(icoana de Elena Murariu)
[…]
Prietenii slăbănogului, anonimii curajoși și inventivi
Mântuitorul a venit în Capernaum, numită adesea Cetatea Sa, pentru că aici a petrecut mai mult timp. Și intrând într-o casă, mulțimile au aflat și au dat năvală dornice să-L asculte, să-L vadă sau să fie martore la vreo minune, astfel că s-au umplut casa și curtea de nu mai rămăsese nici un loc neocupat. Tot în Capernaum era un om bolnav, paralitic, pe care patru bărbați l-au luat de la casa lui și l-au adus cu o targă aici, unde se afla Hristos. Evanghelia ne spune că nu au putut să se apropie din pricina aglomerației; nimeni nu era dornic să se dea la o parte, ușile erau blocate, dar nici cei patru nu și-au făcut loc cu agresivitate prin mulțimea adunată. Este drept că ei ar fi putut să se întoarcă resemnați și mâhniți acasă sau să-l lase la poartă pe cel bolnav. Evanghelia ne relatează însă că ei au ales un traseu inedit, că s-au suit pe acoperișul casei unde era Iisus și „prin spărtură au coborât patul în care zăcea slăbănogul”. Acoperișul caselor în Țara Sfântă era plat ca o terasă, avea și o trapă prin care lăsa să intre aerul și prin care cineva putea urca să se bucure de răcoarea serii sau de soare. Deci, prin această spărtură au coborât cei patru bărbați targa cu cel bolnav înaintea lui Iisus. Lucrul acesta L-a impresionat și L-a făcut să-i spună slăbănogului: „Fiule, iertate îți sunt păcatele tale”.
Gesturi atât de firești, dar ieșite din monotonia unei societăți iudaice încremenite în ritualuri formale din vremea Mântuitorului mai întâlnim: ne amintim de vameșul Zaheu, care în ciuda căii spectaculoase de a-L vedea pe Iisus urcându-se într-un sicomor și-a asumat riscul de a fi luat în râs de cei din jur; un sutaș l-a uimit pe Hristos când a cerut să-i vindece sluga, dar numai cu cuvântul, socotindu-se nevrednic de a intra Iisus în casa lui; femeia cananeeancă, după multe insistențe de a-i vindeca fiica, îl determină pe Iisus să cedeze admirativ la replica femeii: „Nu e bine să iei pâinea fiilor și să o arunci câinilor. Da, Doamne, dar și câinii mănâncă din fărâmiturile care cad de la masa stăpânilor lor”.
Heinrich Faust e un om. Şi, ca orice om, e liber. Iar libertatea şi-o foloseşte din plin în scopul cunoaşterii celor pământeşti: Filosofia, Dreptul, Medicina şi Teologia. Numai că toată cunoaşterea îi devine brusc un nonsens atunci când descoperă că lumea muritoare este limitată. „Şi-acuma, biet nebun, stau fără rost/ La fel de înţelept precum am fost./ Magistru-mi zic, şi Doctor chiar,/ Şi de vreo zece ani măcar/ în sus şi-n jos, fără popas,/ îmi duc mereu discipolii de nas/ Dar nu putem să ştim nimic, văd bine!/ Iar inima se face scrum în mine“. Cam acesta este momentul în care Mefisto îşi face apariţia pentru a-i propune ceva „inedit”. Sedus de noutate, Faust acceptă pactul cu diavolul, care-i promite „cunoaşterea absolută” în schimbul sufletului său.1 (S.C.)
Zăcea de vreun an in închisoare. Fusese arestată la 25 aprilie 1951 pentru participarea la conferinţele de rezistenţă intelectuală („Universitate liberă”), organizate clandestin de Petru Manoliu. Încă era ţinută nejudecată la Jilava, in condiţii inumane. Fiind chemată la o nouă anchetă, ofiţerii se simt înfruntaţi de nobleţea ei şi caută să-i zdrobească acea hotărâre pe care i-o citeau în ochi, în gesturi şi-n cuvinte.
La 66 de ani, era o fire categorică, mereu gata de ripostă, un intelectual care se definea după alte criterii decât „omul nou”. De altfel, avea un întreg trecut burghez, „compromiţător”. Tatăl său era avocatul Steriadi, doctor în Drept la Paris. Ea însăşi urmase cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie din Bucureşti, audiindu-i pe Titu Maiorcscu, Constantin Rădulescu-Motru, Pompiliu Eliade, Mihail Dragomirescu şi Nicolae Iorga. Îşi luase licenţa în Filozofie cu Titu Maiorescu, ca apoi să plece la studii în Germania şi Franţa. Obţinuse doctoratul în Filozofie la Sorbona şi se întorsese în ţară, refuzând o catedră la o universitate în SUA şi un post de lector la Paris. Ca profesor titular de Estetică şi Istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti, susţinuse şi o serie de conferinţe de impact. Iar acum, la vârsta senectuţii, era anchetată de nişte agramaţi.
Enervat de argumentele ei, zbirul ridică palma să o lovească. Îndârjită de-o asemenea obrăznicie, Alice Voinescu îl înfruntă: „Să nu îndrăzneşti să dai în mine, că-mi zdrobesc capul de pereţii aceştia şi-o să mă ai pe conştiinţă!“. Şi zbirul se opreşte, ţintuit la jumătatea cursei de privirea fără teamă a acestei doamne.
Pr. Gheorghe Holbea: „Maica Domnului Vindecătoarea, Bucuria cea neașteptată” – Conferință organizată de Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord în cadrul seriei de conferințe online desfășurate în Prima Săptămână a Postului Nașterii Domnului (16-23 noiembrie 2020).
„Cine este Aceasta, ca zorile de albă şi curată?
E Împărăteasa rugăciunii, e rugăciunea întrupată.
Stăpână Porfirogenetă şi Doamnă a dimineții,
Logodnica Mângâietorului, Preschimbător al vieţii,
spre Tine noi alergăm, arşi, mistuiţi de dor!
Ia-ne şi pe noi părtași ai sfântului munte Tabor.
Şi fă-Te şi nouă
umbră și rouă,
Tu, adumbrirea de har,
să-și afle firea
nostră înnoirea
dintru plămadă de har.
Ca să-ți strigăm cu toată făptura
într-o deplină închinăciune:
Bucură-Te, Mireasă, urzitoare de nesfârșită rugăciune”.
(Imn Acatist la Rugul Aprins al Născătoarei de Dumnezeu, Condacul 1)
„Iubiți credincioși,
Despre semnificația sărbătorii în care tocmai am intrat prin vecernie, vom vorbi mâine, la Sfânta Liturghie, neuitând că așa a rânduit Dumnezeu prin Biserică, să fie iată, începând de sâmbătă, când l-am prăznuit pe Sfântul Grigorie Palama, marele teolog al Luminii dumnezeiești necreate și marele teolog al acestui mare Praznic al Intrării în Biserică a Maicii Domnului. Duminică am avut pe Sfântul Paisie Velicicovski, cel care a tradus Filocalia pentru prima data în limba rusă și apoi în limba română, o parte din Filocalie, prin ucenicii săi de la Dragomirna și Mănăstirea Neamțul. Sfântul Paisie Velicicovski era ucrainean de origine, dar școlindu-se la școala duhovnicească a Muntelui Athos, mai precis la schitul Sf. Ilie, unde, mai înainte de el, fusese Sfântul Vasile de la Poiana Mărului, un alt călugăr isihast care a viețuit în acest spațiu și la un moment dat, la Poiana Mărului avea în ascultare 11 mănăstiri și schituri. Sfântul Paisie Velicicovski, fără de care Dostoievski n-ar mai fi fost Dostoievski, adică marele scriitor rus Dostoievski; cel mai mare scriitor creștin ortodox n-ar fi fost ceea ce a devenit fără Sfântul Paisie Velicicovski, cel care a tradus Filocalia în perioada modernă, Filocalie care s-a răspândit în toate lavrele, inclusiv la Optina Pustyn, unde printre alții, Dostoievski avea să-l cunoască pe starețul Ambrozie de la Optina, și pe ceilalți duhovnici. Continuarea articolului
Predica Mitropolitului Neofit de Morfou în Duminica Parabolei Talanților: “Hristoase, învrednicește-mă să Te iubesc!” – Unicul talant (07.02.2021) “Ani binecuvântați să aveți, așa să fie anii voștri astfel încât să puneți în valoare talanții pe care vi i-a dat Dumnezeu …
Episcopia Europei de Nord: Scrisoare către Arhiereul nostru din ceruri Înaltpreasfințite Părinte Bartolomeu, Îmi aduc cu dor aminte cum, în fiecare an, pe 18 martie, cu toții serbam ziua Înaltpreasfinției Voastre de naștere, ușile reședinței stăteau larg deschise, până noaptea …
Mitropolitul Bartolomeu Anania: Coruptia spirituala Extras din conferinta rostita la 13 februarie 1997 la “Casa Studentilor” din Bucuresti, la invitatia ASCOR: “E un subiect complet nou, si pentru mine, si pentru dumneavoastra. Intrucat Biserica spera sa fie prezenta si sa …
Predica Pr. Ioan Dumitriu (Parohia Tipografilor, Timișoara) la Taina Sfântului Maslu, 12.03.2021: (fragment transcris): POSTUL CEL MARE – FLOAREA PE CARE I-O ADUCEM LUI DUMNEZEU și O INSTALAȚIE A SUFLETULUI „[…] Cei care fac cea mai mare faptă bună …
„Istoria lui Adam, povestea mea” Cuvântul Preasfințitului Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, rostit în Duminica izgonirii lui Adam din Rai (a Lăsatului sec de brânză), 14 martie 2021, la Biserica „Sfinții Apostoli Petru și …
Predica Părintelui Tudor Ciocan la Sfântul Maslu, 10 martie 2021: „Preacucernici părinţi şi iubiţi fraţi creştini, Ne apropiem cu paşi mari de Postul cel Mare. Practic, mai avem şapte săptămâni (…) până la Sfânta Înviere a Domnului şi ştiţi prea …
Pr. Tudor Ciocan – Cuvânt la Sfântul Maslu, 8 martie 2021: “Iubiți frați creștini, Pentru că așa este rânduit, să vorbim un pic după Taina Sf. Maslu, pentru ca să încercăm ca pe lângă rugăciune să adăugăm și un cuvânt …
Pr. Dan Bădulescu – fragment din cuvântul la pomenirea celor 40 de Mucenici din Sevastia, 9 martie 2021: Ne apropiem de vremurile de pe urmă “La Sfânta Evanghelie s-a citit o pildă a Mântuitorului. A rostit-o acelora acum 2000 de …
18 martie – CENTENARUL NAȘTERII MITROPOLITULUI BARTOLOMEU Extras din conferința online organizata de ASCOR CLUJ, sustinuta de fostul actor Răzvan Ionescu – Exerciții de dor (In memoriam IPS Bartolomeu Anania) – 31.01.2021 fragment Întrebare: Povestea adesea Înaltul Bartolomeu despre ce …
Despre sfinții închisorilor și actualitatea rezistenței lor împotriva totalitarismului comunist – 5.03.2021. Cursul 22 de vindecare sufletească la vremea crizei cu mască: o dezbatere cu invitatul meu special, părintele conferențiar universitar doctor Gheorghe Holbea, profesor la Facultatea de Teologie …
Pr. Tudor Ciocan – Cuvânt la Sf. Maslu, 10 feb. 2021: „Iubiți frați creștini, Viața aceasta are un sfârșit și lumea aceasta are un sfârșit. Sfârșitul este tragic pentru cei necredincioși. Că sfârșitul este greu pentru oricine este un adevăr …
Predica Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, la Duminica a XXXIV-a după Rusalii (a Întoarcerii Fiului risipitor). Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou, Catedrala Arhiepiscopală din Suceava – 28 februarie 2021: Cum o fi fost lunea …