaţia în care cineva doreşte să-şi vândă terenul, poate încheia un contract cu statul maghiar în temeiul căruia va primi o rentă viageră. Mai mult, terenul va rămâne în proprietatea sa până la sfârşitul vieţii. Desigur, se pune problema ce va face statul maghiar cu un teren care, de exemplu, se află la marginea unui mic sat din secuime? În acest caz, statul maghiar îl poate oferi unui tânăr care nu are teren, dar ar dori să-l lucreze. Populaţia maghiară din Ardeal a sărăcit foarte mult. Nu există oare riscul că va fi prea mare numărul celor care vor scoate, în aceste condiţii, terenuri la vânzare, iar la un moment dat statul maghiar să nu mai fie capabil să cumpere aceste terenuri? Nu, aici este o problemă istorică, şi anume felul în care oamenii sunt ataşaţi de pământ. În Ardeal, acest ataşament este pregnant, şi mai ales în ţinutul secuiesc. Mai bine spus, maghiarii din aceste zone se despart cu greu de pământurile lor. Pe de altă parte, se pare că locuitorii din oraşe se împuţinează, în zilele noastre, din ce în ce mai  mult. Oraşele nu mai oferă soluţii de trai, nici locuri de muncă, şi se pare că din ce în ce mai mulţi orăşeni vor opta pentru traiul la ţară. Tinerii, dacă au posibilităţi, dacă nu au joburi la oraş se vor întoarce la ţară, la rădăcini. Ce trebuie să facă Jancsi Bacsi, care nu are moştenitori şi vrea să îşi vândă terenul? Deocamdată, acest program nu funcţionează… Se va înfiinţa, probabil, un oficiu, un birou. Cei de la birou vor merge să evalueze terenul respectiv şi îi vor face lui Jancsi o ofertă. Dacă nu-i convine, scoate la vânzare în alte medii. Dacă îi convine, rămâne cu terenul, dar primeşte renta aceea cât trăieşte. Asta se aplică şi în cazul pădurilor? Da. Există anumite variante şi în ceea ce priveşte pădurile. Diferenţa este însă că ideea asta nu a venit din partea statului maghiar. Cu pădurile, ideea a venit din partea administraţiilor locale din secuime. Administraţiile astea s-au dus la statul maghiar şi au cerut ajutor, deşi administraţia locală nu se ocupă tocmai cu aşa ceva. Izvoarele de ape minerale nu sunt exploatate cum ar merita. Nu mă refer la lacuri sau la ape curgătoare. Statul maghiar va ajuta, probabil, în cazul izvoarelor de apă minerală neexploatate aşa cum ar merita să fie exploatate. Este absurd să nu se exploateze aşa un lucru, când peste tot în lume izvoarele de apă minerală sunt exploatate cu succes, iar profitul este unul semnificativ. Nu vă temeţi că, în ce priveşte terenurile, se va isca un adevărat război diplomatic? Nu ne temem. Românii şi-au construit legea funciară pe baza legilor din Ungaria, dar la români legea e cu mici portiţe, deci nu e atât de serioasă ca legea din Ungaria. În Ungaria, doar străinul care domiciliază în Ungaria poate cumpăra teren. Ei, în România nu este aşa. În România poate cumpăra teren şi străinul care nu locuieşte pe teritoriul României. Interviul a fost realizat la Târgu-Mureş de către jurnalistul Szucher Ervin, de la publicaţia „Kronika“ din localitate pe 4 ianuarie 2014.

Preşedintele blochează legea vânzării terenurilor

Preşedintele Traian Băsescu a respins, în urmă cu două zile, legea care reglementează cumpărarea de terenuri agricole de către cetăţenii europeni şi care, în acelaşi timp, înăspreşte condiţiile de vânzare a pământului. El a cerut Parlamentului reexaminarea actului normativ, invocând mai multe prevederi contradictorii sau confuze care pot conduce inclusiv la „un blocaj” în ceea ce priveste tranzactiile cu terenuri agricole extravilane. Proiectul de lege a fost iniţiat de Ministerul Agriculturii în contextul în care de la 1 ianuarie 2014 străinii cu reşedinţa în Uniunea Europeană pot cumpăra terenuri agricole în România. Proiectul a fost adoptat cu unele modificări de Camera Deputaţilor în decembrie 2013. Legea prevede, printre altele, înfiinţarea Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, subordonată direct premierului, care va administra toate tranzactiile cu terenuri extravilane din România şi va putea cumpăra în numele statului terenuri agricole.

Prevederi contradictorii

Cea mai importantă obiecţie a preşedintelui este aceea că legea prevede aceeaşi procedură de tranzacţionare a terenurilor atât între persoanele fizice şi juridice private, cât şi a celor deţinute de către stat şi administrate de Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare. Fiind vorba de proprietate publică, preşedintele cere ca vânzarea terenurilor de stat să se facă printr-o procedură de licitaţie publică, şi nu prin negociere directă, aşa cum se întâmăplă între entităţile private. Deşi titlul legii face referire la vânzarea/cumpărarea terenurilor agricole de către persoane fizice, art. 1 prevede că legea se aplică atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al UE. Mai mult, legea nu menţionează dacă prevederile se aplică şi persoanelor juridice de naţionalitate română. În art. 4 se reglementează dreptul de preempţiune în cazul vânzării terenurilor agricole pentru persoanele care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii, fără ca legea să ofere şi criteriile prin care aceste persoane pot face dovada calităţii de agricultor. Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare va avea, de asemenea, drept de preempţiune în cazul vânzării terenurilor. Autoritatea îndeplineşte, în acelaşi timp, şi atribuţii de verificare a exercitării dreptului de preempţiune şi a condiţiilor legale de vânzare-cumpărare de către potenţialul cumpărător, ceea ce o plasează într-un conflict de interese. Traian Băsescu susţine că verificarea procedurii trebuie să fie conferită prin lege unei alte autorităţi, iar nu celei implicate efectiv în desfăşurarea procedurii, în calitate de beneficiar al dreptului de preempţiune. Şeful statului a mai subliniat că legea trebuie să prevadă şi procedura de urmat în cazul în care dreptul de preempţiune nu este exercitat de către beneficiarii legali (coproprietarii, arendaşii, proprietarii vecini, precum şi statul român).

Leonard Orban: „Legislaţia UE nu limitează circulaţia terenurilor“

Fostul negociator al României cu Uniunea Europeană, Leonard Orban, susţine că nimeni nu poate să interzică statelor să cumpere pământ în alte ţări UE. „Legislaţia europeană nu are prevederi care să interzică instituţiilor de stat să cumpere terenuri agricole în alte ţări UE. Există, în schimb, o întreagă legislaţie privind dreptul persoanelor juridice de a cumpăra pământ“, a declarat Orban. Fostul negociator nu vede nicio problemă în liberalizarea pieţei terenurilor agricole. „Şi până acum societăţile cu capital străin puteau cumpăra teren agricol dacă erau înregistrate în România. O suprafaţă importantă de pământ din România a fost deja cumpărată de aceste companii. Deci nu văd care ar fi problema. Singura diferenţă se referă la persoanele fizice străine“, a precizat acesta. Leonard Orban pledează pentru circulaţia terenurilor agricole, care ar aduce numai beneficii pentru România. „Unul dintre motivele pentru care în continuare sectorul agricol nu este suficient de modernizat ţine de faptul că am limitat circulaţia terenurilor. Dar, dincolo de asta, pentru agricultura românească acest proces de liberalizare a vânzării terenurilor agricole va fi benefic“, a mai spus Orban.

Cum se protejează Slovacia şi Ungaria

Cele mai multe dintre statele care au aderat la UE în ultimii ani au cerut o perioadă de graţie înainte de a permite cetăţenilor străini să achiziţioneze terenuri agricole. Moratoriul asupra achiziţiilor de terenuri agricole în Ungaria şi Slovacia expiră la 1 mai 2014. Polonia, ţară care a aderat la UE în 2004, a primit o derogare de la legislaţia europeană privind tranzacţionarea terenurilor agricole de 12 ani pentru zonele de la graniţa cu Germania şi de 7 ani pentru restul teritoriului. Slovacia vrea să înăsprească regulile privind cumpărarea de pământ. Preconizatul amendament la legea privind protecţia terenurilor agricole va complica achiziţiile de terenuri agricole în Slovacia de către persoane altele decât cele care sunt deja implicate de mult timp în sectorul slovac al agriculturii. Ungaria a definit pământul agricol drept moştenire naţională încă din timpul procesului de aderare la Uniunea Europeană, fapt care i-a permis să aplice diferite mecanisme pentru protecţia sa. Cu toate acestea, de la 1 mai 2014, şi Ungaria trebuie să permită cetăţenilor străini să cumpere terenuri agricole.

• EVZ: UNGARIA cumpără TRANSILVANIA. 30% din terenurile agricole din România sunt deja controlate de străini

Guvernul României ştia de intenţia Ungariei de a cumpăra terenuri în Transilvania încă de pe vremea lui Emil Boc. Scandalul izbucnit în aceste zile scoate la iveală amploarea investiţiilor străine în agricultura autohtonă. Discuţiile generate de posibilitatea ca autorităţile de la Budapesta să lanseze un program de susţinere a cetăţenilor unguri care doresc să achiziţioneze terenuri agricole în Transilvania sunt departe de a se fi încheiat. Totul a pornit după ce un oficial al ambasadei Ungariei la Bucureşti a declarat unui jurnalist maghiar că guvernul condus de Viktor Orban va plăti rentă viageră cetăţenilor români de etnie maghiară care deţin sau cumpără teren în România şi îl cedează spre exploatare statului ungar.

Se ştia de pe vremea lui Boc

Autorităţile maghiare au negat informaţia, dar au admis că ideea a fost lansată la o întâlnire care a avut loc în decembrie 2013, la Târgu Mureş. Totuşi, se pare că ideea este mai veche. Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat pentru EVZ că la nivelul Guvernului se ştia de mult timp de posibilele intenţii ale Budapestei. “Dacă serviciile noastre nu ar fi ştiut (de aceste intenţii, n.r.), înseamnă că le plătim degeaba. Dacă eu ca ministru nu ştiam, nu începeam demersurile în 2010 pentru a obţine amânarea liberalizării pieţei funciare”, ne-a precizat Valeriu Tabără. La acea vreme, România obţinuse semnătura Poloniei, Slovaciei, Ungariei şi Cehiei şi acordul de principiu al Germaniei pentru a amâna momentul de la care piaţa terenurilor ar fi trebuit liberalizată, spune Tabără. Proiectul a murit, după căderea guvernului Boc.

Miza economică…

Fermierii români se tem că străinii, mai bogaţi decât agricultorii noştri, vor pune mâna pe cele mai bune pământuri şi spun că miza acestui scandal este legată de asigurarea securităţii alimentare a României. Preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, spune că străinii cultivă terenul din ţara noastră, profitând de pământul roditor şi mâna de lucru ieftină, dar vând recolta în ţările de origine. Acolo, grâul românesc este procesat în specialităţi sau folosit pentru hrana animalelor, care sunt apoi importate în România şi vândute consumatorilor români la preţuri mai mari decât dacă aceste produse ar fi fost procesate în ţară. În prezent, potrivit datelor LAPAR, investitorii străini dețin în proprietate circa un milion de hectare de teren arabil și au în arendă aproximativ alte două milioane, dintr-un total de 9,4 milioane de hectare, cât este suprafața arabilă a României. Conform legii vânzării terenurilor agricole adoptată de deputați, aceștia vor avea întâietate la cumpărare, astfel că, spune Baciu, vor ajunge să controleze suprafețe din ce în ce mai întinse.

… şi politică

Pe de altă parte, există şi o miză politică. “Dacă aş fi prim-ministrul Ungariei, aş da bani pentru cumpărarea de terenuri agricole în România. Când deţii terenuri pe suprafeţe mari, beneficiezi de uzufruct şi poţi să declari ce vrei pe el. Israelul şi-a cumpărat ţara proprietate cu proprietate de la arabi şi acum e stat independent”, apreciază Valeriu Tabără. Nici Dimitrie Muscă, directorul Combinatului Agroindustrial Curtici, din Arad, nu priveşte cu ochi buni declaraţiile oficialului maghiar. Acesta apreciază că înstrăinarea terenurilor ar fi o greşeală fatală. “Este datoria autorităţilor statului să facă orice pentru ca aceste terenuri să nu fie vândute”, spune cel care a transformat un CAP într-o companie cu profituri anuale de peste un milion de euro. Muscă a spus că în Ungaria a existat la un moment dat o iniţiativă de a impune pedeapsa cu închisoarea celor care vând terenurile străinilor.

Capra vecinului

Contactat de EVZ, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, nu a dorit să comenteze informaţiile legate de posibilele intenţii ale Guvernului ungar. El a dat vina pe preşedintele Traian Băsescu, că nu a promulgat mai devreme legea privind vânzarea terenurilor agricole.s-ar fi adoptat mai repede legea, românii ar fi avut drept de preempţiune la achiziţie”, a spus Constantin. Totuşi, Executivul adoptat proiectul pe 20 noiembrie 2013, iar acesta a devenit lege, prin votul deputaţilor din 17 decembrie 2013, după un lung şir de discuţii în comisii, în urma cărora a ieşit o lege criticată extrem de dur de fermieri. (A contribuit Georgeta Petrovici)

DATE FURNIZATE DE PRODUCĂTORII AGRICOLI DIN ROMÂNIA

Cât de “liberalizată” e piaţa altora

Ungaria a cerut încă din 2010 o prelungire până 2014 a momentului de la care piaţa terenurilor ar trebui să se liberalizeze. Anul trecut a fost adoptată noua Lege a Pământului, care prevede că maghiarii şi cetăţenii UE pot cumpăra terenuri în Ungaria, dar în anumite condiţii, între care obligativitatea de a avea studii agricole. Pe de altă parte, în mai 2013, secretarul de stat în ministerul ungar al dezvoltării regionale, Gyula Budai, a declarat că maghiarii despre care se constată că sunt implicaţi în vânzarea de teren agricol către străini vor fi pasibili de până la 5 ani de închisoare. Şi alte state europene vor reguli stricte. Slovacia doreşte o înăsprire a regulilor privind cumpărarea de pământ de către străini înainte de 1 mai 2014. Practic, pentru cei care nu au deja afaceri în agricultura slovacă va fi extrem de greu să mai cumpere terenuri, potrivit declaraţiilor ministrului slovac al Agriculturii. În Polonia, liberalizarea pieţei funciare va avea loc în 2016.

Pământul românesc, o investiţie profitabilă pentru străini

Investiţiile în terenuri agricole par extrem de profitabile, dacă ne gândim că, din 2007 încoace, preţul mediu al terenurilor agricole aproape că s-a triplat.Totuşi, acestea se menţin de 2 până la 8 ori sub cele din majoritatea statelor europene. Pe fondul liberalizării pieţei din 2014, preţurile vor creşte la o medie de 3.500-4.000 de euro pe hectar până în 2015, potrivit estimărilor DTZ Echinox. Preţul creşte în funcţie de gradul de comasare a suprafeţei. În Nord-Est şi Sud-Est terenurile agricole se vând în medie cu 2.600-2.900 de euro pe hectar, iar în Muntenia şi Banat preţurile ajung la 3.500-3.600 de euro pe hectar. În Cluj, un hectar de teren arabil se vinde cu 1.500- 2.000 de euro, iar în Braşov poate depăşi 9.000 de euro, potrivit anunţurilor postate pe internet. În Arad, în “patria cepei” de la Pecica, un hectar se vinde cu 4.000-6.000 de euro. Interesul investitorilor străini este mare, deoarece preţul în România este foarte mic, faţă de Germania, Franţa, Olanda.

Presa ungară, despre intenţiile guvernului Orban

Detalii despre planurile de la Budapesta privind cumpărarea de terenuri agricole în Ardeal au apărut într-un interviu acordat de Szabo Jozsef, ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, pentru postul de radio Erdely FM. Referindu-se la maghiarii din România, Szabo Jozsef spune că guvernul de la Budapesta pregăteşte un program care să permită acestora să ofere statului ungar terenurile pe care le deţin în România, în situaţia în care la bătrâneţe ajung în situaţia de a nu le mai putea lucra sau vor să le înstrăineze. “O posibilitate este cea în care oferă terenul unei fundaţii, unui program sau unui fond funciar, iar statul maghiar l-ar redistribui unor tineri care nu au posibilitatea sa cumpere teren”, a spus Szabo Jozsef, citat de Hotnews.

Rentă viageră pentru cei care dau pământul statului ungar

Interviul a fost preluat şi de publicaţia maszol.ro. Aici, Szabo Jozsef este citat cu următoarea frază: “în situaţia în care cineva doreşte să-şi vândă terenul, atunci poate încheia un contract cu statul maghiar în temeiul căruia va primi o rentă viageră, mai mult terenul va rămâne în proprietatea sa până la sfârşitul vieţii”. De asemenea, potrivit variantei integrale a interviului, apărută în szekelyhon.ro, Ungaria ar fi pregătit proiecte similare şi pentru fondul forestier şi de izvoare de apă minerala din România, scrie Hotnews.

Ce spune legea românească

Potrivit legii emise de Executivul de la Bucureşti, au drept de întâietate la achiziţia terenului agricol coproprietarii, arendaşii, proprietarii vecini, persoanele care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii, precum şi statul român.

Legaturi: