Parintele Ioanichie de la Sfanta Ana, „ultimul pustnic al Bucegilor“, a trecut la Domnul
Părintele Ioanichie Șoncuteanu, fost călugăr la Mănăstirea Sinaia și întemeietorul Schitului Sfânta Ana din Bucegi, s-a stins luni dimineață, pe patul de spital, la Cluj.
„Ultimul pustnic al Bucegilor“, cum a mai fost numit de enoriași, va fi înmormântat în satul natal, din Maramureș, ceea ce a stârnit indignarea multor persoane care l-au cunoscut și care considerau că părintele ar fi trebuit să-și doarmă somnul de veci în munții din Prahova, acolo unde a slujit și a ridicat lăcașul de cult.
Conform blogului Buceginatura 2000, părintele a fost văzut de montaniarzi prin 1995 „săpând într-un luminiș din pădure…acolo urma să ridice Schitul Sfânta Ana. Și l-a ridicat cu greu. Până prin anii 2005-2006 a existat un schit foarte mic cu altarul orientat spre sud. Abia după ce s-au găsit oameni credincioși care să facă donații, biserica de aici a devenit ceea ce este astăzi. Altarul a fost orientat spre est, clădirea mult extinsă, suprafața lăcașului monahal s-a dublat“.
Schitul a fost sfințit în 2008, pe 6 august, când creștinii sărbătoresc „Schimbarea la față”. Potrivit blogului Buceginatura 2000, părintele Ioanichie le-a mărturisit celor prezenți următoarele: „În 1946, credincioşii din părţile Sinaiei au cerut Arhiepiscopiei Bucureştilor înfiinţarea Schitului Sfânta Ana, dar nu s-a reuşit atunci. Duhul lui Dumnezeu ne-a chemat să vedem sfinţirea acestei biserici acum. În motivaţia credincioşilor din părţile Sinaiei, atunci când cereau înfiinţarea schitului, se arăta că acesta are o legătură prietenească şi duhovnicească cu Schitul Durău, de la poalele Muntelui Ceahlău. Vedem această legătură între schiturile de pe munte din Moldova, cu cele din Ţara Românească“.
Dispariția după luni grele de suferință îi întristează pe enoriașii de pe Valea Prahovei cu atât mai mult cu cât monahul va fi înmormântat la sute de kilometri distanță de locul unde a slujit zeci de ani.
„Se pare că va fi înmormântat în satul natal, undeva prin județul Sălaj sau Maramureș. Nu știu, mi se pare complet neavenit, ca omul care a ridicat schitul Sfânta Ana, fost călugăr la Mănăstirea Sinaia și stareț la acel schit, să fie îngropat la capătul țării și nu la acel schit…sau măcar în Sinaia. Cum să-l duci în locul natal, când este plecat de acolo de zeci de ani?! Aici este cunoscut de mii și mii de oameni. Cred că astfel de lucruri trec pe lângă noi prea ușor“, ne-a scris Adrian Ciorbă, pe ploiesti@adevarul.ro, unul dintre cei care l-au cunoscut și care solicită înhumarea părintelui Ioanichie pe Valea Prahovei.
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in Imparatia Lui !
Cand te uiti la el, si la cei ca el, nu poti sa nu te gandesti ca doar datorita lor Dumnezeu nu distruge inca lumea asta.
Vreau sa vorbesc ca proasta, dar nu am cuvinte sa exprim ceea ce simt cand vad asemenea sfinti !
Emana umilinta, bunatate, iubire, emana indumnezeire !
Parintele este cu Dumnezeu si se roaga de acum pentru noi, printre cei care si-au castigat Raiul, cred cu tarie.
Poate ca este mai putin important unde va fi inmormantat…
Sunt sfinti ingropati la gropi comune nestiute…
Dumnezeu sa-l ierte pe parintele Ioanichie! Si mai cu seama pe noi, ca are mai multe pacate de iertat!
Nu inteleg de ce anuntul trecerii la Domnul a parintelui trebuie alaturat cu “indignare” si cu proteste. Cred ca mai frumos ar fi fost ca macar voi sa va abtineti de a cita acele lucruri puse pe hartie de ziarista Liliana Maxim de la “Adevarul”… Sau macar spuse altfel …
O intrebare: este vorba cumva despre Schitul de la cota 1400 din Sinaia?
!Alehin: Da despre acel schit este vorba.
Domnul sa il odihneasca
va multumesc mai intai…ca at-i postat aceasta stire…desi poate fi la fel de bine un articol…si nu doar pe o zi…
parintele Ioanichie a fost unul sau poate singurul duhovnic mare cel putin al vailor Prahovei si Dambovitei..desi era cautat din toata tara…sigur nu asa de mediatizat, nici nu ar fi vrut…la cat de smerit era…iar cei care l-au cunoscut stiu foarte bine aceasta.
macar acum cand astazi la orele 12 i se va face prohodirea…sa se stie…chiar si in felul acesta…ca mai avem si am avut duhovnici mari., repere si calauze duhovnicesti, intr-o lume asa de dezorientata. nadajduim ca de acolo de unde Domnul l-a primit la el va mijloci pt. fii lui duhovnicesti..si sunt multi…foarte multi!
Vesnica sa-i fie pomenirea!
parintele ioanichie are doi frati preoti in salaj, vasile, care a slujit in mai multe parohii de pe valea somesului, si Traian, preot pana nu de mult in comuna Galgau pe Somes, tatal a doi licentiati in teologie, la bucuresti si cluj. frumoasa familie
Dumnezeu sa il ierte!!! Cred ca parintele Ioanichie se va ruga pentru noi si din ceruri.
Domnul sa il odihneasca in pace! Nu am inteles din articol daca Parintele Ioanichie a vietuit la Schitul Sf. Ana si in ultimii ani. Multumesc daca ma poate lamuri cineva.
Amintirea dansului , m-a coplesit pana la sincere lacrimi.DUMNEZEU sa-l odihneasca si in randul sfintilor sa-l primeasca.
Cand pleaca de langa noi astfel de OAMENI, abia atunci realizam adevarata lor valoare.Pacat de noi , ferice de EI.
DUMNEZEU SA-L IERTE!
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Cand vad ca multi dintre cei care se roaga cu adevarat la Dumnezeu se duc, stau si ma intreb>Oare generatiile actuale de tineri ce vor face pentru neamul acesta(sau nicimacar nu vor mai stii cine sunt?)
Nu l-am cunoscut personal pe parintele insa smerenia bunatate, dragostea sunt intiparite pe chipul sau.Si acestea se datoreaza numai trairii sale interioare-o relatie permanenta cu Dumnezeu, care ne acopera si ne pazeste cu harul Duhului Sfant.
adevarate sunt toate….”am vazut un sfant” a spus cineva din cinul monahal..care a fost la prohodirea parintelui,la manastirea Rus…va spun…ca fiu duhovnicesc ca parintele le merita din plin..stiu ca nu vroia sa auda niciodata cuvinte de lauda pt. el… a avut o cruce grea dar a dus-o cu barbatie pana s-a mutat la Domnul…
nu a fost pana la sfarsit la cota 1400…acolo e altceva!!!…
de la cota 1000..a ajuns pe patul de spital din ploiesti…iar de acolo pe patul de spital de la cluj unde si-a dat sfarsitul obstesc..
vom mai auzi cu siguranta de cuviosia sa!
Doamne ajuta!
Dumnezeu sa-l ierte! Cand eram licean obisnuiam sa-mi petrec vacantele la manastirea Sinaia si l-am cunocut personal pe parintele Ioanichie Soncuteanu. Inca de atunci se straduia sa infiinteze Schitul Sfanta Ana.
Stiu ca, la un an sau doi de cand am terminat liceul, parintele se retrasese la Schitul Sf.Ana.
Dumnezeu sa-l odihneasca, in locul unde dreptii se odihnesc.S-a mai stins un duhovnic al neamului romanesc, chiar daca nu era atat de cunoscut,pentru ca in smerenia sa nici nu dorea acest lucru.Chiar daca nu l-am cunoscut decat foarte putin timp (desi mi-a fost duhovnic), am fost impresionat de simplitatea sa,de bunatatea pe care o afisa, si o arata in fiecare vorba,gest sau sfat pe care il da fiecarui mirean, putand fi asemanat cu multi dintre sfintii parinti.
Cu adanca durere,nu-mi ramane decat sa ne rugam bunului Dumnezeu pentru parintele nostru duhovnic IOANICHIE, iar cu rugaciunile sale Dumnezeu sa ierte multele noastre pacate spre mantuirea sufletelor noastre.AMIN.
Sa ne rugam pentru dansul, dar cred ca e bine sa ne dam mai putin cu parerea despre sfintenia sa, ca si despre a altora ( ex parintele Arsenie Boca, Parintele Ilarion Argatu etc. ). Exista curente “minunistice” care nu sunt tocmai ortodoxe. Cea mai mare minune e sa isi vada fiecare pacatele sale, spun Sfintii Parinti. E mai mare decat a invia mortii ! In vremurile noastre, inselarile pot fi multe.
Sfintenia o stie Dumnezeu si El ii descopera pe sfinti, cand hotaraste El !
Ortodoxia are criterii clare iar in cadrul Sfantului Sinod exista o Comisie de canonizare.
Cu siguranta cei care l-am cunoscut vom fi intr-un dialog continuu cu privire la parintele Ioaniche. Acum vreau doar sa semnalez ca vizitandu-l la spital in Ploiesti chiar cu o zi inainte de a fi trimis la Cluj pentru o interventie la vezica – mult prea tardiva – parintele si-a exprimat rugamintea sa incercam fiecare dupa putintele noastre sa influentam cumva fetele bisericesti responsabile sa ia hotararea de a-l ingropa la Manastirea Sinaia , in curte, in spatele altarului.
Din pacate a fost imposibil,factorii decizionali s-au opus!
Mai mult,parintele stingandu-se la clinica din Cluj ,evident ca familia d-sului a inceput sa se ocupe de inhumare , suficient ca sa se lanseze ideea in Sinaia ca “familia il vrea pe locurile natale”.
Am participat la inmormantare ,i-am cunoscut pe maica stareta si pe staretul de la Manastirea Rus si am convingerea ca s-au simtit onorati.
Spiritul parintelui le va fi de mare ajutor , le va aduce “Pace si Bucurie” cum prea bine stiti ca se exprima duhovnicul nostru drag.
Sa nu uitati cand sunteti prin acea zona sa va opriti cu o floare , sa va reculegeti la capataiul mormantului D-sului,iar peste un an sa il treceti pe Protosinghelul Ioaniche in acatist.
Dumnezeu sa-l ierte si sa-i ierte si pe cei care au gresit fata de domnia sa.
Dumnezeu sa-l ierte pe parintele, Valea Prahovei e pustie fara dansul, muntii parca plang, imi este foarte greu sa mai urc la schit, stiu ca s-a dus dintre noi un sfant, ma rog bunului Dumnezeu ca sufletul dansului sa se odihneasca in Pace si Bucurie, cum ne binecuvanta pe toti, astept cu nerabdare sa treaca patruzeci de zile pentru ca familia parintelui sa inceapa sa vorbeasca despre ultimile clipe petrecute de parintele pe pamant, stiu ca parintele Traian bun si bland cum este va povesti pe larg multe dintre suferintele parintelui precum si despre ultimile cuvinte care am inteles ca nu sunt tocmai linistitoare pentru noi…Sa nne rugam bunului Dumnezeu pentru ca sufletul parintelui sa se odihneasca in corturile dreptilor!
CAND UN om DEVINE OM se bucura si CERUL SI PAMANTUL .AMIN
Se pare ca timpul trece foarte repede si in curand se implineste o luna de cand a trecut la cele vesnice parintele nostru drag Ioanichie, s-a asternut tacerea si din indepartatul Salaj nu se mai aude nimic, doar liniste si rugaciune la manastirea Rus, acolo unde parintele isi odihneste trupul, asa a vrut dansul sa treaca modest prin lumea asta. In Sinaia am auzit ca acum ceva vreme a aparut pe strada un om ce semana la chip cu parintele Ioanichie, imbracat in tinuta canonica si lumea privea mirata fara sa indrazneasca sa se apropie, se spune ca un preot al Manastirii Sinaia a dat fata in fata cu acest om, a pus capul in pamant si a intepenit, mut la intalnirea cu acest chip, se zice ca era staretul Macarie, care nici iertare nu a stiut sa ceara! Dumnezeu sa-l ierte pe parintele… dar astept cu nerabdare sa treaca timpul, le va lamuri pe toate!
As dori sa stiu unde a fost inmormantat parintele.