Istoricul Keith Hitchins a afirmat soluţia germană a dus la escaladarea tensiunilor dintre cele Ungaria şi România, nerezolvând problema de fond. Practic, singura mulţumită era Germania, care reuşea să menţină ambele state în sfera sa de influenţă, conştiente că nu-şi pot permite să piardă susţinerea celui de-al treilea Reich, mai ales în faţa puterii crescânde a URSS.

Armata maghiară a pătruns în Ardeal la 5 septembrie 1940. La doar trei zile, s-au dezlănţuit represiunile împotriva populaţiei civile româneşti la Nuşfalău. Au urmat masacrele de la Treznea, Ip, Cerişa, Marca, Breţcu, Mureşenii de Câmpie. Conform statisticilor, în doar câteva luni, până la 1 ianuarie 1941, din Ardealul de Nord au fost nevoiţi să plece peste 100.000 de români, ajungându-se la peste 200.000 la finalul lui 1943.