ANAF LOVESTE DIN NOU. “Datoria” aberanta de 468 lei pentru CASS inventata inclusiv pentru romanii plecati demult din tara! “SOLUTIA”: BAZA DE DATE UNICA…

• Gandul: Incredibilele aventuri ale românilor cu Fiscul. Pentru 9 lei din cuponiadă, statul îţi cere 468 de lei CASS

„Avem o realitate: 3 milioane din populaţia dinamică, cu capacitate de muncă din România, este în afara ţării şi nu plăteşte niciun leu la sistemul social. (…) Închipuiţi-vă: dacă cei 3 milioane ar cotiza cu 10 euro pe lună la bugetul social al României, ar fi o contribuţie pe care am simţi-o”,

spunea premierul Victor Ponta pe 29 ianuarie la o dezbatere a Fundaţiei Friedrich Ebert România.

Ceea ce era avansat public ca o ipoteză, o contribuţie obligatorie de 10 euro lunar pentru românii din afara ţării, avea deja corespondent în realitate în cazurile celor care, deşi nu mai iau salariile din România, au păstrat un cont bancar de economii pentru care primesc dobândă sau au obţinut, în urma cuponiadei din anii ´90, sume infime, pe care nici nu le-au ridicat. Acestora, statul le-a calculat deja, trimiţându-le pe adresele ultimului domiciliu în România, obligaţii de 105 euro pe an aferente lui 2012, adică de 8,82 de euro pe lună.

Este cazul lui DanToader, stabilit în Franţa, care a detaliat pentru Gândul demersurile pe care le face de mai bine de o lună pentru a convinge ANAF că nu are motive să cheltuiască chiar şi 250 de euro pentru un venit de 2,5 euro din 2012 din moment ce nu beneficiază de sistemul de asigurări românesc. Este însă şi situaţia altor mii de români cu domiciliul în ţară, cei mai mulţi pensionari, care îşi pierd asigurarea gratuită dacă în urma cuponiadei le revin 2, 12 sau 30 de lei într-un an.

Dan Toader s-a stabilit în străinătate acum mai bine de zece ani. Din 2008, are şi cetăţenia franceză. La cea română nu a renunţat dintr-un motiv mai mult sentimental.

“Am vrut să îi ţin şi pe copiii mei cu dublă cetăţenie, chiar dacă ei nu au mare lucru în comun cu ţara mea de origine“,

spune el. A mai existat un motiv: a vrut să-şi păstreze dreptul de vot.

Chiar dacă îşi ia salariul din Franţa, acolo unde îşi plăteşte şi asigurările de orice fel şi unde îşi are şi domiciliul, înscris inclusiv pe paşaportul românesc, chiar dacă a intrat într-un spital din România tot acum mai bine de zece ani, în ianuarie a aflat că datorează statului român o contribuţie de 468 de lei la sistemul asigurărilor de sănătate. Calculul din decizia de impunere fiscală trimisă de ANAF acasă la părinţii săi, acolo unde a figurat ultima oară cu un domiciliu românesc, se rezumă astfel: pentru un venit din investiţii (dividende în urma cuponiadei) de 12 lei, Dan Toader ar avea de plătit 468 de lei asigurarea de sănătate.

Deşi nu a încasat niciodată banii, Fiscul i-a calculat din rezultatele financiare declarate ale SIF-urilor la care companiile în care şi-a investit acum 20 de ani cupoanele au ajuns între timp. Mai departe, angajaţii ANAF au luat Codul Fiscal, pus în acord cu Legea sănătăţii, aşa cum a fost introdusă în primul mandat de ministru al liberalului Eugen Nicolăescu, şi au stabilit astfel că, în absenţa unor venituri din salarii, chirii sau activităţi independente pe teritoriul României, baza minimă de impozitare este salariul minim brut lunar din anul respectiv: 700 de lei X 12 luni. La suma de 8.400 de lei, procentul de 5,5% cât reprezintă CASS, înseamnă 468 de lei, sumă imputată titularului de cupon.

Încercările lui Dan Toader de a sesiza online ANAF pentru a corecta o evidenţă, aceea că nefiind rezident al statului român nu poate fi considerat asigurat, s-au lovit, în lipsa unei baze de date unitare privind domiciliile, de birocraţie. Mai întâi, a fost trimis de la Bucureşti la Buzău, acolo unde s-a emis decizia. Apoi, i s-a explicat că, în urma recalculării, suma este nu de 12, ci de 9 lei, dar tot 468 de lei trebuie să plătească. În final, i s-a sugerat să facă o contestaţie prin procură, care l-ar costa suplimentar 150 de euro, dar pentru care, din cauza corespondenţei care a durat aproape o lună, s-a depăşit termenul. Sau să plătească cei 468 de lei la ghişeu.

Cazul lui Dan Toader nu este singular. Într-o situaţie similară este şi Ana Gheorghias, stabilită în Montreal, decisă însă ca “data viitoare” să nu-şi mai lase părinţii să semneze pentru primirea recomandatei ANAF, domiciliul său în ţară fiind indicat greşit. Chiar dacă premierul Victor Ponta admite că “există anomanii în Codul Fiscal”, Guvernul nu are în acest moment, susţin surse din Ministerul de Finanţe, nicio evidenţă clară a acestor cazuri.

Asigurarea de sănătate, de 30 de ori mai mare decât venitul la care se aplică

Decizia ANAF prin care lui Dan Toader i se stabileşte o obligaţie de plată de 39 de ori mai mare decât veniturile pe care nu le-a încasat în mod concret a fost emisă pe 17 decembrie 2014, cu o lună înainte ca premierul Victor Ponta să testeze reacţia opiniei publice la ideea includerii între contribuabilii la sistemul de asigurări de sănătate a cetăţenilor români din străinătate.

Legea sănătăţii include din 2006 prevederea că

“sunt asiguraţi, potrivit prezentei legi, toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară”

şi, în consecinţă au, prin Codul Fiscal, obligaţia de a plăti CASS. Prevederea calculării CASS la nivelul unui salariu minim pe economie li se aplică tuturor celor care au venituri din investiţii sau din dobânzi, dar nu şi din salarii, chirii sau activităţi independente. Detalii despre legislaţie, AICI.

Oficializată de mai mulţi ani, prevederea a început să se aplice doar de câteva luni pentru toate categoriile de venituri, după ce ANAF a preluat de la Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate atribuţiile calculării acestor datorii.

Preluarea s-a făcut însă în absenţa unei baze de date unice pentru a calcula corect aceste obligaţii de plată, dar şi înainte de a prelua de la Ministerul Afacerilor Externe, de exemplu, sau de la Evidenţa Populaţiei, datele despre domiciliile stabile ale românilor plecaţi în străinătate, în cazurile în care aceştia şi le-au trecut astfel în paşapoartele româneşti.

Labirintul petiţiilor către ANAF: „Vă rugăm să retransmiteţi solicitarea dumneavoastră colegilor noştri”

În acest fel, au apărut situaţii precum cea a lui Dan Toader în legătură cu numărul cărora statul nu are însă o evidenţă clară. Scrisoarea recomandată din partea ANAF a sosit acasă la părinţii săi, la ultimul domiciliu pe care Fiscul l-a găsit în baza de date proprie. I-a parvenit în ianuarie.

Decizia de impunere fiscală pentru 2012, contestată la ANAF prin formularul online

Tot în ianuarie, pe 24, Dan Toader a recurs la formularul de petiţii online de pe pagina oficială de web a ANAF indicând actul emis, situaţia în care se află şi cerând explicit anularea deciziei.

O funcţionară de la Direcţia de Inspecţie Generală i-a răspuns două zile mai târziu, pe 26 ianuarie:

“În vederea înregistrării precum şi soluţionării corecte şi operative a cererii dumneavoastră, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, modificată şi aprobată prin Legea nr. 233/2002, vă rugăm să retransmiteţi solicitarea dumneavoastră colegilor noştri de la Asistenţă Contribuabili şi să o completaţi în Formularul de Asistenţă care se află pe site-ul www.anaf.ro la rubrica Asistenţă contribuabili/Asistenţă prin email“.

O dată parcursă şi această etapă, un al doilea mesaj binevoitor s-a generat automat:

“solicitarea dvs. a fost înregistratã cu numãrul ….. Un răspuns, conform prevederilor legale în vigoare, vă va fi remis ulterior”.

Apoi un al treilea, în aceeaşi zi:

“Vă comunicăm că am redirecţionat acest e-mail la Serviciul Fiscal Municipal Rm. Sărat, organul fiscal de domiciliu, de unde urmează să primiţi raspuns“.

Răspunsul “organului fiscal de domiciliu” a venit pe 17 februarie. Într-o adresă semnată de şeful Compartimentului pentru Contribuabili se arată că cei 12 lei erau de fapt 9: 8 lei de la SIF Muntenia şi 1 leu de la SIF Banat-Crişana care au obţinut la rândul lor dobânzi pe care le-au declarat la Fisc şi pe care ar urma să le împartă cu acţionarii care au depus acum 20 de ani cupoane de privatizare.

Calcului datoriei rămâne însă acelaşi:

“Vă comunicăm că datoraţi contribuţie individuală de asigurări sociale de sănătate la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară (salariul minim brut pentru anul 2012 = 700 lei/lună X 12 luni = 8400 x 5,5% cotă contribuţie sănătate = 468 lei)“

Şeful de serviciu al ANAF indică de asemenea posibilitatea unei contestaţii, arătând şi ce trebuie să includă un astfel de demers. Cu o menţiune:

“Conform art. 207 din Codul de procedură fiscală, contestaţia se va depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancţiunea decăderii“.

De la data primei petiţii online până la răspunsul ANAF au curs 25 de zile. Între timp, termenul de contestare a fost depăşit.

Paradoxul românesc. Primeşti 2,5 euro, plăteşti ori 105, ori 150

„Pentru 12 lei, îţi cer 468. Deşi nu locuieşti şi nu beneficiezi în nici un fel de CASS tot îţi cer cei 468 de lei. Le ceri informaţii. Ei îţi dau o nouă sumă de impozitare, adică 9 lei. Dar tot 468 de lei îţi cer. Scopul CASS este să contribui ca să poţi beneficia. Or, eu nu beneficiez de nimic. Şi dacă vrei să conteşti, nu e suficient online, ci te pun pe drumuri să ajungi să plăteşti cel puţin 60 de euro taxe consulare în plus şi cel puţin 90 de euro pe traduceri autorizate şi poze. Politicos, desigur”,

îşi rezumă Dan Toader experienţa cu ANAF. O situaţie în care i se pretinde practic fie să plătească 105 euro pentru un venit de 2,5 euro neîncasat, fie să cheltuiască 150 de euro pentru a contesta decizia, variantă pentru care termenul legal a fost oricum depăşit.

Dincolo de faptul că nu mai este rezident al statului român, deci nu ar fi trebuit să intre în calculul asigurărilor, nu a mai intrat într-un spital din România de mai bine de zece ani.

“Eu sunt integrat total în sistemul francez. Sănătate, şomaj, asigurări. Absolut tot. Singura mea legătură cu statul român este că plătesc taxe consulare (mari, dar nu mă plâng) când fac paşaport sau alte acte. Asta fiindcă am vrut să îi ţin şi pe copiii mei cu dublă cetăţenie, chiar dacă ei nu au mare lucru în comun cu ţara mea de origine. Din ce în ce mai rar (şi dacă e posibil fizic) mai si votez, dacă asta înseamnă o legătură cu statul român“, spune el.

Surprinzăror pentru Dan Toader nu a fost atât calculul inspectorilor ANAF, bazat pe un articol din Codul Fiscal, cât modul în care funcţionarii i-au pasat aproape o lună sesizarea fără a încerca în acest timp verificarea informaţiilor legate de domiciliul său real:

“Răspunsul lor cum că trebuie să dovedesc că stau în Franţa mă lasă fără cuvinte. Adică eu de ce am paşaport cu domiciliul în străinătate? ANAF nu are un registru cu contribuabilii şi domiciliile lor? Este halucinantă întreaga istorie. Aspectul ca eu le trimit sesizare că locuiesc în Franţa şi ei nu încearcă să actualizeze baza lor de date prin colaborare legală între ei şi Ministerul de Externe este totuşi o problemă de lipsă de interes faţă de aplicarea legii în spiritul ei. De ce să mă duc eu să contest când e datoria lor să îşi înţretină bazele de date? Cum să o numesc? Cel puţin comoditate“

Româncă stabilită în Canada: „Nu voi plăti nimic. Dacă mă îmbolnăvesc şi am nevoie de spitalizare, o să trec Oceanul să mă internez?”

Într-o situaţie identică este şi Ana Gheorghias, stabilită de mai mulţi ani în Quebec. În ultimii 10 ani, a ajuns în România de două ori, niciodată în vreo clinică. În 2012, i-au revenit însă, în aceeaşi manieră, 35 de lei pe care nu i-a încasat, dividende din partea companiei în care şi-a depus cupoanele de privatizare.

Un calcul personal i-a arătat că e mai simplu să vândă cupoanele decât să se încurce în contestaţii. Până atunci, este însă decisă să ignore decizia primită de la ANAF.

„Dacă mă imbolnavesc şi am nevoie de spitalizare, o sa trec Oceanul să mă internez? Am aici medic de familie. Dacă vin în România şi se întâmplă ceva nefericit, am asigurare medicală de la job. Nu îi voi cere statului român să plătească nimic pentru că nici eu nu am plătit taxe în România”, a explicat Ana Gheorghias pentru gândul.

Pentru situaţia în care statul nu îşi va actualiza baza de date cu domiciliile corecte, are, de asemenea, o soluţie:

„În primul rând, data viitoare, părinţii nu vor mai primi scrisoarea pe motivul că nu am domiciliul acolo. E o chestie de procedură. Nu au trimis scrisoarea unde trebuie. Pe paşaportul românesc scrie că am domiciliul în străinătate şi aşa figurez şi la Poliţie. În al doilea rând, nu voi face nimic. Sincer, am alte priorităţi. Nu am timp de contestaţii”, spune ea.

Ce spun consultanţii fiscali: „Dacă o arunca la coş, putea să spună că nu a primit-o”

Contactat de gândul, avocatul Gabriel Biriş, specializat în consultantanţă fiscală, spune că în astfel de situaţii există doar cele două variante: fie cel care primeşte decizia o contestă şi o trimite prin poştă în 30 de zile de la comunicare, fie plăteşte contribuţia.

“Necunoaşterea legii nu te absolvă de la aplicarea ei. Domnul Toader ar fi trebuit să scrie o contestaţie – petiţiile online nu sunt luate în calcul – şi să o trimită prin poştă în termenul de 30 de zile. Mai mult ca sigur i-ar fi fost soluţionată pozitiv. Chiar dacă nu mai are domiciliul la care i-a fost comunicată, în momentul în care le-a scris petiţia online, şi-a asumat că a ajuns la el. Dacă o arunca la coş, putea să spună că nu a primit-o. Acum, prin necontestare, decizia a rămas definitivă“, explică Gabriel Biriş.

Dincolo de acest caz concret, în opinia sa, “legea este proastă şi trebuie schimbată”.

Aceleaşi prevederi li se aplică românilor care şi-au păstrat domiciliile în ţară, chiar dacă muncesc în străinătate de foarte mulţi ani şi care nu mai au astfel venituri din salarii pe teritoriul statului român, dar pot avea dobânzi sau dividende.

“E o situaţie care nu a fost luată în calcul atunci când s-a scris legea şi altă soluţie nu există decât schimbarea ei“, arată Gabriel Biriş.

Fost ministru al Finanţelor: „Problema e că nu avem o bază de date unică”

Interpretarea dată Codului Fiscal de inspectorii ANAF este confirmată şi de fostul ministru al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu.

„Cine nu este rezident al satatului român, ar trebui să probeze acest lucru şi să nu mai trebuiască să plătească. Cei care au domiciliul în România, chiar dacă sunt plecaţi în străinătate, şi au obţinut un venit pe teritoriul statului român, legea se aplică deocamdată aşa cum e scrisă din 2006. Dacă e rezident al statului român, e considerat asigurat. Domnul Eugen Nicolaescu a introdus aceste prevederi, în reforma sănătăţii în 2006”, spune liberalul.

Deciziile emise de ANAF pe bandă rulantă, chiar dacă sunt rezultatul unor anomalii, este pus de fostul ministru pe seama inexistenţei unei baze de date unice care să includă informaţii la zi atât de la MAE sau MAI cât şi de la Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate şi de la ANAF.

“Cei de la ANAF nici n-au ştiut că nu este rezident al statului român. A venit de la SIF situaţia financiară, s-au uitat în calculator, nu l-au găsit la salarii, chirii sau activităţi individuale şi i-au aplicat CASS pentru dividende raportat la salariul minim. Pentru că, dacă ai venituri din salarii, chirii sau activităţi individuale nu plăteşti CASS pentru dividende sau dobânzi. Lucrul acesta se întâmplă pentru că s-a transferat calculul CASS de la Casa de Asigurări la ANAF, dar nu s-au transferat şi specialiştii de la Casa de Asigurări de Sănătate. Dar sunt astfel de încurcături şi între judeţe. Dacă obţii venituri din chirii la Bistriţa-Năsăud şi din dividende la Braşov, cei de la Braşov îţi pot calcula CASS, pentru că nu există o bază de date unică în ţară“, arată el.

Ponta: „Putem să închidem situaţiile aberante, din 2016”

Premierul Victor Ponta admite existenţa mai multor anomalii în actualul sistem de calcul al contribuţiilor, dar vede modificarea abia din ianuarie 2016.

“Putem la Codul Fiscal să închidem toate acele neclarităţi şi aberaţii din legile fiscale acumulate de atâta timp, care ne-au dus, la tot felul de situaţii aberante, să impozităm indemnizaţiile copiilor sau tot felul de alte lucruri pe care acum le găsim şi sigur le stingem prin diverse ordonanţe sau legi, dar care trebuie să aibă o rezolvare în Codul fiscal, de la 1 ianuarie 2016“, şi-a prezentat premierul calendarul.

Până la adoptarea noului Cod Fiscal, soluţia ar putea veni însă ori de la Guvern, ori din Parlament. Ultima modificare la Codul Fiscal prin ordonanţă de urgenţă a fost făcută în şedinţa de Guvern din 21 ianuarie 2015, în contextul calculării de către ANAF a unor datorii ale copiilor care, având venituri din alocaţii şi dobânzi aferente acestora, erau puşi să plătească CASS, deşi sunt asiguraţi gratuit până la majorat. Guvernul a anulat aceste decizii, iar pentru amnistierea datoriilor deja acumulate de mai multe categorii de persoane a trimis în Parlament un proiect de lege.

În opinia reprezentanţilor Opoziţiei, “tot nu au rezolvat situaţia până la capăt“.

“Pensionarii care nu au venit în afară de cel minim garantat, dar care sunt co-asiguraţi având în vedere pensia soţului sau soţiei, la fel, dacă obţin acum 1 leu ca dividende într-un an, îşi pierd asigurarea gratuită şi trebuie să plătească 468 de lei CASS“,

explică Gheorghe Ialomiţianu, membru în Comisia de buget a Camerei Deputaţilor.

Fostul ministru susţine că, pentru a elimina astfel de situaţii, în proiectul avansat de Guvern

“trebuie introdusă o reglementare prin care să stipulăm că ori calculăm CASS numai la venituri peste salariul minim pe economie, ori proporţional la valoarea venitului: dacă ai obţinut 1 leu, plăteşti CASS calculată la 1 leu. E acum un proiect de lege pentru amnistie în Parlament la care se pot depune amendamente“.

• Realitatea: Ponta ascunde sub preș cuțitul lung al ANAF: SOMAȚIILE ABERANTE trimise în toată țara

Premierul Victor Ponta se grăbește să repare GAFA cu alocațiile, tocmai pentru a dezamorsa adevărata bombă din ofensiva ANAF: sute de mii de români au primit acasă SOMAȚII de plată ABERANTE și sunt obligați să plătească suma standard de 468 lei pentru “profituri” bancare minime sau inexistente.

Premierul a “explicat” că anomalia cu alocațiile copiilor a fost generată de un act normativ aprobat în 2011 de fosta guvernare, motiv pentru care reprezentanţii acesteia, aflaţi în prezent în opoziţie, au fost “mai puţin critici” la adresa Guvernului pe această temă, transmite Mediafax.

Câteva mii de copii din Curtea de Argeş care au alocaţiile pe card au primit înştiinţări de plată de la ANAF prin care sunt anunţaţi că au de achitat câte 468 de lei, reprezentând CAS pe anul 2012, printre cei notificaţi numărându-se copii de zece ani sau nedeplasabili.

Sub aparența că pune piciorul în prag unei anomalii evidente, premierul Ponta asigură însă spatele ANAF și ascunde sub preș adevărata problemă – asaltul Fiscului asupra depozitelor bancare ale tuturor românilor.

Disperarea ANAF de a scoate bani din orice a dus la GAFA MONUMENTALĂ prin care s-au cerut bani inclusiv din depozitele bancare care conțineau alocațiile copiilor.

Cu toate astea, nu copiii sunt țintele Fiscului, ci zeci sau sute de mii de români care au depozite bancare și care se văd nevoiți să plătească statului sume aberante pentru un eventual profit făcut din dobânzi.

TAXĂ de 468 lei pentru un profit de 2 lei

După ce scandalul cu alocațiile copiilor a explodat, conducerea ANAF a reacționat printr-un comunicat de presă în care recunoaște că

“obiectul impunerii nu ίl constituie alocația de stat pentru copii, ci veniturile din dobânzile bancare realizate de persoanele care nu şi-au ridicat alocațiile din conturi“,

se arată în comunicat.

ANAF explică avalanșa de somații de plată prin

“regularizarea contribuțiilor de asigurǎri sociale de sǎnǎtate pentru veniturile obținute din dobânda bonificatǎ de bǎnci“, pentru sumele aflate în conturile bancare.

Aberația din tot scandalul este legată de sumele percepute de Fisc: dacă s-ar impozita corect ar fi vorba de câțiva lei sau zeci de lei, însă ANAF nu știe să calculeze decât într-un singur fel: îți cere la început o sumă extrem de mare, calculată standard la salariul minim pe economie, după care se obligă să îți dea diferența înapoi, prin celebra “regularizare”.

În sutele de mii de somații trimise în țară, Finanţele solicită plata sumei de 468 de lei, care reprezintă contribuţii de asigurări de sănătate (CASS) pe anul 2012, aferente veniturilor din dobânzile bancare.

Adevărata ABERAȚIE din somațiile de plată trimise de ANAF

“S-a mentionat eronat ca se impoziteaza alocatii – este inexact, nu e impozit ci CASS si nu e alocatia ci dobanda bancara. In fapt este vorba de prezumarea unui venit anual de 8400 de lei (salariul minim pe 2012 x 12 luni) pentru orice persoana care a realizat venituri financiare din dobanzi bancare. Pentru acest venit prezumat ANAF aplica 5.5% ca reprezentant CASS adica 468 de lei. Deci nu e vorba de impozit pe castig/dobanzi ci de CASS“,

a precizat pentru Realitatea.net un consultant bancar.

Potrivit specialistului, nu au fost prezentate inca situatii similare inatalnite la persoane majore (pensionari, angajati in strainatate sau persoane fara loc de munca)

Daca un cetatean pensionar sau angajat in strainatate sau persoana fara loc de munca – deci care nu figureaza salariat la ANAF – a avut in 2012 vreun depozit la banca sau a primit dividende (chiar si de 10 lei de la SIF-uri) – toate aceste persoane au primit la fel decizie de impunere cu CASS de 468 de lei, explică specialistul financiar.

“Pai un amarat de pensionar isi face depozit la banca e normal sa i se aplice si lui CASS cu pret de pornire de 468 de lei? Sau daca nu lucrezi, ai primit niste bani si te-ai gandit sa ii pui la banca, nu e absurd sa ti se ceara din start 468 de lei chiar daca poate tu ai un depozit de 300 de lei sau ai primit dobanzi de 50-100 de lei?“

“Pana la urma nu e clar – ce se intampla? Ponta a zis ca nu se impoziteaza alocatiile – dar nici nu a fost vorba despre asta. Nu e normal ca Ponta sa zica ca e o prostie si sa treaca mai departe, totusi deciziile de impunere s-au trimis, oamenii sunt buni de plata si nu e nimic clar, iar termenul de 30 de zile de contestare curge“,

mai arată sursa citată.

IMPOZIT DE 468 lei pentru două vaci și o pensie de urmas

Modificările aduse Codului Fiscal de celebra Ordonanță a Guvernului Ponta permite și recalcularea contribuțiilor pentru activitățile independente.

“Astazi am primit decizia de impunere pentru mama mea. Mentionez ca mama mea are o varsta de 78 ani si este foarte bolnava. Aceasta decizie a celor de la anaf se refera la plata contributiei pentru sanatate pe anul 2012. Mentionez ca mama mea are o pensie de urmas de 374 lei. Nu pricep eu de unde scot cei de la ANAF acele sume. Mentionez ca in 2012 mama era coasigurata, pe vremea aceea tatal meu traia. Am avut tot timpul acasa 2-3 vaci fara a desfasura nici un fel de alte activitati independente. Dar daca impui astfel de dari trebuie anuntate dinainte. Doamna de la posta avea o geanta mare cu astfel de decizii pentru multe persoane din sat. Parca spunea domnul Ponta ca nu vom avea impozite si taxe noi“,

ne-a scris Vasile L. pe adresa Martor Ocular.

O persoană din județul Alba care s-a trezit cu decizia de impunere precizează:

“sunt salariată bugetară de peste 20 de ani, nu am nici un cont în bancă în afară de cel obligatoriu pentru virarea salariului din care este percepută contribuţia la sănătate de către instituţie. Am primit aceeaşi înştiinţare de plată.”,

a spus aceasta potrivit Alba24.ro.

În total, la nivelul judeţului Alba au fost emise aproape 48.000 de decizii de impunere pentru contribuţii la asigurări de sănătate, din care 16.000 pentru Alba Iulia. Cu alte cuvinte este vorba despre un fenomen de amploare ţinând cont că afectează peste 25% din populaţia municipiului reşedinţă de judeţ şi 14% din populaţia judeţului.

“Sunt casnică, nu am de unde să dau banii ăștia”

Silvia Mătrăiescu din Alba Iulia a primit somaţie de plată pentru că a realizat „un profit” din dobânzi la un cont deschis în bancă, în anul 2012, potrivit Adevarul.ro. Deşi este casnică şi nu are niciun venit, totuşi ar avea de plată, contribuţie la CASS, 468 de lei, sumă inexplicabilă pentru dânsa, care susţine că nu ar avea cum să fie atât, având în vedere că la vremea respectivă avea doar 300 de lei în cont.

„Nemulţumirea mea este că nu am venitul atât cât mi-a socotit pe fiecare lună. Mi-a pus venit 80 de milioane pe an şi eu nu am atât. Să-mi calculeze pe ce am luat eu, nu pe suma pe care nu am primit-o. Eu nu lucrez, sunt casnică, nu am de unde da banii ăştia. M-a găsit cu contul deschis în bancă şi ce am luat dobândă. Sunt coasigurat cu soţul. Eu nu am lucrat nicăieri, nu am beneficiat de niciun venit. Nu e corectă legea asta“,

a declarat Silvia Mătrăiescu pentru ziarulunirea.ro.

Aflată în vizită de sărbători la părinţi, Mihaela Cergădean din Galtiu „s-a trezit” şi ea în poştă cu o somaţie de plată de la ANAF de 468 de lei. Angajaţii AJFP Alba i-au spus că somaţia de plată i-ar fi venit pentru un cupon depus în anul 1995 la PECO.

„Sunt în vizită la părinţi şi m-am trezit astăzi cu această somaţie de plată de la ANAF. Nu am nicio afacere. Ce noroc că sunt aici. Sâmbătă plec în Italia, că de luni încep serviciul. Părinţii mei sunt bătrâni, dacă vedeau aşa ceva se speriau. Nu am niciun venit, nicio afacere în România. Din 95 sunt în Italia. Am cetăţenie italiană şi acolo plătesc toate taxele, aici vin doar în vizită. Nu ştiu ce mi-a venit. O sumă de 468 de lei, dar de plătit, nu plătesc. Voi face contestaţie”,

a declarat Mihaela Cergădean din Galtiu, care a venit să-şi petreacă Crăciunul cu părinţii, după 7 ani.

Singura soluție pe care ANAF o propune la haosul creat este ca oamenii să facă contestații. În lipsa acestora, datoriile către Fisc se strâng.

Concluzie: Oamenii vor plăti sume aberante pentru “profituri” minime, iar premierul și șeful ANAF dau senzația falsă că au rezolvat situația.

• Ziarulunirea: FOTO-VIDEO: CONTESTAŢII cu DUIUMUL la FISC. Mii de oameni au primit de la ANAF decizii inexplicabile de impunere pentru plata CASS. Vezi CAZURI şi CE SPUN cei de la Finanţe

Mii de oameni se plâng că au primit acasă, prin poştă, decizii inexplicabile de impunere pentru plata CASS de la ANAF. Au format cozi la ghişeele de la Finanţe pentru a cere explicaţii, iar contestaţiile au fost cu duiumul. Spre exemplu, în judeţul Alba au fost distribuite prin poştă la locuitori mai bine de 40.000 de astfel de somaţii de plată, cele mai multe fiind în Alba Iulia, peste 16.000 de decizii de impunere. Majoritatea, fie cei care au lucrat în armată, casnici, ori cei cu conturi bancare care au avut venituri din dobânzi, chiar şi cei fără venituri care au luat bani pentru fier vechi sau cei care au conturi deschise în bănci pentru alocaţiile copiilor, au explicat că suma de pe somaţia primită este de 468 lei şi s-ar referi la venituri din investiţii pentru care se percep contribuţii la asigurările de sănătate, însă nu înţeleg nimic. Cei de la Finanţe spun că nu există excepţie de la plata datoriilor specificate în somaţii şi că singura modalitate la ora actuală este depunerea de contestaţii, în termen de 30 de zile de la primirea somaţiei.

Decizii de impunere anuală pentru stabilirea CASS pentru militari

Unul dintre cazurile întâlnite marţi, la coada ce se formase la ghişeul Finanţelor din Alba, este al unui pensionar, fost angajat la Unitatea Militară de Aviaţie 01930, care spune că i-a venit în poştă o decizie de impunere anuală pentru stabilirea CASS cum că ar trebui să plătească 468 de lei şi nu îşi explică motivul, deoarece în 2012 era angajat şi plătea asigurarea de sănătate. Domnul Davidaş consideră că e o anomalie şi speră să se reglementeze cât mai repede problema.

Somaţie de plată la ANAF, pentru venituri obţinute din dobânzi de la conturi bancare

Un alt caz „bizar”, putem spune, este cel al doamnei Silvia Mătrăiescu din Alba Iulia, căreia i-ar fi venit somaţie de plată pentru că a realizat „un profit” din dobânzi la un cont deschis în bancă, în anul 2012. Deşi este casnică şi nu are niciun venit, totuşi ar avea de plată, contribuţie la CASS, 468 de lei, sumă inexplicabilă pentru dânsa, care susţine că nu ar avea cum să fie atât, având în vedere că la vremea respectivă avea doar 300 de lei în cont.

„Nemulţumirea mea este că nu am venitul atât cât mi-a socotit pe fiecare lună. Mi-a pus venit 80 de milioane pe an şi eu nu am atât. Să-mi calculeze pe ce am luat eu, nu pe suma pe care nu am primit-o. Eu nu lucrez, sunt casnică, nu am de unde da banii ăştia. M-a găsit cu contul deschis în bancă şi ce am luat dobândă. Sunt coasigurat cu soţul. Eu nu am lucrat nicăieri, nu am beneficiat de niciun venit. Nu e corectă legea asta”, a declarat Silvia Mătrăiescu.

A luat bani pentru fier vechi şi s-a trezit cu somaţie de plată pentru CASS de la ANAF

O altă doamnă fără venituri, casnică, se numără printre cei „loviţi” de ANAF. Este vorba despre Maria Teodorescu care ne povesteşte că s-a „trezit cu un cadou de Anul Nou” în poştă de la ANAF.

„Am primit o hârtie pentru anul 2012 şi nu ştiu de ce, pentru că eu nu lucrez niciunde, sunt casnică, bolnavă şi trăiesc din pensia părinţilor mei”, spune Maria. Totodată, aceasta îşi aminteşte că a dus fier vechi „ce a avut prin casă, prin curte” şi vrea să se lămurească dacă banii primiţi pe fierul vechi au legătură cu somaţia. Iar angajaţii de la ghişeu au lămurit-o, spunându-i clar că pentru fier vechi i-a venit somaţia de plată, însă nu îşi explică de ce totuşi suma de 468 de lei, când ea a dus fier „poate de 80 de lei într-o lună”. „Nu m-am dus zilnic cu fier vechi, deci nu îmi explic suma asta. Am rămas uimită”, spune Maria Teodorescu din cartierul Partoş, Alba Iulia.

Sunt şi cazuri în care persoanele casnice îşi plătesc contribuţia la CASS pentru eventuale probleme de sănătate. Spre exemplu, tot la coadă la ghişeul de la Finanţe, se afla o doamnă care a povestit că i-a venit o decizie de impunere anuală fiind obligată să plătească suma de 425 de lei pentru anul 2012 la CASS, deşi ea a plătit această sumă la momentul respectiv, având chitanţa doveditoare. Nici aceasta nu îşi explică somaţia şi a depus contestaţie.

Plecată din România de mai bine de 20 de ani, s-a trezit cu somaţie de la ANAF pentru un cupon depus la PECO pentru care nu a primit nici măcar 1 leu!

În „tsunami-ul” de contestaţii de la AJFP Alba s-a aflat şi o nemulţumire exprimată de o doamnă plecată în Italia de mai bine de 20 de ani. Aflată în vizită de sărbători la părinţi, Mihaela Cergădean din Galtiu spune că „s-a trezit” în poştă cu o somaţie de plată de la ANAF de 468 de lei, pe care nu şi-o explică nicidecum, având în vedere faptul că ea a devenit între timp cetăţean italian şi toate contribuţiile şi le plăteşte acolo, în Italia. A fost lămurită de angajaţii AJFP Alba, care i-au spus că somaţia de plată i-ar fi venit pentru un cupon depus în anul 1995 la PECO.

„Sunt în vizită la părinţi şi m-am trezit astăzi cu această somaţie de plată de la ANAF. Nu am nicio afacere. Ce noroc că sunt aici. Sâmbătă plec în Italia, că de luni încep serviciul. Părinţii mei sunt bătrâni, dacă vedeau aşa ceva se speriau. Nu am niciun venit, nicio afacere în România. Din 95 sunt în Italia. Am cetăţenie italiană şi acolo plătesc toate taxele, aici vin doar în vizită. Nu ştiu ce mi-a venit. O sumă de 468 de lei, dar de plătit, nu plătesc. Voi face contestaţie”,

a declarat Mihaela Cergădean din Galtiu, care a venit să-şi petreacă Crăciunul cu părinţii, după 7 ani.

Explicaţii de la AJFP Alba

Potrivit purtătorului de cuvânt al AJFP Alba, ec. Iulia Mireştean,

„la nivelul judeţului Alba au fost emise aproape 48.000 de decizii de impunere pentru contribuţii de asigurări de sănătate. În municipiul Alba Iulia sunt puţin peste 16.000 de decizii. Acestea nu au fost emise salariaţilor sau pensionarilor cu pensii mai mici de 740 de lei, care prin lege sunt asiguraţi şi li se reţine CASS la locul de muncă sau prin pensie. Au fost emise pentru categorii de venituri prevăzute la art. 296 din Legea 571 – Codul de procedură fiscală. Aceste venituri sunt de tipul: investiţii financiare – pentru dobânzile bancare sau dividende acordate de SIF-uri. Chiar dacă SIF-urile nu comunică de obicei sumele nici personalor în cauză, le aduc la cunoştinţa organelor fiscale teritoriale. S-au mai emis decizii pentru premii şi câştiguri la jocuri de noroc, care sunt declarate de organizatori la Fisc. Mai pot fi alte surse, cum ar fi alte activităţi ocazionale desfăşurate de contribuabili. Categoriile vulnerabile care am înţeles că au primit astfel de decizii, în judeţ, identificate de instituţia noastră, sunt tineri aflaţi la studii, până la vârsta de 25 de ani sau chiar sub 18 ani, unele categorii speciale cum sunt militarii, ale căror salarii nu se comunică la organul fiscal; se adaugă cei ce au obţinut dividende şi cei cu sume foarte mici, pensionari sau persoane fără venituri. Aceste categorii de persoane, care se consideră nedreptăţite, dar şi cei în cazul cărora organele fiscale nu au avut posibilitatea să-i identifice, cum sunt militarii, ei nefiind în baza de date a Finanţelor, pot face contestaţii în termen de 30 de zile de la primirea deciziei, în baza articolului 205 din Ordonanţa 92/2003, republicată, Codul de procedură fiscală. Ei trebuie să ataşeze decizia şi să precizeze motivele pentru care contestă impunerea. Am fost şi noi sesizaţi, începând de ieri (n.r. luni, 5 ianuarie), în legătură cu aceste decizii… În cazul contractelor de prestări servicii, acestea nu trebuia să se regăsească pe liste deciziilor de impunere. Este posibil ca societăţile în cauză să nu fi bifat, la depunerea declaraţiei, categoria de venit corespunzătoare contractului de prestări servicii, să fi bifat „alte surse”. Mai trebuie precizat că deciziile nu s-au calculat şi nu s-au emis aici, la AJFP Alba. De aici datele s-au trimis la Unitatea de imprimerie rapidă, care are sediul la Rm. Vâlcea. A fost transmisă baza de date, pe baza declaraţiilor contribuabililor şi ale societăţilor. Desigur că toate cazurile sesizate de contribuabili au fost transmise la ANAF şi aşteptăm un răspuns.

Suma de 468 de lei, care apare în unele decizii, rezultă în baza procedurii de calcul a acestei contribuţii, reglementată printr-un ordin emis în august 2013. Din anul 2012 am preluat baza de date de la CAS Alba şi cine nu a obţinut venituri în acest an la nivelul salariului minim pe economie, ci doar venituri ocazionale, procedura prevede că suma se reîntregeşte la 700 de lei venitul lunar, cât a fost salariul minim pe economie în 2012; aplicat la întreg anul se calculează un venit de 8.400 de lei. Apoi, aplicând procentul de 5,5 la sută, cât este CASS, se obţine suma de 468 de lei, pentru întreg anul. Prin urmare, aşa cum am spus, cei nemulţumiţi, în baza art. 205 din Ordonanţa 92/2003 pot să depună o contestaţie în termen de 30 de zile de la primirea plicului. Sperăm să avem răspunsuri pozitive de la ANAF şi vă vom informa pentru a anunţa contribuabilii”.

Statul câştigă sau pierde?

Aplicând astfel de măsuri, nu putem să nu ne întrebăm dacă, la urma urmei, va câştiga ceva statul din toată această… afacere, ori va pierde? Noi spunem că e foarte mare probabilitatea ca măsura fiscală să se lase cu pierderi. De ce? Pentru că: părinţii nu le vor mai deschide conturi la bănci copiilor, pentru alocaţiile de stat primite… tot de la stat, la care se aplică CASS; asta deşi copiii sunt co-asiguraţi, dar e limpede că statul dă cu o mână şi ia cu două…; cei ce mai au în conturi bani obţinuţi din dividende vor renunţa la acţiunile deţinute la SIF-uri, care nu s-au dovedit a fi prea profitabile, dimpotrivă…; românii îşi vor retrage banii depuşi în cont, la bănci, pentru că la dobânda obţinută se aplică CASS; îşi vor păstra economiile la saltea, conduşi după principiul că „ce-i în mână nu-i minciună”. Până la urmă, inventiv cum e românul, se va găsi cu siguranţă o modalitate de a ocoli evidenţele fiscale. E posibil ca munca la negru să înflorească şi astfel toate eforturile statului de diminuare a acestui fenomen se vor dovedi zadarnice.

Costuri uriaşe pentru o măsură aberantă

Un simplu calcul ne demonstrează că pentru cele 48.000 de decizii care au fost trimise prin poştă, în judeţul nostru, cu confirmare de primire, Fiscul a cheltuit 288.000 de lei, adică aproape 65.000 de euro. Cheltuielile au fost făcute, acum se aşteaptă colectarea… Dar în locul ei Fiscul se va alege cu un val de contestaţii venite din partea contribuabililor care s-au trezit datornici peste noapte. Şi trebuie să mai spunem un lucru. Ce este de fapt descentralizarea? O reală centralizare. Adică dacă ai o problemă, acum apelezi la factorii de decizie de la Broşav, apoi la cei de la Bucureşti. Până acum, noi, cei din judeţ, reclamam o problemă doar la Bucureşti… Prin urmare, unde-i descentralizarea?