NATO: REȚEAUA MILITARĂ GLOBALĂ. Hegemonia “Alianței Democrațiilor” și misiunea de “pacificare” a Heartland-ului (ANALIZĂ)
NATO: REȚEAUA MILITARĂ GLOBALĂ
Hegemonia “Alianței Democrațiilor” și misiunea de “pacificare” a Heartland-ului
Înființată în aprilie 1949 ca o alianță militară defensivă cu rolul de a apăra Europa de Vest de un atac sovietic și de a menține echilibrul strategic, NATO s-a extins în timp, ajungând astăzi să cuprindă o rețea globală de 28 națiuni membre, 900 de milioane de oameni, având parteneriate cu peste 40 de tari și organizații de pe 5 continente. Alianța include trei dintre puterile nucleare și este responsabilă pentru 70% din cheltuielile militare ale lumii fiind urmată îndeaproape în clasament, de puteri “prietene” ca Israel, India sau Japonia.
Prin tratatul de la Washington, angajamentele de apărare colectivă ale NATO erau limitate strict la continentul european și acopereau doar statele membre. Astăzi însă, remarcăm implicarea Alianței în operațiunile militare din Afganistan, în campania de eliminare a lui Ghadafi din Libia, în instruirea forțelor de securitate din Irak, precum și în oferirea de suport logistic în Darfour, misiunii Uniunii Africane.[1]
Care este rațiunea din spatele transformării Alianței într-un adevarat Leviatan militar?
Ce a determinat evoluția NATO de la o alianță pur defensivă, cu un areal nord atlantic, la cea mai extinsă organizație militară de pe glob?
Si, mai ales, cui prodest? […]
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Remarcabila analiza!