Aparitii editoriala la Libraria Sophia la inceput de an
Editura Sophia vă propune cinci titluri noi la început de an:
Suntem noi capabili să-i aflăm pe cei ce suferă și să-i reîntregim sufletește cu dragostea iubitorului de oameni Dumnezeu?
Avem noi curajul de a interveni în viețile celor singuratici și adânc traumatizați de felurite tare pentru a-i împiedica să-i traumatizeze și pe alții?
Ne pricepem cu adevărat să identificăm problemele cu care se confruntă enoriașii parohiei noastre în casele și în familiile lor sau ne complacem în ignoranță, considerându-i pe toți „buni creștini”?
Putem să înfruntăm orice formă de violență și abuz în societate, în familie, între prieteni și înlăuntrul nostru?
Suntem în stare să percepem rănile pe care le purtăm în adâncul sufletului?
Dorim cu adevărat să ne vindecăm pe noi înșine pe deplin?
Cât de intensă e râvna noastră de a fi mântuiți?
Suntem oare suficient de cinstiți pentru a deschide noi înșine discuția despre aspectele nefericite ale vieții, abordând subiecte ca, de pildă, abuzul și autoritatea în cercurile ecleziale și teologice?
Cartea părintelui John Chryssavgis, apărută într-o primă ediție sub titlul Reîntregirea sufletului, este un îndreptar de inspirație patristică pentru cel care vrea să afle un răspuns autentic la întrebările de mai sus.
*
Ortodoxia slavă sud‑dunăreană a dat pe parcursul a peste un mileniu de creştinism nenumăraţi sfinţi, cuvioşi şi mucenici – și aici i-am putea aminti pe Sfântul Cneaz Mucenic Boian‑Enravota, Sfântul ţar‑monah Boris‑Mihail, creştinătorul bulgarilor, Sfântul Ioan de Rila ori Sfântul Patriarh Eftimie de Târnovo.
Istoria Bisericii Ortodoxe Bulgare – prima lucrare de acest gen publicată în româneşte – aşterne în faţa cititorului însetat de cunoaştere şi duhovnicie realităţi ale Ortodoxiei balcanice din trecutul îndepărtat ori mai apropiat până în zilele noastre – totul constituindu‑se într‑o frescă vie, aducătoare de folos sufletesc atât monahului, cât şi mireanului dornic să cunoască mai îndeaproape un spaţiu ortodox despre care s‑a scris, din păcate, destul de puţin la noi.
Cartea invită cititorul la o lectură mai mult decât incitantă, prezentând locuri și evenimente marcante ale unei istorii și geografii sacrale balcanice: Pliska, Preslavul, Ţaratul vlaho‑bulgar de Târnovo, Ortodoxia bulgară în perioada stăpânirii bizantine şi turcești, schisma bulgară, dubla autoritate ecleziastică de după perioada comunistă.
*
Dintre toţi sfinţii – nu foarte mulţi la număr – care au scris cărţi ziditoare nu atât pentru monahi, cât pentru toţi creştinii îndeobşte, Dimitrie al Rostovului este unul dintre cei mai rodnici atât prin mulţimea lucrărilor sale, cât şi prin accesibilitatea acestora.
Antologia de faţă, grupată pe subiecte de interes major pentru toţi creştinii fără deosebire, îşi propune să vină în întâmpinarea nevoii concrete a cititorilor de lecturi duhovniceşti cu cât mai mare aplicabilitate practică.
Suficient de cuprinzătoare pentru a fi consultată cu folos de către cei ce vor răspunsuri la nelămuriri concrete, ea este, totodată, o minunată sursă de teme pentru reflecţia la cele duhovniceşti, pe care sfinţii scriitori ne-o recomandă stăruitor în vederea păstrării bunei stări a sufletului de-a lungul zilei petrecute în griji şi ocupaţii lumeşti.
*
Născute din durerea provocată de conștientizarea dramei pe care o trăiesc ceilalți, cărțile părintelui Faros reprezintă adevărate manifeste creștine cu valoare perenă. Printr‑o aplecare părintească asupra celor care se apropie de el, inima sa înmulțește talanții, dăruiți de Dumnezeu, în sufletele celorlalți. Pentru părintele Faros, viața duhovnicească reprezintă paternitatea și grija pastorală îngemănate, din care răzbat responsabilitatea pentru Biserică și gândul că nu există lucru mai important decât a clădi ființa celorlalți, decât a crește în iubirea pentru ceilalți, jertfindu‑te pentru ei.
Administrarea iubirii este o scriere de maturitate, cu amplificate valențe filosofice, unde se abordează temele grave ale existenței și tema poate cel mai dificil de analizat − iubirea creștină −, cu multă luciditate și, așa cum se impune, în spirit autocritic sever.
*
Orice pravilă de viețuire evlavioasă ne îndeamnă să nu săvârşim nimic din cele ce ţin de viaţa duhovnicească fără a ne sfătui cu oameni încercaţi şi plini de înțelepciune. Un răspuns limpede la întrebările creştinului de astăzi despre cum ar trebui să se roage şi ce ar trebui să ceară de la Dumnezeu nu l-ar putea da decât Sfinții Părinți. Doar aceștia au știut să se roage cu adevărat în chip duhovnicesc şi plăcut lui Dumnezeu, doar aceștia au ştiut ce să ceară de la Dumnezeu și, mai ales, cum să ceară. Sfinţenia este o mărturie indiscutabilă a rugăciunii autentice și nu pot decât dimpreună-ființa. Astfel, Sfinții Părinți pot să ne îndrume şi pe noi, păcătoşii, cum să ne rugăm, omul nefiind în stare să învețe ceva de la sine fără a fi povățuit de un meşter iscusit…
Pentru „deprinderea temeinică a meşteşugului rugăciunii” (Sfântul Ioan Scărarul), cartea de față poate fi socotită neîndoielnic un prețios îndrumar.
Vă aşteptăm în librărie să vă alegeţi volumul şi subiectul preferat!
Librăria Sophia, str. Bibescu Vodă 19
021.3361000 / 0721211659
Comentarii