Uniunea Europeană nu este nimic altceva decât o super-structură federală, o gigantică maşinările administrativă aşezată deasupra Statelor europene; simpla sa existenţă reprezintă o punere în discuţie a existenţei statelor naţionale, adică a structurilor care, din Evul Mediu încoace, au încarnat naţiunile. Statele se supune incontestabil constrângerilor europene. […] Ca şi Imperiul Roman, UE s-a dotat cu un corpus ideologic încă de la înfiinţarea sa: de altfel, tocmai aici există cea mai mare divergenţă. Într-adevăr, în timp ce Imperiul a adoptat creştinismul, Uniunea a ales liberalismul economic, globalizarea şi tripticul: abolirea frontierelor, fluiditatea identităţilor, marketizarea totală.