Loading Quotes...
“Iubiti credinciosi, si de data aceasta ne-ati dat, din nou, o lectie de credinta adevarata, autentica.
Dumnezeu a randuit sa facem si astazi Sfanta Liturghie si a randuit sa o facem pentru ca Liturghia tine lumea. Iar cand nu va mai fi Sfanta Liturghie, atunci va veni sfarsitul.
Trecem printr-un moment mai greu, dar toata viata omului este un dar de la Dumnezeu. Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al iubirii. Si cand au cazut Adam si Eva in pacat, Dumnezeu si-a aratat iubirea si ne-a trimis un Mantuitor, pe Domnul nostru Iisus Hristos, pentru mantuirea noastra. El Si-a aratat iubirea fata de noi prin toate incercarile prin care a trecut omenirea.
Imi aduc aminte ca si prin secolul IV a fost o ciuma din aceasta si multi calugari au murit, dar au murit si s-au bucurat pentru ca erau aproape de Dumnezeu. Pentru ca viata lor era curata si asteptau sa se intalneasca cu Judecatorul. Dar viata noastra nu este asa curata cum fost cea a acelor pustnici ai Egiptului. Viata noastra este intr-un fel indepartata de voia lui Dumnezeu. De aceea si atatea nenorociri au venit peste noi. Si ca sa intelegeti, au fost mai multe semne pe care le-a facut Dumnezeu. Fie caldura aceasta excesiva, sau faptul ca au ars atatea paduri, sau faptul ca au fost atatea cutremure incat s-a miscat si axa pamantului. Sunt semne trimise de la Dumnezeu si noi ar fi trebuit sa vedem in aceasta si certarea lui Dumnezeu, pentru ca, spune Scriptura, “Dumnezeu i-a batut, dar ei n-au priceput”. Noi trebuie sa intelegem toate aceste lucruri ca fiind semne de la Dumnezeu si de ce nu, legate intr-un fel, de viata noastra, pentru ca noi grabim sfarsitul cu viata noastra murdara. Continuarea articolului
“Iubiti frati preoti, iubiti tineri de la strana, iubiti credinciosi care poate, pe alte cai decat cele obisnuite sunteti impreuna cu noi, participand de departe la Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie, dam slava lui Dumnezeu ca ne-a invrednicit, chiar daca in conditii speciale si cu participarea doar a slujitorilor Bisericii, la sfanta si dumnezeiasca Liturghie savarsita astazi, de sarbatoarea Bunei Vestiri.
Savarsim, asadar, dumnezeiasca Liturghie in conditii speciale, cu care nu ne-am intalnit, cel putin de-a lungul vietii noastre, niciodata. Lipsa credinciosilor in biserica lasa un gol launtric, simti ca parca lucrurile nu sunt implinite intocmai dupa randuiala, precum si este. Sunt conditii speciale si ne intrebam de ce oare se intampla tot ceea ce se intampla? Poate sunt dezechilibre ecologice, sau economice sau sociale? Cu certitudine ca sunt si acestea. Mai ales insa, luam parte si asistam la foarte multe dezechilibre launtrice, dezechilibre sufletesti, dezechilibre trupesti, adica prea multe pacate trupesti, dezechilibre in componenta familiei, dezechilibre bioetice, morale. Dezechilibre, asadar, peste tot si in foarte multe suflete omenesti. Continuarea articolului
Doamne ajută,
Am ajuns s-o văd și pe asta: Sfânta Liturghie săvârșită fără credincioși! Nu mi-aș fi imaginat vreodată în 22 decembrie 1989 că va fi cu putință așa ceva! Cei cu adevărat curajoși au strigat, în Timișoara cu câteva zile în urmă, iar în București, în Piața Universității în noaptea de 21 spre 22, “Vom muri și vom fi liberi!” Câți să fi fost acolo, atunci când balanța puterii politice încă nu se înclinase decisiv împotriva conducerii oficiale? (Îmi cer iertare față de cei din Timișoara, dar mă refer acum doar la cei din Piața Universității, unde cunosc foarte bine locul). În nici un caz zeci de mii, nici doar câteva zeci, poate sute, poate mii. Aceștia au fost cei care au dobândit pentru noi toți ceea ce cred că ne doream cel mai mult: libertatea!
Bineînțeles că ne doream și să avem o masă firească, nu sărăcăcioasă, cum ajunsese în ultimii ani – să fie cald în casă, să avem apă caldă la orice oră din zi și din noapte, să avem un program la televizor normal, să vedem filme americane la cinematograf și piese de teatru necontorsionate de intervenția cenzurii sau a autocenzurii, să putem călători în străinătate și altele asemenea. (…)
Dar cel mai mult cred că ne doream să fim liberi! Adică să putem spune oricând ce gândim fără să ne temem că am fi putut fi denunțați de cel de lângă noi ca dușmani al poporului. Libertatea cred că aceasta însemna – să poți să spui în spațiul public ce gândești și să călătorești nelimitat de niște bariere impuse în chip artificial. Continuarea articolului
„Nu vă temeți, că Dumnezeu are și El planurile Lui, mamă, da?! Să aveți răbdare!” “Păi, dacă a văzut Dumnezeu că noi de formă venim la biserică, stăm şi ne uităm la ceas, ne mai uităm pe un mesaj la …
“Sa scoata Dumnezeu din toata aceasta neputinta, din toata aceasta plaga si ceva bun! Dumnezeu niciodata nu va trimite ceva spre indreptarea noastra, daca nu va sti ca va scoate de aici, la sfarsit, si ceva pentru mantuirea noastra. Poate …
Doamne, nedumeriți și fără de glas ne aflăm în fața acestei încercări abătute asupra noastră. Luminează întunericul nostru, depărtează gândurile cele de îndoială şi de frică, întărește-ne pentru a ne putea duce crucea și arată-ne nouă izbăvirea din primejdie. Primește-ne înapoi la Sfântul Tău Jertfelnic, ca să ne putem hrăni cu Sfântul Tău Trup și Scumpul Tău Sânge, pentru adăugirea harului şi a vieţii.
Opusul iubirii nu este ura, așa cum ne-a învățat Europa, ci este frica. Orice vă face să vă temeți, să știți că este insuflat de forțe demonice! Și nu sunt întâmplătoare, ci sunt foarte înșelătoare și viclene aceste săgeți pe care dușmanul le îndreaptă către inima noastră în aceste zile și ore. Când trage ispita aceste săgeți ale fricii, și ale puținei credințe, și lașității? În ajunul Duminicii Sfintei Cruci, adică mâine, în ajunul Buneivestiri a Maicii Domnului, a celei care s-a facut pod între Cer și pământ ca să se învingă moartea și diavolul, în ajunul Paștilor. Așa să știți! Nu este deloc întâmplător! Pentru că acela care face toate acestea, diavolul (…), de aceste lucruri se teme: de Sfânta Cruce, de numele Maicii Domnului – Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! -, de Învierea Domnului – ne închinăm Domnului nostru Iisus Hristos.
Toate acestea se întâmplă ca să nu auzim Hristos a Înviat! Adevărat a înviat! Ca să nu avem Paști cu pace noi, ortodocșii, ca să nu avem Înviere! Asta e ce îi arde, pe noua ordine mondială, duhurile din văzduh și pe anumite slugi ale acestora de pe pământ. Noi, cei puțini, nu trebuie să le facem pe plac. Dar nu cu egoism! Nu cu judecăți. Cu acea rugăciune pe care v-am spus-o: Hristoase, dă-mi răbdarea și credința Sfintilor!
„Criza noastră actuală, provocată de activitatea umană, este poate ultima șansă care ne este dată pentru a ne întoarce la Tatăl, după ce ne-am hrănit steril cu roșcovele porcilor din dramaticul nostru exil, unde am risipit moștenirea noastră!” *** Român …
Cuvantul Înaltpreasfintitului ATANASIE, Mitropolit de Limasol (Cipru): “Care este abordarea duhovniceasca a pandemiei Coronavirusului?” – traducere de E.P. pentru “Cuvantul ortodox” – Iubiti frati, dupa cum ati fost deja informati, din cauza masurilor de urgenta luate la nivelul societatii …
S-au pustiit cetăţile, s au stricat târgurile; praznicele cele sfinţite şi slujbele şi frumuseţea cântărilor dumnezeieşti, în bună parte, au tăcut; case frumoase şi mari, după cum zice Scriptura, au pierit şi nu este cine să locuiască în ele. Frică şi cutremur a venit peste noi şi negura întunecată a acestei morţi înfricoşătoare ne-a acoperit pe toţi. Noi, cei vii şi văzuţi, nu mai socotim că suntem vii, de frica acestei bătăi înfricoşătoare; nu ne mai încredem nici în noi înşine, bănuind fiecare din noi că are în sine semnul şi rana morţii şi, înainte de moarte, cumplit de frica morţii murim. Aceasta este plata răutăţii noastre; acesta este sfârşitul cel cuvenit faptelor noastre viclene şi necurate; acestea sunt isprăvile cele rele ale desfrânării, ale nedreptăţii şi ale călcării noastre de jurământ; acest şarpe cu trei capete, înfigând în noi dinţii săi cei veninoşi, ne a adus această stricăciune şi această moarte, după cum zice Scriptura: pentru aceasta vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultători. Pentru care nu putem nici ochii minţii să-i ridicăm, nici să ne rugăm curat ca să dobândim mila Ta, fiecare din noi fiind apăsat de greutatea cugetului ca de nişte obezi de fier. Dar nu ne părăsi pe noi cu totul şi, pentru numele Tău cel sfânt, nu strica aşezământul Tău, ca să nu fim lipsiţi de vremea pocăinţei şi a întoarcerii, noi ticăloşii. Ştim că şi această bătaie de moarte, cu iubire de oameni ai adus-o, pentru că, de multe ori făgăduind pocăinţă şi de multe ori minţind, ne-am osândit spre tăiere, ca şi smochinul cel neroditor.
Episcopia Scandinaviei: PS Episcop Macarie: „Să trecem acest examen al încercării!”, Stockholm, 15 martie 2020: În duminica a II-a din Postul Mare, 15 martie 2020, Preasfințitul Părinte Episcop Macarie Drăgoi al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord s-a aflat …
PS Benedict Bistrițeanul: „Vino și vezi, ca experiență personală în Biserică” – Duminica Ortodoxiei (8 martie 2020, la hramul Mănăstirii „Sfinții 40 de Mucenici” – Memorialul Gherla) Cateheză PS Benedict Bistrițeanul – Ortodoxia înseamnă experiență, întâlnire cu Hristos Cuvântul …
“Stiti cum s-a gasit? Erau in spital cinci calugarite bolnave si ele de lepra, si stiti ce au fagaduit sa faca daca se va gasi medicamentul? Ca sa vedeti cum ar trebui crestinii sa abordeze Coronavirusul, lepra si alte rele. …
“Ceea ce spuneam de atata vreme este acum aproape, este langa noi…” Aprinzand opaitul sfintilor – a VIII-a sinaxa duhovniceasca a Mitropolitului Neofit de Morfou, 26.02.2020 Traducerea unor fragmente, de E.P., pentru „Cuvântul ortodox” Despre ateism, putina credinta si putinatatea …
Nu avem conturi in retelele de socializare Facebook, Twitter, Hi5 sau Linkedin.
Doneaza pentru filmul "Scrum"
