ADOPTAREA EURO NE VA DUCE IN ACEEASI SITUATIE CU GRECIA. Analiza economica a Grupului de analiza Capital Economics contrazice flagrant flasneta propagandistica a BNR si a presedintelui Traian Basescu. CARE E CAPCANA EURO?

10-05-2011 5 minute Sublinieri

 

România şi-a reafirmat recent sprijinul pentru aderarea la zona euro în 2015. Ce-i drept, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a lăsat de înţeles că România este departe de a adopta euro în 2015, însă şeful BNR a subliniat că ţinta este benefică în sine, deoarece reprezintă un catalizator pentru reforme.

Mai toată lumea vorbeşte despre beneficiile adoptării euro, despre dispariţia riscului valutar şi aşa mai departe. Există, însă, ceva opinii răzleţe care afirmă exact contrariul (şi vorbesc într-o manieră foarte convingătoare, cu argumente puternice). Un asemenea punct de vedere aparţine specialiştilor de la grupul britanic de analiză Capital Economics. Pe scurt, ei spun că păstrarea monedei naţionale, nu adoptarea euro, ar reprezenta cel mai bun drum către prosperitate pentru ţările est-europene.

Argumentele solide de care aminteam pornesc de la teoria zonelor monetare optime. Această teorie spune că un stat ar putea să facă parte dintr-o zonă monetară şi s-ar intergra bine dacă îndeplineşte patru condiţii importante. Prima asemenea condiţie se referă la convergenţa structurală şi cea ciclică, pe care România nu o îndeplineşte. Acest criteriu ţine cont de următoarele lucruri (vă pun în paranteză un ‘V‘ dacă România îndepllineşte subcondiţia): corelarea avansului economic cu zona euro (V), PIB/capital, structura PIB-ului, structura angajărilor, inflaţie, ratele dobânzii, dezvoltarea pieţei financiare, deschiderea comerţului (V). Deci 2 subcondiţii din 8 îndeplinim aici.

Al doilea criteriu al teoriei zonelor monetare optimime se referă la flexibilitatea pieţei muncii şi a pieţei de consum,  o altă mare condiţie pe care România nu o îndeplineşte. Aici, Capital Economics se uită la următoarele subcondiţii: preţuri administrate (V), deschiderea/închiderea unei afaceri şi flexibilitatea salariilor şi a angajărilor. Deci, îndeplinim una din trei subcondiţii.

Al treilea criteriu major este şi cel pe care îl îndeplinim alături de toate ţările din regiune, cel al mişcării libere de capital şi de forţă de muncă. Cele trei subcondiţii sunt: implicarea băncilor străine în sistemul financiar (V), surse de investiţii străine directe (V), emigrare/imigrare (V).

Al patrulea criteriu important este al uniunii fiscale, care nu este îndeplinit de nici o ţară din regiune care visează la euro. De fapt, nu prea există o politică fiscală comună nici în zona euro, deci nu avem cum să vorbim despre acest criteriu.

Buuun, deci noi îndeplinim doar o condiţie de care vorbeşte teoria uniunilor monetare optime, care se referă la convergenţa reală. Criteriile nominale de aderare la zona euro sunt cele arhicunoscute, cerute de Tratatul de la Maastricht, anume: o rată a inflaţiei scăzută, un deficit bugetar de până în 3% din PIB, o datorie publică de cel mult 60% din PIB, un curs stabil plus rate ale dobânzilor pe termen lung similare cu cele din statele cu inflaţie redusă.

Să zicem că România ar îndeplini condiţiile de convergenţă nominală, dar ce ne facem dacă rămânem departe de ţările vest-europene în ceea ce priveşte convergenţa reală? Păi, ne cam paşte o soartă similară cu Grecia, spun experţii Capital Economics. Vă invit, în cele urmează, să citiţi un scurt interviu telefonic pe care l-am realizat cu Neil Shearing, senior economist la Capital Economics, cu care am vorbit am vorbit despre România şi moneda unică, dar şi despre viitorul zonei euro:

Silviu Pop: Aţi spus că ar fi mai bine ca ţările est-europene să-şi păstreze monedele şi să nu adopte euro. În afară de argumentele aduse de teoria zonelor monetare optime, ar mai fi alte afirmaţii care vin în sprijinul acestei teze?

Neil Shearing: Cred că teoria zonelor monetare optime este, de fapt, un cadru care îţi arată dacă are vreo noimă ca un stat să adere sau nu la o uniune monetară, formată dintr-una sau mai multe ţări. Este un cadru destul de bine realizat şi, din această perspectivă, scoate în evidenţă câteva greşeli fundamentale ale construcţiei actuale a zonei euro, mai ales în ceea ce priveşte lipsa unei uniuni fiscale, dar şi lipsa flexibilităţii în unele economii aflate la periferia zonei euro. În plus, pe lângă faptul că teoria subliniază şi câteva erori pe latura structurii actuale a zonei euro, ne arată şi anumite slăbiciuni în rândul economiilor central- şi est-europene care se gândesc la adoptarea monedei unice. Unele dintre aceste probleme prezente în ţările aflate la periferia zonei euro, precum lipsa flexibilităţii pe pieţele muncii şi pe cea de consum, de produse, se regăsesc şi în mai multe economii din Europa centrală şi de est. Din această cauză, noi am ajuns la concluzia că adoptarea euro nu ar fi în interesul pe termen mediu al ţărilor din regiune.

S.P.:Autorităţile române au confirmat recent menţinerea ţintei de adoptare a monedei unice în 2015. Am putea crede că România poate deveni, în deceniile următoare, o nouă Portugalie, o nouă Grecie, mai ales dacă nu îndeplinim aceste condiţii ale teoriei zonelor monetare optime?

N.S.: Cred că există un risc foarte mare ca acest lucru să se întâmple. Desigur, este foarte dificil să anticipezi ce se va întâmpla în următorii 10-15 ani sau chiar mai departe de atât. Dar după opinia mea, cred că principalul aspect este că României i-ar fi mai bine dacă şi-ar păstra moneda şi constrolul suveran asupra politicilor monetare şi ale celor privind cursul de schimb. Nu cred că va surprinde pe cineva următorul aspect, dar ţările din Europa Centrală şi de Est care au avut cursul cel mai flexibil în ultimul deceniu au şi prosperat cel mai mult. Acele ţări care şi-au fixat moneda de euro au atras cele mai drastice consecinţe ale boom-ului de credite şi, în consecinţă, au avut o recuperare mai lentă. Ţările care au avut un curs flotant, precum Polonia, au avut o scădere a activităţii mult mai slabă şi o revenire mult mai rapidă. Cred că acest lucru se datorează controlului suveran asupra politicii monetare interne şi a politicii cursului de schimb. După mine, diferenţele dintre România…. de fapt, nu doar România, dar diferenţele dintre majoritatea ţărilor din Europa centrală şi de est şi zona euro sunt atât de mari acum în ceea ce priveşte structura economiei, dar şi în privinţa construcţiei actuale a zonei euro, după cum am mai spus, încât nu cred că ar fi în interesul României să adopte euro în 2015.

S.P.: În viziunea dumneavoastră, când ar putea fi România pregătită să adopte moneda unică dacă am presupune că reformele necesare ar fi aplicate relativ rapid?

N.S.: Toate aceste lucruri de care am vorbit pornesc de la prezumţia că nu ştim dacă va fi vreodată în interesul României să treacă la euro. Argumentul nostru cheie este că actuala construcţie a zonei euro este imperfectă din perspectiva fundamentelor. Remarcăm absenţa uniunii fiscale, în mod deosebit, dar şi lipsa posibilităţii de face transferuri între ţările pe excedent şi statele cu deficit, care sunt cerinţe cheie pentru funcţionarea corectă a oricărei uniuni monetare. În momentul de faţă nu există vreun mecanism în zona euro care să permită aceste lucruri. Până când o parte a acestor probleme structurale nu este rezolvată la nivelul zonei euro, nu văd de ce ar fi în interesul României sau, de fapt, în interesul oricărei ţări din regiune, să adere acum la uniunea monetară.

S.P.: Fiindcă tot vorbim de zona euro, aş vrea să vă întreb dacă sunteţi de părere că Spania va cere ajutor financiar extern? Dacă da, ce se va întâmpla? Pot ţările europene să scoată din buzunar sute de miliarde de euro pentru a salva Spania, a cincea cea mai mare economie europeană?

N.S.: În momentul de faţă, pieţele par relativ încrezătoare în privinţa perspectivelor Spaniei. Dacă vă uitaţi la ce se întâmplă cu randamentul la bondurile spaniole, veţi vedea că se duce tot mai jos. Pieţele par să fie convinse că Spania, dacă vreţi, poate fi separată de restul economiilor slabe aflate la periferia zonei euro şi că Spania nu va avea nevoie de un pachet de sprijin financiar. Noi suntem de acord că Spania a făcut un progres semnificativ în ceea ce priveşte problemele sistemului bancar şi în privinţa flexibilităţii pieţei muncii. Cu toate acestea, credem că problemele sectorului bancar nu s-au materializat pe deplin şi rămâne un risc potrivit căruia Spania ar putea avea nevoie, în cele din urmă, de un fel de ajutor financiar extern. Dacă se va ajunge aici, se vor schimba complet regulile jocului, dacă vreţi.

S.P.: Ultima întrebare. Mai sunteţi de părere că zona euro şi-ar putea schimba structura, în sensul că una, două sau poate trei ţări ar putea părăsi uniunea sau credeţi că putem să vorbim despre o dizolvare completă?

N.S.: Un lucru este clar: construcţia actuală a zonei euro este nesustenabilă şi fundamental greşită. Aşadar ceva trebuie să se schimbe. Fie vom vedea paşi în direcţia unei unei integrări fiscale mai mari şi, concomitent, va fi nevoie de reforme structurale agresive în economiile aflate la periferia zonei euro, fie unul sau două sau mai multe ţări vor părăsi zona euro şi aceasta se va fragmenta. Orice caz pare să aibă şanse de materializare. Cel mai probabil scenariu, credem noi, este că unul sau mai multe state vor ieşi din zona euro, iar acesta va fi mecanismul, dacă vreţi, prin care actuala criză se va rezolva.

Nota noastra:

Capital Economics nu face decat sa afirme ceea ce deja de stia: adoptarea euro ar fi lovitura de gratie pentru rapunerea Romaniei pe altarul reformelor euromasonice, si sa contrazica propaganda care ne spune ca masurile FMI+UE sunt necesare “ca sa nu ajungem ca Grecia”. De parca in Grecia se inchid spitale si scoli…

Dar atrage atentia si alt lucru – analiza mai larga ce se face intregului context al monezii unice, una din care reiese faptul ca proiectarea euro a fost conceputa in asa fel incat sa atraga dupa sine necesitatea instaurarii unei uniuni fiscale pan-europene si a unor mecanisme de guvernare economica supranationale mai puternice decat cele existente in prezent, chiar si dupa modificarea Tratatului de la Lisabona pentru realizarea celebrului mecanism de stabilitate financiara.

Asadar, moneda euro este de doua ori o capcana:

– afecteaza tarile care adera prin scumpiri si prin pierderea unei parghii de suveranitate nationala importante – politica monetara;

– prin existenta unei singure monezi se forteaza, mai ales in vremuri de criza ca acum, necesitatea unei constructii coerente, adica a instaurarii unei fiscalitati si a unei politici economice europene supranationale. Alternativa ar fi revenirea la monezile nationale. Dar… cine sa o faca? Pentru ca toate drumurile duc acum catre euro…


Categorii

1. DIVERSE, Adoptarea Euro, Criza datoriilor suverane, Criza mondiala, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

7 Commentarii la “ADOPTAREA EURO NE VA DUCE IN ACEEASI SITUATIE CU GRECIA. Analiza economica a Grupului de analiza Capital Economics contrazice flagrant flasneta propagandistica a BNR si a presedintelui Traian Basescu. CARE E CAPCANA EURO?

  1. Nici macar nu trebuie prea multe studii ca sa se inteleaga ca o economie ca cea romaneasca, bazata pe 4-5 multinationale (care delocalizeaza oricand vor) si cateva firme de familie “politica”(care fac “afaceri” cu bugetul statului), va falimenta in cazul adoptarii euro !!!

  2. Pingback: Razboi întru Cuvânt » (VIDEO) Articolele saptamanii: Isarescu, “profet biblic”, sau CUM AFLAM CA GUVERNATORUL BNR STIA DE CRIZA CU OPT ANI INAINTE DE A SE PRODUCE!
  3. Pingback: INCEPE "FURTUNA FINANCIARA PERFECTA" ANUNTATA: bursele scad peste tot/ EUROPA PROMITE INTERVENTII MASIVE SI SEMNIFICATIVE/ Italia isi pierde si ea suveranitatea?/ AVEM IN ROMANIA TOATE INGREDIENTELE UNEI CRIZE MAJORE: interviu de exceptie despre halul in
  4. Pingback: NIGEL FARAGE: Aderarea la Uniunea Europeana, O GRESEALA ISTORICA URIASA. Ce arma letala a stat la baza Imperiului European?
  5. Pingback: Bulgaria amana ADOPTAREA MONEDEI EURO din cauza COSTURILOR. Traian Basescu REITEREAZA PRIORITATEA anti-nationala a ADERARII LA ZONA EURO IN 2015! - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  6. Pingback: FRATIA EURO, acum prin Ponta, a stabilt OBIECTIVUL 2019: ADOPTAREA MONEZII EUROPENE. Efecte: scaderea puterii de cumparare, austeritate, pierderea independentei financiare - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare