De fapt asistăm la o răsturnare de perspectivă și la tentativa de substituire a unei interdicții cu altă interdicție. Militantul secularist citat mai sus, continua, de altfel, spunând că societatea ar avea nevoie nu de ”marșuri pentru viață”, ci de introducerea în școli a ”educației sexuale”. Dar simpla alăturare a celor două subiecte dezvăluie faptul că această materie școlară nu ar urmări altceva decât combaterea radicală a vechilor scrupule care însoțesc avortul. Este firesc să ne întrebăm atunci, cine este intolerant: cel care pretinde omului să reflecteze înainte de a lua o decizie ireversibilă sau celălalt, care încearcă prin sancțiuni legale să interzică orice reflecție, instituind un program de propagare a adevărului unic?