DIVIZIA “DACICA”, CEA MAI MARE A ARMATEI ROMANE, DESFIINTATA SI TRANSFERATA SUB COMANDA NATO (Video)/ Violente in UCRAINA, dupa votarea amendamentelor despre regiunile Donbas si Lugansk/ RUSIA – DECLARAT INAMIC OFICIAL IN DOCTRINA MILITARA A KIEVULUI/ Sicane rusesti asupra unor oficiali moldoveni/ INDUSTRIA DE ARMAMENT DUDUIE

• Hotnews:

Rusia, potential inamic in noua doctrina militara a Ucrainei

Guvernul ucrainean defineste Rusia ca potential inamic in proiectul noii doctrine militare a Ucrainei, a declarat marti premierul Arseni Iateniuk, citat de agentia Interfax Ucraina, citata de Mediafax.

“Pentru prima data in istoria Ucrainei independente, proiectul doctrinei militare identifica adversarul si agresorul pe care il reprezinta Rusia”, a afirmat Iateniuk, in cadrul unei conferinte de presa la Odesa. 

Proiectul noii doctrine a fost supus pentru examinare Consiliului pentru Securitate Nationala si Aparare si trebuie aprobat prin decret de presedintele ucrainean, Petro Porosenko, a adaugat seful Guvernului.

Rusia, Serbia si Belarus vor face exercitii comune in care trupe militare se vor antrena sa lupte impotriva protestatarilor anti-guvernamentali

Trupe ale institutiilor de forte din Rusia, Belarus si Serbia se vor antrena in lupte contra protestatarilor anti-guvernamentali – cum au fost cei care au rasturnat anul trecut guvernul ucrainean sprijinit de Moscova – a anuntat un comandant militar rus, citat de The Moscow Times.

Antrenamentele vor avea loc in orasul Novorossiisk, din sudul Rusiei, la inceputul lunii septembrie, a declarat comandantul fortelor aeropurtate rusesti, generalul-locotenent Vladimir Shamanov, citat de agentia de stat TASS.

Trupele vor exersa actiuni comune de “descoperire si eliminare de formatiuni inarmate ilegale”, a spus comandantul citat.

Serbia, o tara aflata in procesul de aderare la Uniunea Europeana, dar apropiata de Rusia, este criticata pentru participarea la aceste exercitii.  

Antrenamentul ar trimite “un semnal gresit“, a declarat Maja Kocijancic, purtator de cuvant al COmisiei Europene, citata de agentia de presa sirba Beta.

Trupele ministerului de interne rus au executat in aprilie exercitii pe scara larga cu “intreg arsenalul” armelor anti-revolta pentru pregati suprimarea de proteste politice de tipul celui care a dus la alungarea administratiei pro-ruse din Ucraina.

Exercitiile cu durata de o saptamana denumite “Bariera 2015” au avut loc in toata tara, inclusiv in districtele nord-vest si centru, Volga, Caucazul de Nord, cele federale din sud si in Crimeea, declara atunci purtatorul de cuvant al fortelor de ordine, Vasily Panchenkov, pentru RIA Novosti.

• Timpul:

NATO deschide șase noi centre de comandă ca răspuns la noua amenințare de securitate din partea Rusiei

Șase noi centre de comandă ale NATO stabilite pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice au devenit marți operaționale, ca răspuns la noua amenințare de securitate percepută din partea Rusiei, a anunțat NATO, relatează DPA și AFP.

“Și-au început activitatea, însă nu sunt pe deplin operaționale”, a declarat un purtător de cuvânt al NATO.

Cele șase centre de comandă situate în Bulgaria, România, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia vor avea drept misiune înlesnirea desfășurării noii forțe de reacție foarte rapide a NATO și coordonarea exercițiilor.

Ceremoniile de deschidere a acestora vor avea loc la Vilnius, joi, unde va participa și Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

NATO și-a intensificat rolul în Europa de Est pentru a-i descuraja pe potențialii agresori și pentru a-și asigura aliații pe fundalul crizei din Ucraina după anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea anul trecut.

Nave și militari din România, Moldova, Bulgaria, Georgia, Italia, Grecia, Marea Britanie, SUA, Suedia, Turcia și Ucraina participă la exercițiul multinațional Sea Breeze 15

Fregata Mărășești și corveta Contraamiral Eustațiu Sebastian, împreună cu o grupă de scafandri EOD și ofițeri de stat major, reprezintă Forțele Navale Române la exercițiul multinațional Sea Breeze 15, organizat în perioada 31 august – 11 septembrie de statele semnatare ale Parteneriatului pentru Pace (PpP) în apele teritoriale ale Ucrainei și în apele internaționale ale Mării Negre.

Potrivit unui comunicat de presă remis de purtătorul de cuvânt al Statului Major al Forțelor Navale (SMFN), lt. col. Corneliu Pavel, în manevre sunt implicați aproximativ 2.500 de militari din Bulgaria, Georgia, Grecia, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, România, SUA, Suedia, Turcia și Ucraina, precum și din trei state semnatare ale Parteneriatului pentru Pace.

‘Participarea marinarilor militari români la Exercițiul Sea Breeze 15 este cuprinsă în Planul de Activități al Forțelor Navale Române pentru anul 2015 și contribuie la dezvoltarea încrederii între partenerii NATO și țările semnatare ale PpP. De asemenea, implicarea noastră demonstrează faptul că Forțele Navale Române sunt parte activă a inițiativelor de cooperare regională și că pot îndeplini angajamentele asumate de țara noastră în cadrul sistemului de securitate internațională’, se arată în comunicatul SMFN.

Sea Breeze este un exercițiu întrunit, ajuns la cea de-a XVIII-a ediție, cu activități și forțe specifice din domeniile navale, aeriene și terestre, cu patru secvențe, fiind înscris în pachetul de măsuri pentru creșterea încrederii și securității în Marea Neagră în conformitate cu conceptul NATO: Immediate Assurance Measures (IAM).

Conform planului de măsuri, în cadrul Exercițiului Sea Breeze 15 se vor desfășura acțiuni atât pe mare cât și pe uscat și în aer. Pe țărm vor avea loc exerciții de desant amfibiu și exerciții de stins incendiu, iar pe mare nouă nave militare, un submarin și cinci aparate de zbor vor executa misiuni de luptă antisubmarin, misiuni de supraveghere a traficului maritim, misiuni de inspecție și control la nave suspecte, misiuni de căutare și salvare naufragiați, precum și exerciții de remorcare a unei nave avariate.

Marți, 1 septembrie, a avut loc deschiderea oficială a Exercițiului Sea reeze 15, exercițiu care se desfășoară sub egida Parteneriatului pentru Pace (Partner for Peace, PfP), program încheiat între ministerele apărării din Ucraina și SUA, în anul 1997. La deschidere au participat primul-ministru ucrainean, ambasadorul SUA în Ucraina, comandantul Flotei a VI-a SUA, ministrul apărării din Ucraina, șeful Forțelor Navale Ucrainene si alți oficiali militari si civili.

Industria militară din România îşi revine

Războiul din Ucraina şi tensiunile din Orientul Mijlociu i-au adus industriei militare româneşti venituri de un miliard de lei, iar anul acesta ar putea fi unul şi mai bun. Pe lângă achiziţiile de armament ale Armatei Române, ar urma să crească mult şi exporturile. A apărut astfel un fenomen rar în industria de apărare din ţara noastră. Ca să facă faţă comenzilor, companiile au început să facă angajări.

A fost nevoie ca lumea să ajungă pe un butoi de pulbere pentru ca industria românească de apărare să fie revigorată. Anul trecut, cele cinci mari fabrici de armament din cadrul ROMARM au ajuns la încasări totale de un miliard de lei, adică de peste 225 de milioane de euro, de patru ori mai mult decât veniturile înregistrate în 2013.

„Contextul geostrategic la nivel mondial a suferit modificări, fapt care a făcut ca solicitările de armament şi muniţie să fie mai multe şi mai mari decât în perioda anterioară”, a spus Floarea Şerban, director general ROMARM.

Anul acesta, numai exporturile de armament s-ar putea ridica la 90 de milioane de euro, în creştere cu 16% faţă de anul trecut, arată estimări citate de Evenimentul Zilei. La cele cinci fabrici de armament ale ROMARM lucrează în prezent 4.200 de oameni. Cei mai mulţi dintre ei, o mie, la Uzina Mecanică din Cugir, care anul trecut a avut cea mai spectaculoasă evoluţie a afacerilor. De la o pierdere de peste 20 de milioane de euro în 2013, a ajuns la un profit de aproape 100 de milioane de euro în 2014, la încasări de peste 125 de milioane de euro.

În primul semestru al acestui an, încasările fost în creştere atât la Uzina Mecanică din Cugir, cât şi la Fabrica de Arme din aceeaşi localitate şi la Uzina Mecanică Mija.

Singura scădere e la Uzina Mecanică Tohan. În vreme ce Uzina Mecanică Sadu, deşi a încasat mai mulţi bani, continuă să funcţioneze pe pierdere.

Ca să facă faţă comenzilor, Uzina Mecanică din Cugir a anunţat chiar că va face angajări. Scoate luna aceasta la concurs 80 de posturi pentru muncitori calificaţi pe poziţii de execuţie.

La export, cele mai multe arme româneşti produse în cele cinci fabrici ajung în Statele Unite şi Orientul Mijlociu. Principalele produse sunt armele de calibru mic, de infanterie și muniția pentru ele. De fapt, e vorba de puşti AKM, adaptate în aşa fel încât să poată fi vândute ca arme pentru civili în America.

În Orientul Mijlociu, cererea de armament românesc a crescut după ce mişcarea Statul Islamic a luat avânt şi a cucerit teritorii mari din Siria şi Irak. O altă sursă de tensiune în acea zonă a fost şi intervenţia militară a Arabiei Saudite împotriva rebelilor din Yemen, susţinuţi de Iran.

Războiul din Ucraina s-a văzut mai ales în comenzile interne. În luna ianuarie a acestui an, a fost semnat la Cotroceni Pactul pentru apărare, care prevede ca bugetul Armatei Române să ajungă la 2% din PIB până în 2017. Însă achiziţia de armament deja a început să crească.

„Deşi avem în această perioadă comenzi destul de multe şi destul de mari, în aşa fel încât unele linii sunt blocate până prin 2017, nu pierdem din vedere faptul că industria naţională de apărare trebuie să se pună în primul rând în slujba forţelor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”, a spus Floarea Şerban, directorul general al ROMARM.

În plus, companiile de apărare au fost ajutate să revină pe profit şi prin hotărârea de guvern prin care datoriile lor istorice faţă de stat au fost şterse.

• StirileProTV: Cea mai mare divizie a Armatei Romane a trecut in subordinea NATO. Cine conduce Divizia Multinationala de Sud-Est

Cea mai mare divizie a Armatei Romane a trecut de luni in subordinea NATO. Mii de militari vor fi selectati pentru a putea actiona rapid in cazul unui conflict in regiune.

Luni a avut loc ceremonia de infiintare, dar comandamentul va fi operational din 2018 si va avea in componenta, aproximativ 15 mii de militari, inclusiv bulgari, care vor fi coordonati de la Bucuresti. Printr-un gest simbolic, inmanarea steagului de lupta, Divizia de Infanterie Dacica s-a transformat in Divizia Multinationala de Sud Est.

Astfel, cea mai mare divizie din Romania, care apara 30% din teritoriul tarii, a incetat sa existe. Unitatile ei de lupta au fost preluate de celelalte doua divizii: a doua Getica si a patra Gemina.

Comadamentul Diviziei care tocmai a fost desfiintata este de acum in totalitate in subordinea NATO.

Totul presupune costuri si pregatire pentru ca acest comandament sa poata coordona peste 10.000 de oameni care sa fie capabili sa actioneze rapid.

Mircea Dusa: “Va costa 60 de milioane de euro, bani parte suportati in parte din fondurile comune NATO.”

Salariile militarilor care vor face parte din divizia NATO vor fi marite cu 30 la suta ca urmare a acestei mutari. Insa nu toti vor ramane in sistem.

Generalul Ovidiu Uifaleanu: “In comandamentul diviziei vor fi selectionati militarii care acum 10 ani erau in prima linie in Irak si Afganistan. Primul criteriu este de limba si apoi experienta.”

Generalul Uifaleanu vrea cei mai buni militari pe care ii are in acest moment Romania. Noul comandant a participat si el la nu mai putin de 40 de operatiuni ale NATO in lume. La doar 46 de ani, a fost in trupele de mentinere a pacii din Bosnia dar si in Afganistan, unde romania a pierdut multi militari. Experienta si rezultatele obtinute i-au adus anul trecut, gradul de general de brigada.

Divizia multinationala va coordona si cele doua centre de comanda si control.

Generalul Uifaleanu: “Misiunea este coordonarea celor doua unitati de integrare a fortei – este vorba despre Romania si Bulgaria. Dupa aceea, accentul va fi pus pe dislocabilitate, pregatirea personalului, astfel incat, in 2018, oriunde in S-E Europei, sa fim pregatiti oricand.”

Acest comandament al diviziei va strange in subordine peste 10.000 de militari. In iunie anul viitor vom afla cate trupe trebuie sa aloce Romania alaturi de Bulgaria.

Criza din Ucraina a provocat o reactie a NATO de dizlocare a unor forte capabile sa actioneze rapid atunci cand situatia o cere. Asa s-a ajuns ca in Romania sa fie infiintate centre de comanda si control dar si unitati capabile sa intre repede in actiune.

• Digi24:

Şeful poliţiei din Republica Moldova a fost reţinut la Moscova

Incident diplomatic între Chişinău şi Moscova. Directorul interimar al Poliţiei din Republica Moldova a fost reţinut pentru scurt timp la Moscova de agenţii serviciului rus de securitate.

A stat trei ore în custodia FSB-ului pe motiv că ar semăna cu un infractor dat în urmărire generală în Rusia.

Gheorghe Cavcaliuc făcea parte dintr-o delegaţie oficială a Ministerului de Interne care se îndrepta spre Belarus. Moscova nu a oferit alte explicaţii pentru acest incident.

Violențe la Kiev | Trei morţi și 121 de răniți

Bilanţul confruntărilor de ieri din faţa parlamentului de la Kiev a ajuns la trei morţi şi peste 120 de răniţi, jandarmi şi manifestanţi. Astăzi, un al doilea scutier a murit la spital din cauza rănilor grave pe care le-a suferit după ce un protestatar a aruncat o grenadă în forţele de ordine. Preşedintele Petro Poroşenko a condamnat violenţele, iar premierul Arseni Iaţeniuk a cerut pedeapsa cu închisoare pe viaţă pentru cel care a aruncat grenada. Luptele au început când aproape o mie de protestatari au vrut să intre cu forţa în clădirea Parlamentului, după ce deputaţii au adoptat un proiect care acordă autonomie regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk.

Violenţele în faţa parlamentului din Kiev au izbucnit după ce manifestanţii au aflat că deputaţii au aprobat amendamentele propuse Constituţiei. Noile prevederi urmează să confere statut special regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk. Protestatarii au încercat să intre în clădirea legislativului, dar au fost opriţi de cordoanele de securitate. O persoană din mulţime a aruncat o grenadă către scutieri, iar aceştia au ripostat cu gaze lacrimogene.

Manifestanţii susţin că, odată votat statutul special al regiunilor separatiste, acestea se vor apropia şi mai mult de Rusia.

Legea înseamnă graniţă deschisă cu Rusia şi refacerea infrastructurii din Donbass, care a fost distrusă de ei şi de Putin, şi dezvoltarea ei accelerată. Înseamnă că toţi banii pe care îi are Ucraina îi va cheltui acolo.

Tensiuni au fost şi în Parlament, în timpul dezbaterilor. Unii dintre deputaţii coaliţiei aflate la putere s-au opus aprobării amendamentelor.

„Constituţia pe care o analizăm acum în primă lectură este baza pe care poate fi construită o ţară europeană, unită şi suverană. Niciodată în viaţa mea nu mi-aş permite să votez pentru un statut special pentru cineva”, spune Volodimir Groisman, preşedintele Radei Supreme.

Preşedintele Petro Poroşenko încearcă să calmeze spiritele şi atrage atenţia asupra importanţei acestor modificări ale legii fundamentale.

„Ce s-ar fi putut întâmpla dacă Parlamentul nu ar fi votat aceste amendamente? Soarta coaliţiei pro-ucrainene ar fi fost puternic subminată. O eventuală extindere a sancţiunilor economice la adresa agresorului nu va mai fi luată în discuţie. Ipoteza sumbră a unei Ucraine care se luptă singură cu agresorul va deveni realitate”, a declarat Petro Poroşenko, preşedintele Ucrainei.

Proiectul de reformă constituţională, prevăzut în acordul de la Minsk, a provocat numeroase dezbateri în Ucraina, unde mulţi îl consideră drept o recunoaştere a dreptului separatiştilor de a se auto-guverna. În schimb, liderii occidentali cred că aceasta este singura modalitate de a pune punct conflictului din estul Ucrainei, care a dus până acum la aproape șapte mii de morţi.