CARTELE PRE-PAY DOAR CU BULETINUL. Guvernul a adoptat OUG prin care reia, profitand cinic si manipulatoriu de cazul Caracal, unul din mai vechile obiective ale LEGILOR BIG BROTHER, declarate neconstitutionale de CCR. Societatea civila a reactionat critic, dar inutil…

Sursa imagine: cdehk.com

Hotnews: 

Cartelele prepay se vor vinde doar cu buletinul de la 1 ianuarie 2020: Amenzi mai mari pentru apeluri false la 112

Cartelele prepay se vor vinde doar cu buletinul de la 1 ianuarie 2020, iar cuantumul amenzilor pentru apeluri false va crește la valori cuprinse între 1.500 de lei și 5.000 de lei, față de 500 de lei și 1.000 de lei în prezent, a precizat marți Nelu Barbu, purtătorul de cuvânt al Guvernului. Măsurile fac parte dintr-o Ordonanță de urgență adoptată marți pentru îmbunătățirea localizării celor care sună la 112.

Guvernul a adoptat marți o Ordonanță de Urgență privind modificarea și completarea legislației pentru a permite asigurarea unui răspuns cât mai prompt la urgențele cetățenilor prin îmbunătățirea posibilităților de preluare și gesitionare a informațiilor de localizare a apelurilor de urgență, a anunțat Nelu Barbu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, la finalul ședinței Executivului.

• “Se creează cadrul legal pentru implementarea unor servicii care vor asigura furnizarea unor informații de localizare mult mai precise ale celor care apelează numărul unic de urgență. Astfel va fi redus semnificativ timpul de gestionare a urgenței și implicit cel de răspuns la situații de urgență.
• Este reglementată transmiterea gratuită a mesajelor tehnice standardizate scurte asociate apelurilor de urgență.
• De asemenea, pentru îmbunătățirea localizarii persoanei care apelează 112 se instituie obligația furnizorilor de servicii de telefonie mobilă pentru care plata se face în avans de a furniza serviciul numai după ce au colectat datele de identificare a utilizatorului cartelei SIM care va beneficia de respectivele servicii.
• Cu alte cuvinte, cartelele prepaid vor fi furnizate doar după ce persoana care achiziționează prezintă actele de identificare. Această obligație intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2020, iar începând cu data de 1 septembrie 2020 este interzisă furnizarea serviciilor de telefonie destinate publicului la puncte mobile pentru care plata se face în avans prin intermediul cartetelor SIM ai căror utilizatori finali nu au pus la dispoziția furnizorului datele de identificare.“, a declarat Nelu Barbu.

Datele personale ale celor care dețin deja cartele prepay trebuie colectate până la 1 septembrie 2020. Cei care refuză nu vor mai putea folosi serviciile

Cu alte cuvinte, românii care dețin cartele prepay nu vor mai avea acces la servicii de telefonie mobilă dacă nu vor să-și dea datele personale, date care să fie accesate atunci când sună la 112. Cum vor fi colectate datele celor care dețin deja cartele preplătite?

• “În ceea ce privește utilizatorii care au deja o cartelă prepaid, inclusiv cei care achiziționează o cartelă până la data de 31 decembrie 2019, aceștia vor avea 8 luni la dispoziție, adica până la 1 septembrie 2020, pentru a transmite datele de identificare. În acest sens, furnizorii de telefonie mobilă împreună cu autoritățile vor iniția campanii de informare.
• Datele de identificare ale utilizatorilor de cartele prepay vor fi colectate exclusiv pentru a fi puse la dispoziția administratorului serviciului național unic pentru apeluri de urgență (n.a Serviciul de Telecomunicații Speciale – STS) și utilizate de către acesta în conformitate cu respectarea tuturor prevederilor legale privind protecția datelor cu caracter personal.
  
• Au fost prevăzute și termene pentru care se poate realiza prelucrarea și stocarea datelor colectate, respectiv a documentelor care fac dovada corectitudinii datelor furnizate de utilizatori, cât și termenele în care se va proceda la distrugerea și ștergerea datelor la împlinirea termenului de prelucrare și stocare a acestora, termene pe care le găsiți în actul normativ pus în transparenta decizională de Ministerul Comunicațiilor”, a spus Nelu Barbu.

(…)

Surse: Datele proprietarilor prepay care sună la 112 vor fi stocate de STS timp de 5 ani

Modificările la sistemul 112 vor fi implementate prin Ordonanță de Urgență, un proiect în acest sens fiind dezbătut public săptămâna trecută. Pe lângă implementarea sistemului AML, o altă măsură cuprinsă în actul normativ este colectarea datelor deținătorilor de cartele prepay, astfel încât aceștia să fie identificați când sună la 112.

Datele proprietarilor prepay vor fi accesate când aceștia sună la 112, o măsură care poate salva vieți, a susținut Raed Arafat, șeful Departamentului de Urgență la dezbaterea privind proiectul de Ordonanță de Urgență care modifică sistemul 112. Dacă punem numere de înmatriculare pe mașini înseamnă că încălcăm viața privată? s-a întrebat acesta. Nu plata cartelelor prepay cu buletinul este problema, ci măsura disproporționată de a pedepsi apelarea abuzivă prin colectarea masivă de date și lipsa garanțiilor de securitate a acestor date, i-a replicat societatea civilă.

După dezbaterea care a avut loc joi, 22 august, autoritățile au adus câteva modificări proiectului de OUG.

Una dintre modificările aduse este reducerea duratei de stocare de către STS a datelor personale ale proprietarilor de cartele prepay care sună la 112 de la 10 ani la 5 ani, potrivit surselor HotNews.ro.

Arafat, despre identificarea proprietarilor prepay când sună la 112: Dacă punem numere de înmatriculare pe mașini înseamnă că încălcăm viața privată? Nu asta este problema, îi răspunde societatea civilă

(…) Georgiana Gheorghe, expert APADOR-CH: Societatea civilă nu este împotriva ideii în sine a plății cartelelor SIM cu buletinul. Altceva a spus Curtea Constituțională

La dezbatere au fost prezenți și reprezentanți ai societății civile. Amintim că mai multe ONG-uri au cerut Avocatului Poporului să apere drepturile și libertățile cetățenilor.

• “Nouă ni s-a părut, cel puțin varianta de proiect de OUG citită, că nu a luat deloc în considerare deciziile CCR anterioare și nu a luat în considerare un principiu fundamental din Constituție și anume că nu poți reglementa prin OUG tot ceea ce afectează drepturi fundamentale și libertăți. Aceasta OUG afecteaza destul de mult drepturile și libertăți fundamentale.
• Societatea civilă nu este împotriva ideii în sine a plății cartelelor SIM cu buletinul. Nu asta a declarat Curtea Constituțională ca fiind neconstituțional. CCR a spus că această măsură este disproporționată și în al doilea rând că nu oferă suficiente garanții ca drepturile fundamentale sunt respectate.
• Vorbim în principal despre două drepturi fundamentale: 1. dreptul la viața privată – și prelucrarea datelor cu caracater personal este un aspect fundamental al dreptului la viață privată – și 2. dreptul la libera exprimare – pentru că dacă eu vreau să mă exprim anonim de pe telefonul plătit cu cartele proprie trebuie să pot să o fac.
• S-a menționat ca toată lumea își dă datele când sună la 112, ceea ce este minunat și încurajăm ca oamenii să facă acest lucru, dar una este ca omul să își dea voluntar datele personale și alta este se instituie prin Ordonanță de Urgență ca eu și alte persoane să facă acest lucru pentru că se încalcă un alt principiu din Constituție și anume prezumția de nevinovăție. Prin această OUG se instituie prezumția de vinovăție, adică se prezumă că voi suna abuziv la 112 și astfel trebuie să-mi dau datele personale ca să cumpăr o cartelă prepay.
• Deci, ceea ce nu se respectă (n.a în acest proiect de OUG), și CCR a spus că este neconstituțional ar fi:
  – măsură disproporționată și aici mă refer la încercarea de a preveni apelurile abuzive – care sunt o contravenție – prin colectarea masivă de date personale
  – interferența în viața privată prin această prezumție de vinovăție.
  – garanțiile privind colectara, stocarea și prelucrarea de date personale nu există în acest proiect de OUG și o simplă prevedere generală că se vor respecta date cu carcter personal nu este suficientă, lucru pe care l-a mai spus Curtea Constituțională.
• Trebuie să fim specifici în a preciza în concret care sunt acele garanții că datele mele vor fi stocate, prelucrate în așa fel încât să nu conducă la abuzuri și în condiții de maximă confidențialitate pentru că ceea ce se va crea prin această OUG este situația în care toți vânzătorii de cartele prepay vor colecta date personale și nu știm ce se va întâmpla cu ele și cum vor fi folosite. Trebuie reglementat prin lege o situație în care dealeri autorizați și anumite persoane pot colecta aceste date.
• S-a menționat că există la nivel european o serie de state care deja au introdus această obligativitate și este adevărat, însă eu aș vrea să știu dincolo de numărul țărilor care au introdus această măsură și modul și garanțiile oferite cetățenilor în privința datelor lor personale.
• Mai e o problemă legată de apelul la 112. Există state europene unde poți suna la 112 și fără cartelă. Știți că pe telefonul nostru atunci când nu avem o cartelă în telefon totuși zice acolo – emergency call 112. Deci teoretic înțeleg că din punct de vedere tehnic se poate și aș vrea să înțeleg de ce la nivelul României acest lucru nu este posibil.”, a spus Georgiana Gheorghe, expert APADOR-CH.

Problemelor ridicate de expertul APADOR-CH i-au răspuns oficialii ANCOM și ai STS.

• “Controlul unui act normativ se face de către Ministerul Justiției și alte autorităși abilitate, dar noi ca entități care am propus acest act normativ sub forma de Ordonanță de Urgență (OUG) am plecat de la câteva principii foarte clare. Caracterul extraordinar și de urgență al acestui act normativ este indiscutabil: viața este un lucru extraordinar și la fel și salvarea de vieți omenești.
• Ne-am uitat foarte atent pe precedentele decizii ale CCR, dar și pe precedentele acte normative care au fost atacate la Curtea Constituțională și pe motivele pentru care CCR le-a declarat în integralitate ca fiind neconstituționale.
• Este o diferență fundamentală între acele proiecte și acesta. Toate acele proiecte aveau un alt scop, un nivel de ‘intruziune’ în privința datelor cu caracter personal. Nu uitați că era vorba de colectarea datelor la toate punctele Wi-Fi publice, că se permitea reținerea datelor de trafic. Acest proiect nu își dorește acest lucru. Se referă strict exclusiv înregistrarea cartelelor prepay și la posibilitatea ca exclusiv sistemul 112 să aibă acces la date.”, a declarat Marius Săceanu, directorul juridic din ANCOM.

Completări au fost aduse și de Eduard Lovin, vicepreședintele ANCOM:

• “Cu privire la temerea legată de tipul actului normativ, aș vrea să dau câteva exemple. În Germania si Belgia s-a dat prin act al Guvernului similar cu Hotărârile de Guvern de la din România. Noi am propus aceste măsuri la nivel prin Ordonanță de Urgență, care va deveni ulterior lege în Parlamentul României, deci mai înalt nivel de act normativ.
• În privința observațiilor anterioare făcute de Curtea Constituțională, toate se îndreptau în special spre problemele legate de reținerea datelor privind accesul la internet, wi-fi-uri publice din parcuri, școli, spitale etc. plus niște obligații suplimentare care erau excesive dpdv al CCR la momentul respectiv, plus niște obiecții privind acele garanții în privința prelucrării datelor cu caracter personal, stocarea și toate elementele ce țin de noua legislație GDPR.
• Acele observații ale CCR s-au făcut cu câțiva ani în urmă și majoritatea elementelor ce țin de temerile dvoastră privind reținerea datelor au fost rezolvate în legislația specifică care a intrat în vigoare cu aproximativ 1 an. Legea privind protecția datelor a apărut ulterior observațiilor facute de Curtea Constituțională și acolo sunt prevăzute toate garanțiile privind stocarea, prelucrarea, ștergerea datelor după ce acestea sunt introduse într-o bază de date și comunicată în situații de urgență.
• Nu este uzual ca tehnică legislativă să iei cu copy paste paragrafe întregi dintr-o altă lege și să o dublezi într-o lege tehnică privind 112 sau cartelele preplătite.”, a precizat vicepreședintele ANCOM.

APTI:

Consultare pre-pay în pas de defilare

Ieri, 22 august 2019 (pentru că pe 23 august e marea defilare și nu putea fi organizată consultarea de “ziua națională”), a avut loc consultarea privind proiectul de OUG pentru înregistrarea obligatorie a datelor personale ale utilizatorilor de cartele pre-pay.

Preambul – Consultare cu consimțământ “forțat”

Totul a început “bine”, încă dinaintea consultării. Mai precis, înscrierea la consultare a prevestit aspectele tragi-comice care urmau să aibă loc și cu ocazia consultării propriu-zise. Cum așa?

Pentru un pic mai mult context trebuie menționat că ordonanța la care facem referire, în afară de înregistrarea cartelelor SIM pre-pay, mai abordează și alte aspecte, cum ar fi implementarea AML (Advanced Mobile Location) în România. Asta fiind ceva cu care Romania se lăuda că a implementat încă din 2015. Detalii!

Și AML-ul și înregistrarea cartelelor SIM pre-pay, și multe alte detalii din aceasta ordonanța au un numitor comun: toate au de a face cu date cu caracter personal, deci toate având de a face cu GDPR-ul. Aici vroiam să ajungem: la GDPR. Cum au abordat organizatorii consultării problema protecției datelor cu caracter personal a celor care doreau sa participe la consultare?

Simplu: pentru că evenimentul urma să aibă loc (și a și avut loc) la sediul MCSI, accesul trebuia făcut pe bază de buletin. Din acest motiv, organizatorii au considerat de cuviință să ceară ca în email-ul de înregistrare la consultare, potențialii participanți să se înscrie cu nume, prenume și număr și serie de act de identitate. Hopa! Cum asa? GDPR? În ce scop? De ce este nevoie? Vreo informare cf art. 13 din GDPR?

Nimic! Nici o menitune nicaieri. Probabil că vreun cârcotaș le-a atras atenția asupra această stare de fapt (… știm noi cine e persoana respectivă). Ca prin minune, după ce respectivul cârcotaș le-a, cum se zice în popor, “băgat mortu’n casă”, organizatorii au luat măsuri în mod prompt.

Au citit ei cumva textul GDPR-ului? Sau poate chiar îl citiseră deja și știau de art. 13 așă că s-au dus repede și l-au recitit doar pe acesta?

Neahhh! Au trimis un formular de “consimțământ” pe care potențialul participant la consultare trebuia să-l completeze pentru a-și da consimțământul ca datele sale să-i fie prelucrate. “[…]declar prin prezenta că sunt de acord ca Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) să proceseze datele mele personale în cadrul activității de dezbatere publica cu privire la[…]”. Deja apar mai multe întrebări decât răspunsuri. Ce înseamna “proceseze datele mele personale în cadrul activității de dezbatere publica”? Acesta e “scopul prelucrării”, probabil. Și mai amuzant devine când vedem ce date, suplimentare, trebuiesc completate în respectivul formular: adresa de domiciliu, adresa de email (pe care o aveau deja pentru că înscrierea se făcea pe email), numărul de telefon și, evident, o semnătură olografă.

Asta fără a intra în detaliile – deja “filosofice” privind dezbaterea a ce înseamnă “consimțământ“. Se poate numi “consimțământ” atunci când ești forțat să ți-l dai pentru a-ți exercita un drept (de participarea la o dezbatere publică)? În concluzie, încă dinaintea consultării, statul român ne-a demonstrat cum nu înțelege nici litera și, cu atât mai puțin, spiritul GDPR-ului.

Pe fond – trebuie, și asta e tot ce contează

Apoi a venit dezbaterea. Declaratii grandioase ale domnului Raed Arafat despre cum înregistrarea cartelelor SIM pre-pay vor salva resurse și resursele acestea salvate vor salva vieți. O surpriză plăcută din partea reprezentanților STS-ului, care spre deosebire de predecesorii lor au fost foarte tehnici, la obiect și s-au focalizat mai mult pe aspectele legate de AML. O surpriză mai neplăcută a venit, în schimb, din partea reprezentanților ANCOM, care, dincolo de faptul că au susținut înregistrarea cartelelor SIM pre-pay, au mai furnizat și câteva perle interesante.

Prima perlă a fost că Grupul de lucru 112 a analizat hotărârile Curții Constituționale și că ce se vrea acum nu are legătură cu ce se vroia atunci (vedeți al doilea video de aici, începând cu timestamp-ul 9:15). Cum așa? Simplu: au amestecat retenția datelor de trafic, care era o lege complet separată, cu accesul cu buletinul la hotspot-urile WiFi, care deși, într-adevăr, făcea parte din proiectul de lege de la ultima tentativă de înregistrare a cartelelor SIM pre-pay, era cu totul o altă poveste și cu înregistrarea cartelelor SIM pre-pay.Încercare de dezinformare? Încercare de fake-news? Nu știm. Dar era multă presă la fața locului. Noroc că documentul de poziție ApTI conțiea un citat ad litteram din decizia CCR care făcea referire directă la faptul că înregistrarea obligatorie a cartelelor SIM pre-pay afectează o serie întreagă de drepturi fundamentale (punctul 2 de aici).

O a doua a fost că, unul dintre reprezentații ANCOM ne-a povestit, chiar cu deplină seninătate, cum operatorii de telefonie mobilă deja au desfășurat campanii comerciale de colectare a datelor personale ale cumpărătorilor de cartele SIM pre-pay: ceva de genul “dați-ne datele voastre și vă dăm câțiva EUR credit pe cartelă”. Și sigur că mulți le-au dat datele. Pâna aici nimic în afara legii. Mai interesant a devenit când același reprezentant ANCOM ne-a spus cum acele date deja strânse vor fi folosite direct pentru a “amorsa” baza de date de posesori de cartele SIM pre-pay. GDPR? Ce e ăla? Cum adică să nu putem folosi datele strânse într-un scop folosite pentru un alt scop?

În rest, ce a mai ieșit în evidență a fost cum toți susținătorii înregistrării cartelelor SIM pre-pay (domnul Raed Arafat cu precădere, și într-o măsură mai mică reprezentanții ANCOM) ne-au tot povestit ei cum, de fapt, noi suntem aia ciudați pentru că nu avem cartele SIM pre-pay înregistrate. Că 22 de țări din UE și vreo 150 de țări din toată lumea le înregistrează. Da, într-adevăr, exemple de urmat în domeniul respectării drepturilor fundamentale cum ar fi China, Rusia, Iran, Coreea de Nord au înregistrare obligatorie a cartelelor SIM pre-pay. Iar Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Suedia, Finlanda, unde nu exista obligativitatea înregistrării cartelelor SIM pre-pay sunt niște exemple pe care noi nu ar trebui să le urmăm.

Tentantivă de concluzie

Nicio discuție pe fondul problemei – care este scopul exact al prelucrării? De ce nu se poate atinge acest scop prin alte mijloace? Sunt datele personale relevante pentru acest scop? De ce nu s-a făcut un DPIA (Art 35 GDPR)? Etc.? De asemenea, deși s-a spus ca cei de la ANSPDCP ar fi fost printre autoritățile care ar răspunde la întrebări, chiar dacă poate că au fost în sală, nimeni de la ANSPDCP nu a luat nici un fel de poziție sau dat vreun fel de explicație.

Totul pare se învârti în jurul conceptului că trebuie să-i pedepsim pe cei care fac apeluri false la 112. Și ca sa nu scape vreun contravenient nepedepsit, îi tratam pe toți ca potențiali contravenienți. Este aceeași răsturnare a principiului de prezumție a nevinovăției care este foarte la modă în societatea românească în ultima perioada. Referință la 23 august-ul din vremurile de tristă amintire nu este întâmplătoare. Societățile comuniste sunt faimoase, printre altele, prin această răsturnare a prezumției de nevinovăție. Pentru cei înclinați la lectură suplimentară, vă puteți deschide apetitul pe acest subiect aici.

PS: Daca vreti sa cititi si alte opinii despre dezbatere, cititi la APADOR CH si la Hotnews.

Răspunsul ApTI la consultarea privind proiectul de OUG pentru înregistrarea obligatorie a datelor personale ale utilizatorilor de cartele pre-pay

În decursul zilei de azi, 21 august 2019, ApTI răspuns la extemporalul consultarea privind Proiectului de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice:

1. “Dezbatere publică”

Ne bucurăm că, spre deosebire de anii anteriori, de această dată se organizează o dezbatere publică asupra propunerii de ordonanță. Regretăm însă formatul restrictiv care nu permite o adevărată dezbatere ci sună mai degrabă a o “ascultare” în fața clasei. Considerăm că alocarea a numai 5 minute per participant restrânge dreptul la dezbatere, nu permite un schimb sănătos de argumente și nu contribuie la o discuție reală asupra acestui subiect complex și cu multe implicații.

2. Limitarea drepturilor fundamentale nu se poate face prin OUG

Curtea Constituțională a constatat prin decizia 461/2014 că colectarea datelor personale a utilizatorilor de cartele SIM pre-plătite este “în mod evident o limitare a dreptului la protecția datelor cu caracter personal, respectiv a drepturilor fundamentale protejate constituțional referitoare la viață intimă, familială și privată, la secretul corespondenței, precum și libertatea de exprimare.“

Conform art. 115 (6) din Constituție, “ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.”

Ca atare, orice propunere de colectare a datelor personale ale tuturor celor 10 milioane de cartele pre-pay nu poate fi făcută prin OUG.

3. Deciziile Curții Constituționale trebuie respectate

Proiectul de lege trebuie redactat ţinând cont de deciziile Curţii Constituţionale care a invalidat măsuri ce presupun ingerințe asupra vieții private.

Reamintim Decizia nr. 1258/2009 a Curții Constituționale a României, care subliniază:

„Or, în materia drepturilor personale cum sunt dreptul la viață intimă şi libertatea de exprimare, precum şi a prelucrării datelor cu caracter personal, regula unanim recunoscută este aceea a garantării şi respectării acestora, respectiv a confidențialității, statul având, în   acest sens, obligații majoritar negative, de abținere, prin care să fie evitată, pe cât posibil, ingerința sa în exercițiul dreptului sau a libertății.”

De asemenea, decizia 461/2014 a CCR trebuie luată în considerare în mod detaliat, atât prin completarea aspectelor din Nota de fundamentare cu impactul real asupra drepturilor fundamentale, cât și prin detalierea modului cum propunerea actuală ia în considerare aspectele de neconstituționalitate din precedentul proiect de act normativ.

În final, nu putem folosi ca pretext un caz șocant precum cazul Caracal, care denotă probleme sistemice ce nu vor fi rezolvate de introducerea regimului de înregistrarea a cartelelor pre-plătite, mai ales că aceasta este a șasea tentativă de a introduce tipul acesta de măsuri și că niciuna dintre aceste inițiative nu au luat în seamă deciziile Curții Constituționale.

4. A intrat în vigoare Regulamentul General privind Protecția Datelor (Regulamentul (UE) 2016/679)

Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) stabilește două măsuri importante cu privire la protecția datelor personale, care trebuie făcute înainte de propuneri de prelucrare a datelor care vizează:

1. “Privacy by design & by default”, adică protecția datelor personale începând cu momentul conceperii produselor/serviciilor, acestea fiind concepute din start pentru a proteja datele personale în mod implicit. (Art. 25 GDPR)
2. Evaluarea impactului privind protecția datelor (Art. 35 GDPR), care este obligatoriu de realizat înainte de introducerea unei măsuri care are impact semnificativ asupra vieții private.

O măsură care privește colectarea datelor personale de la 10 milioane de posesori de cartele pre-pay ar trebui să aibă un studiu fundamentat pe aceste aspecte legate de GDPR și de unde orice persoana interesată poate să înțeleagă cum se respectă principiile prelucrării (Art. 5 GDPR).

În concluzie, ApTI susține respingerea Art II din propunerea de Ordonanță de Urgență.

Eventual se poate propune reluarea procedurii ce ar trebui să înceapă cu o analiză substanțială conform art. 35 GDPR pe această propunere de colectare, care, dacă după consultarea cu persoanele vizate și cu Autoritatea (conform art. 36 GDPR) reiese că îndeplinește condițiile minimale de protecție a datelor personale și nu există alternative care să atingă același scop cu o prelucrare mai puțin intrusivă, se poate propune un proiect de lege pe acest subiect.