Rânduială de rugăciune în Postul Nașterii Domnului

Candela Rugul Aprins

Ultimele articole

MITROPOLITUL DE MORFOU (Cipru), REFUZAND SA INCHIDA USILE BISERICILOR din eparhia sa PENTRU CREDINCIOSI, dupa noua “carantina”: “Asa zice Evanghelia: NOI AVEM OBLIGATIA SA ASCULTAM MAI INTAI DE HRISTOS! Imi asum raspunderea pentru voi toti, care urmati Legea Evangheliei”

17-12-2020

Predica Mitropolitului Neofit de Morfou din cadrul Sfintei Liturghii, la Evanghelia de la Luca, cap. 14 (Pilda celor poftiti la cina) care a avut loc in Biserica Sfantului Auxentie, Episcopul Solonului, parohia Astromeriti din Mitropolia Morfou (13.12.2020):

Legea lui Dumnezeu si legea oamenilor

(traduceri de E. P. pentru Cuvantul Ortodox)

„Ani binecuvantati sa aveti, in sarbatoare si libertate! Zic in sarbatoare si libertate, pentru ca dupa cum se pare, in timpurile noastre, unii nu vor sa fie anii si zilele noastre nici in sarbatoare – adica sa avem cu adevarat Sarbatori – nici sa fie libere. Noi vom incerca totusi, la nivelul puterilor noastre sa le facem sa fie. Si sa stiti ca avem puteri mari, ascunse, puteri de la Duhul Sfant, de la Sfintii Ingeri si, cand ne invrednicim sa activam aceste puteri, multe lucruri se pot intampla ca sa avem sarbatori.

Vedeti ce s-a intamplat astazi in cursul Sfintei Liturghii, care a avut loc in aceste conditii speciale pe care le impune epidemia de coronavirus si ordinul dat de guvernul nostru. Noi am hotarat, ca Mitropolie a Morfoului, in ceea ce priveste epidemia sa facem tot ce este omeneste posibil pentru a-i proteja atat pe fratii nostri cat si pe noi insine – este raspunderea noastra -, dar avem si dreptul sa ne pazim si sanatatea noastra sufleteasca si pe cea duhovniceasca, precum si libertatea noastra. De aceea am slujit Sfanta Liturghie asa cum am invatat si am primit ca traditie de douazeci de secole: cu usile deschise, cu libertatea de a intra in sfanta biserica. Deoarece slujire inseamna atunci cand cler si popor il slavesc pe Adevaratul Dumnezeu si se impartasesc cu Trupul si Sangele Domnului spre iertarea pacatelor si Viata de Veci. Iar, la sfarsit, luam si anafura (antidoron – in loc de dar), mai ales cei care nu s-au impartasit cu Sfintele Daruri. Si nu se poate ca anafura, care se da in locul Sfintelor Daruri, sa fie purtatoare de boala. Pai daca ne gandim ca anafura (n.tr. care se da in locul Sfintelor Daruri) transmite boala, atunci si Sfintele Daruri pot transmite. Sa nu fie! Si deoarece noi cunoastem foarte bine, din experienta sfintilor nostri, ca oriunde exista credinta – chiar si putina -, si duh smerit, si pocainta, devine lucratoare minunea, si se invingea firea naturala, si asa omul poate, fara frica si fara patima – dar cu frica de Dumnezeu! -, sa se impartaseasca. Continuarea articolului

Mitropolitul NEOFIT DE MORFOU marturiseste legat de VACCINUL “ANTI-COVID” si indeamna la rugaciune intetita ca FORTAREATA DE REZISTENTA “in fata raului pe care il planuiesc lucifericii Noii Ordini Mondiale”: “Vin momente foarte grele pentru umanitate. Sa facem lucruri concrete, sa nu fim doar vorbe si predici”

14-12-2020

Predica Mitropolitului Neofit de Morfou la Sfanta Liturghie in cinstea sarbatorii Sfantului Apostol Tihic (8.12.2020):

Credinta Apostolica

– traducere de E.P. pentru Cuvântul Ortodox –

„Sa aveti ani binecuvantati si sa continuati sa va rugati si sa ziceti: „Da-mi, Hristoase, credinta si rabdarea sfintilor!”

Din ce se pare si din ce vedeti si voi, am ajuns in anii marii rabdari si ai marii credinte, a credintei sfintilor. Caci vom avea nevoie de rabdarea sfintilor si de credinta sfintilor, cea ortodoxa. Chiar oamenii care ar trebui sa pazeasca credinta ortodoxa nu fac acest lucru dupa cum se cuvine, ci, dimpotriva, o dilueaza – fapt extrem, extrem de periculos. De ce este acest fapt periculos? Pentru ca viata pe care o are fiecare o va trai asa cum ii ingaduie constiinta sa si circumstantele. Dar, in functie de credinta pe care o avem, va depinde si slava de care ne vom invrednici in Viata Vesnica.

Uitati-va la apostolul Tihic, un om tanar, foarte educat, plin de stiinta, ar fi putut si el sa aiba o viata de cinste ca om al legii, ca medic. Si toti apostolii care aveau anumiti talanti, precum Apostolul si Evanghelistul Luca, Apostolul Pavel – nu erau toti pescari, unii dintre ei aveau o vasta cultura si educatie, si erau foarte talentati, si aveau posibilitati lumesti sa faca cariera, ca sa ma exprim intr-un fel contemporan, si totusi, pentru dragostea lui Hristos, pentru Adevarul Evangheliei, si-au dedicat viata pentru a face din Sfanta Evanghelie o lucrare concreta. Exemplul lor, cuvantul lor, epistolele lor – pentru cei care au scris – pana astazi ne sunt noua sprijin si indrumare, de 20 de secole. Generatiile vin si trec, iar lucrarea Sfintilor Apostoli este nemicsorata si este temelia credintei noastre. De aceea si Biserica noastra se numeste Apostoleasca, iar credinta noastra se numeste apostolica.

Asadar, daca pierdem aceasta credinta sau daca o diluam, este in pericol mantuirea noastra. Este in pericol Viata Vesnica si slava vesnica a sufletului si a trupului nostru. De aceea, trebuie sa fim foarte sensibili si atenti la cum ne vom apropia de Mila lui Dumnezeu in viata noastra si de cum vom marturisi credinta si adevarul Evangheliei. Aplicarea Evangheliei in viata noastra este cel mai bun “pasaport” pentru a ajunge in Viata Vesnica. Aceasta este Viata pe care si-au dorit-o si de care se bucura Sfintii Apostoli. Si noi putem sa fim impreuna locuitori cu acestia in Slava cea Vesnica, in Viata Vesnica. Epoca noastra ne da multe ocazii pentru a ajunge acolo, multe ocazii. Daca vom marturisi pe Hristos Cel Rastignit, Inviat si Care iarasi va sa vina cu slava. Daca Il impartasim pe Hristos copiilor nostri, nepotilor nostri. In primul rand prin exemplul nostru, si apoi, in functie de educatia fiecaruia si credinta fiecaruia, dupa cum poate. Dar si in zilele noastre trebuie sa ne straduim sa ridicam bastioane ale credintei, castre de rezistenta. Continuarea articolului

PS BENEDICT BISTRIȚEANUL: “Nimic mai înainte de Împărăție”. CE ÎNSEAMNĂ A-I URMA LUI HRISTOS? (video, text)

08-12-2020

PS Benedict Bistrițeanul: „Nimic mai înainte de Împărăție”

Cuvântul de învățătură al Preasfințitului Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, rostit sâmbătă, 5 decembrie 2020, în Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea clujeană Gheorghieni, comuna Feleacu, Protopopiatul Cluj I:

„Meditam in cateva cuvinte la Evanghelia pe care tocmai am ascultat-o lecturandu-se la Sfanta Liturghie. Si acest moment relatat de Evanghelistul Luca incepe cu un fapt relativ banal. Domnul Hristos mergea pe cale, insa acest detaliu de natura geografica, sa spunem, contextualizand momentul, poate sa aiba si reverberatii mult mai semnificative. Mai inainte de orice calea, drumul este locul cel mai public, cel mai la indemana, pentru ca atunci cand cineva trece pe drum, ceilalti au toate sansele sa il observe. Lucrul acesta nu s-ar intampla cand ne aflam in curtea noastra, in casa noastra sau in alte spatii, insa pe drum este vizibilitatea maxima. Asta insemna ca Domnul Hristos Se lasa vazut, Domnul Hristos vine in intampinarea celorlalti care sunt pe drum – sau in stanga, sau in dreapta.

Si acum cel de-al doilea aspect legat de acest detaliu, si mai important, este acesta: ca Domnul este pe drum El Insusi, cel care se descrie pe Sine drept Cale, drept drum, drept sens si semnificatia vietii. El zice, in Evanghelia dupa Ioan, cap 14: Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Numai cine Il vede pe Hristos pe drum si iese pe calea pe care El o propune poate sa stea in Adevar si poate sa aiba Viata. Sunt multe variantele pe care le primim in aeasta lume, variantele de viata, propunerile, ofertele. Insa niciuna din ele nu poate sa stea in fata singurei „oferte” adevarate pe care ne-o poate face cineva in aceasta lume si care este Hristos. Nimeni nu se poate proclama pe sine nici drept Adevar, nici drept Viata, cu atat mai mult nici drept Cale, sens, semnificatie, decat Domnul Hristos, Cel Care este Dumnezeu adevarat, inceputul si sfarsitul, Alfa si Omega. De aceea, orice cale pe care ne-o poate propune cineva in aceasta lume si care nu sta in consonanta cu calea lui Hristos, sau dimpotriva, vine in opozitie cu aceasta cale pe care El ne cheama, este mincinoasa, este falsa, tine cel mult de lumea aceasta, insa nu il reprezinta pe om si nu il reflecta pe om in ceea ce este el trup si suflet, creat pentru vesnicie, creat pentru Imparatia lui Dumnezeu. Noi toti suntem, intr-un fel sau altul, de-a stanga sau de-a dreapta caii. Foarte putini si foarte putin din viata suntem de fapt pe cale. Si cu toate acestea este foarte important sa stim unde sa privim, ca daca nici nu privim unde trebuie nici nu stim sensul, nu stim orientarea, nu stim incotro sa apucam, mai ales cand ofertele sunt multe si mai ales cand confuzia este atat de mare, incat nu mai stii bine incotro sa apuci, nu mai stii bine pe ce sa pui mana.

Din aceasta perspectiva, intreaga Sa viata pe pamanat – si pana la urma Scriptura in care sunt cuprinse cuvintele Lui – nu inseamna altceva decat o chemare inspre aceasta cale, o chemare sa intram si noi pe drumul cel bun sa Ii urmam Lui. Peste tot acesta este cuvantul: Cel ce vrea sa vina dupa Mine, sa Imi urmeze! A merge dupa El inseamna pur si simplu sa stai in spatele Lui. Daca El este pe acest drum, ma alatur si eu Lui sau Il urmez, sa stiu care este sensul. Si apoi, in acelasi timp, a urma Lui inseamna ca calca pe urmele Lui, inseamna a face ceea ce vezi la El, nu la altii. Ceea ce vezi la El si la oamenii care stiu sa-I urmeze. Intreaga Scriptura, si Evanghelia in mod special, este o chemare in acest sens, iar fragmentul evanghelic de astazi ne descrie de fapt trei situatii in care noi putem sa ne aflam fata de aceasta chemare a Domnului de a intra pe calea Lui. Continuarea articolului

Articole recomandate

Carti

Articole Recomandate

Doneaza pentru filmul "Scrum"

Carti

RSS Recomandari

RSS News

Recomandam


Nu avem conturi in retelele de socializare Facebook, Twitter, Hi5 sau Linkedin.