Dreptcredinciosul voievod STEFAN CEL MARE SI SFANT, “păstorul cel bun” al neamului, OM AL CREDINTEI SI OM AL EVANGHELIEI

101_0369-e1341180475484

Vedeti si:

*

[postarea se va mai completa cu un cuvant lamuritor despre virtutile sfintitoare si rolul esential al Sfantului Stefan cel Mare]

***

Sfinţiil Ştefan cel Mare în reprezentarea diaconului Nicolae Balan

Cuvant al IPS Teofan, la Manastirea Putna la Sarbatoarea Sfantului Stefan cel Mare (2 iulie 2014):

AUDIO:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

“În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

Pentru aceasta te-am ales din poporul tău și de la neamurile la care te trimit, pentru ca să-i întorci de la întuneric la lumină, de la stăpânirea lui satan la Dumnezeu, spre iertarea păcatelor şi să aibă parte cu cei sfinţiţi prin credinţa în Mine.

Am rostit cuvintele pe care Dumnezeu le-a arătat Sf. Apostol Pavel atunci când acesta a fost chemat la credinţa în Fiul lui Dumnezeu întrupat. Pentru aceasta spune Domnul Hristos Sfantului Apostol Pavel. Acest text, acest cuvânt din Faptele Apostolilor, rostit astăzi, la Dumnezeiasca Liturghie, a fost ales de Biserică pentru a descrie viaţa Sfântului Apostol Pavel, pentru a descrie viaţa Sf. Împărat Constantin cel Mare şi iată, prin mila Domnului, pentru a fi descrisă viaţa voievodului celui sfânt al Moldovei, Ştefan cel Mare, pe care Biserica, aici și pretutindeni, îl pomeneşte astăzi. Pentru că aceşti trei bărbaţi ai Bisericii, şi doar puţini asemenea lor, Sfântul Apostol Pavel, Sf. Constantin cel Mare și Sf. Voievod Ştefan al Moldovei, au avut de la Dumnezeu o misiune specială, fiecare în timpul și în locul unde au slujit Biserica lui Hristos.

Voievodul cel mare al Moldovei, Sf. Ştefan, a împlinit această trimitere despre care face amintire cartea Faptele Sfinţilor Apostoli într-un context cu totul și cu totul special. Erau doar câţiva ani de zile de la căderea cetăţii celei mari a Constantinopolului, ridicată de Sf. Împărat Constantin şi lumea creştină era tulburată la câţiva ani, în momentul în care Sf. Ştefan a primit slujirea de voievod pentru neamul său în această parte de Europă şi de lume. Venea la domnie după ani mulţi de anarhie şi de luptă pentru putere între descendenţii marelui voievod Alexandru cel Bun. Și patru erau neamurile dimprejur care doreau, într-o formă sau alta, să pună stăpânire pe Ţara Moldovei: polonii de la nord, ungurii care cuceriseră deja Transilvania și voiau să treacă munţii, turcii de la sud, care doreau să-și întărească stăpânirea în Voievodatul Moldovei şi, nu de puţine ori, tătarii de la est jefuiau aceste ţinuturi binecuvântate de Dumnezeu.

Şi, în acest context ostil de toate părţile, voievodul Ştefan a fost ales, trimis de Dumnezeu – avem această certitudine ca să păstreze neamul său întru lumină, să nu-l lase să cadă în stăpânirea lui satan, să aparţină în continuare lui Dumnezeu, aceasta făcându-se prin duh de pocăinţă în mod special, duh pe care Voievodul Ştefan l-a înrădăcinat în primul rând în fiinţa sa cea dinlăuntru, duh de pocăinţă, de recunoaştere a păcatelor proprii şi a păcatelor supușilor săi, duh de pocăinţă pe care a dorit să-l vadă înrădăcinat și în semenii şi în supuşii săi, bine ştiind că numai și numai prin aceasta omul se întoarce de la întuneric la lumină, de la satan la Dumnezeu, spre iertarea păcatelor şi pentru a face parte din neamul celor mântuiţi ai Mântuitorului Hristos. Misiunea pe care Voievodul Ştefan a considerat-o a fi a sa şi a împlinit-o pentru faptul că a fost binecuvântat de Dumnezeu să fie, pe de o parte, om al credinţei şi, pe de altă parte, om al Evangheliei.

Continuarea articolului

DEVOTAMENTUL APOSTOLILOR si CHEMAREA CRESTINILOR DE A FI SAREA PAMANTULUI SI LUMINA LUMII. Sminteala facuta de acei clerici nevrednici din zilele noastre: “Din pacate, multi vin la preotie fara ravna si se manifesta ca niste functionari reci, fara frica de Dumnezeu si fara constiinta misiunii lor”

SynaxiApostolon02

Vedeti si:

Pilde, Chemarea Apostolilor01

Presb. Dionisie Tatsis:

“Îndată au mers după El”

În epoca noastră, foarte puţini oameni sunt devotaţi în totalitate unui anumit ideal, unei anumite misiuni sau unei lucrări-slujiri. Chiar şi în cadrul Bisericii se observă aceasta lipsă. Episcopii au devenit conducători lumeşti, iar clericii sunt nişte funcţionari. Timpul se scurge şi, din păcate, lucrurile stagnează. Nu se observă nicio îmbunătăţire. Responsabilii sunt indiferenţi. Exemple de urmat nu există. Totul este slăbit. Lipsesc cu desăvârşire entuziasmul, inspiraţia, acţiunea.

In societatea de astăzi, cel hotărât să facă ceva mai înalt este întâmpinat cu dispreţ. Sau, în cel mai bun caz, cu o anumită îngăduinţă. Când însă lucrarea lui este încununată de succes şi atrage atenţia publică, împotrivirile se înmulţesc, cu scopul de a fi stopată activitatea lui. Şi atunci oamenii născocesc multe moduri pentru a-l opri. El, desigur, îşi continuă în mod neînfricat lucrarea. Nu îl prea interesează nici dezaprobările, nici laudele. El este sigur că săvârşeşte o lucrare plăcută lui Dumnezeu şi, de aceea, o dezvoltă în mod constant, în funcţie de condiţiile care există şi de posibilităţile pe care le are. Continuarea articolului

CUVINTE INSUFLETITOARE la SARBATOAREA SFINTILOR PETRU SI PAVEL, marii ravnitori si iubitori de Dumnezeu si apostolii TRANSFORMATI DE HRISTOS, inaintemergatorii nostri pe “drumul intoarcerii catre inima lui Dumnezeu”

“BISERICA incepe sa fie din ce in ce mai PRIGONITA. Sa nu credeti ca VREMEA MUCENICIEI a apus, ci isi arata din nou zorile…”

apostles2bpaul2b25262bpeter1

***

moartea-muceniceasca-a-Sfintilor-Apostoli-Petru-si-Pavel

update:

Predica Parintelui Hrisostom de la Putna de astazi (29 iunie 2015):

AUDIO:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

***

Predica Parintelui Hrisostom de la Manastirea Putna la sarbatoarea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel (2014):

AUDIO:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Cum au fost transformati prin pocainta ravnitorii cei aprigi Simon si Saul in Sfintii Apostoli Petru si Pavel:

(transcript partial)

[…]

“… Si l-a trimis [pe Saul] spre a fi botezat. Si botezandu-se si stand, dupa cum spune Traditia, in Arabia timp de 3 ani a fost invatat de Insusi Dumnezeu si a devenit Pavel”, care se talcuieste “cel simplu, cel mic, cel umil“. A devenit Pavel, cel care a fost ridicat la cel de-al treilea cer, cu trupul sau cu sufletul, nu stim, doar Dumnezeu stie, auzind “cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului sa le graiasca”.

Acesti doi mari luminatori s-au transformat radical: pe acel Petru pe care-l stiam noi aprig, il gasim mai bland decat toti ceilalti in scrierile lui de dupa aceea! Cititi-i epistolele, frati crestini, si veti vedea blandetea pocaintei, nu asprimea ravnei izolate. Il vedem pe Pavel, desi se socoteste cel mai mic si nevrednic de a fi numit Apostol si intaiul dintre pacatosi, il vedem pe Pavel ca lumineaza toata lumea, deoarece despre el a zis Hristos ca este “vas ales” pentru purtarea numelui Sau. Daca ati ascultat sau ati citit Acatistul, ati gasit cum frumos spune acolo Biserica catre Pavel:

“Prin tine eu m-am logodit cu Mirele meu, Hristos[Bucură-te, cel prin care lui Hristos m-am logodit”].

Auziti! Biserica intreaga ii este datoare lui Pavel si noi, madulare, fiecare in parte, ale acestui trup, care este Biserica, suntem datori cu atat mai mult sa-i cinstim pe acesti doi mari luminatori.

Intelegem asadar ca POCAINTA nu inseamna lupta de unul singur, nu inseamna sa cautam in noi forta de a ne ridica catre Dumnezeu, ci sa o cautam in Hristos pe Care-L urmam, sa urmam drumul de intoarcere catre inima lui Dumnezeu. Acest lucru ni-l arata acesti Apostoli in ziua de astazi.

Este adevarat: multa intristare, multa prigoana, mult chin pe nedrept suferim astazi… Biserica este si incepe sa fie din ce in ce mai prigonita. Sa nu credeti ca vremea muceniciei a apus! Nu, iata ca isi arata zorile aceasta vreme a muceniciei. Ca este alba sau este insangerata, Dumnezeu va hotari, insa noi traind aceste zile, asteptam ziua Domnului, dupa cuvantul Psalmistului: Asteptand, am asteptat…” Aceste zile sunt pline de intristare, dar il avem pe Sfantul Apostol Petru care spune ca Continuarea articolului

Articole Recomandate

Carti

Recomandam