“Tu ce esti dispus sa faci pentru Acest Iisus Hristos?” – CUVINTE ZGUDUITOARE ale Parintelui HRISOSTOM RADASANU la sarbatoarea SFANTULUI MARE MUCENIC GHEORGHE (video, text): “Sa nu ne asteptam la ceva bun de la aceasta lume! Noi, crestinii, nu suntem din aceasta lume. Obisnuiti-va cu ideea! COMODITATEA NE INVATA SA FIM MICI, SA FIM SCLAVI SI EA VA AJUNGE SA NE UCIDA SUFLETUL!”

Predică la Sfântul Mare Mucenic Gheorghe – Arhimandritul Hrisostom Rădăşanu

– Catedrala Mitropolitană din Iaşi – 23 aprilie 2016:

“Il contemplam pe Hristos asezat intr-un mormant, cu rani pe trup, judecat, osandit, batjocorit, ucis. DUMNEAVOASTRA CREDETI CA NOI VOM AVEA ALT PARCURS AL VIETII?”

***

Va mai recomandam pentru acest praznic:

***

„Comoditatea este aceea care ne va ucide sufletul“ – Arhimandritul Hrisostom Rădăşanu

(de la min. 1:25)

“[…]

Sfantul Mare Mucenic Gheorghe este un sfant mare, la care poporul are foarte multa evlavie, un sfant mare care nu a lasat aceasta evlavie nerasplatita cu mari si binecuvantate lucrari, un sfant mare care si astazi, la aproape 1700 de ani de la trecerea sa la cele vesnice, inca ne mai vorbeste cateva lucruri despre Iisus Hristos, despre ce inseamna sa fii Biserica, despre cum iti arati apartenenta la acest Dumnezeu si la aceasta lucrare pe care El a randuit-o in lume si pe care o numim Biserica si, la urma urmei, despre felul in care se cuvine sa traiasca fiecare crestin de la inceputul si pana la sfarsitul veacului acestuia.

Daca ne uitam la chipul Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, nu vedem o realitate foarte confortabila: a fost un tanar care a fost ucis. Cand ne aducem aminte de victime, ceva din fiinta noastra parca se razvrateste, parca se ridica impotriva ideii de nedreptate, ceva parca se misca acolo, aratand prin aceasta ca nu ne simtim foarte confortabili in fata acestei persoane. Sfantul Mare Mucenic Gheorghe a fost o victima. O victima a unei intolerante care timp de trei secole a atacat Biserica cu o forta si o furie de banuit. E drept – si am auzit in cuvantul de astazi – ca Domnul Hristos ii avertizase pe ucenicii Sai: “Daca pe Mine M-au prigonit, si pe voi va vor prigoni“.

Continuarea articolului

FEMEILE PURTĂTOARE DE IUBIRE sunt devotate până la capăt și nu părăsesc pe Cel rămas singur și batjocorit. GLASUL LUI DUMNEZEU NE CHEAMĂ PE NUME, IAR DRAGOSTEA LUI NE ÎNVIAZĂ. Însuflarea și curajul de a urma lui Hristos primite din AȘTEPTAREA VIE A ÎMPĂRĂȚIEI SALE (Predica video a PS Ignatie Trif și omilia Arhim. Zaharia Zaharou)

Cuvânt de învățătură al Preasfințitului Ignatie, episcopul Hușilor, rostit în Parohia „Sfântul Apostol Toma” din cartierul clujean Mărăști, Protopopiatul Cluj II, în Duminica a 3-a după Paști (a Mironosițelor), 22 aprilie 2018:

 

[…] Duminica de astazi este numita Duminica Mironositelor sau a femeilor purtatoare de mir. In general, cand auzim aceasta sintagma, de femei “purtatoare de mir”, ne gandim ca aceste femei mentionate de sfintii evanghelisti, aveau drept “profesie” sau “specializare” faptul de a se ocupa cu ungerea celor morti – ca si cum ar fi fost preocuparea lor ca atunci cand cineva moare, ele sa unga cu miresme, cu mirodenii trupul celui plecat in lumea de dincolo. Ne inselam! Nu pentru acest lucru sunt ele numite mironosite, ci pentru ca ele purtau un altfel de mir in inima lor. Ele doar Il iubeau pe Hristos. Nu aveau drept indeletnicire aceasta ungere cu mirodenii a mortilor, ci ele, femeile mironosite, am putea spune mult mai frumos: erau purtatoare de mirul dragostei lui Hristos. Si fiind purtatoare de aceasta iubire extraordinara, curajoasa, frumoasa  dupa Hristos, Biserica a gasit de cuviinta sa le dedice imediat dupa sarbatoarea aceasta mare a Invierii lui Hristos, duminica de astazi, numita Duminica Mironositelor. De ce le-am numit pe femeile mironosite – femeile purtatoare de iubire? Sunt cateva lucruri minunate pe care noi le invatam prin atitudinea pe care au avut-o fata de Domnul. In general, noi cand vorbim despre aceasta duminica, punem in valoare ceea ce inseamna darul acesta minunat si binecuvantat care este femeia. Cateodata mai avem si tendinta aceasta pacatoasa, zic eu, de a intra in curentul ideologiilor vremurilor de astazi si sa incercam, sa demonstram superioritatea femeii fata de barbat, asa cum reiese din Evanghelia duminicii de astazi, facand un transfer si scotand in evidenta curajul acestor femei, barbatia lor, dragostea lor s.a.m.d. Intr-un fel, cadem si noi in aceasta capcana de a dovedi cu orice pret ca femeia este superioara barbatului si prin faptul ca ele au primit primele vestea Invierii:Bucurati-va!”. Poate fi un pic de adevar aici, dar nu citit in cheia asta. Continuarea articolului

“Cine ne va despărţi pe noi de iubirea lui Hristos?”. MĂRIMEA DE SUFLET, SMERENIA, EVLAVIA ȘI INIMA ARSĂ DE DORUL LUI HRISTOS BIRUIESC ORICE PERICOL, ORICE FRICĂ ȘI PRIMESC BUCURIA ÎNVIERII. “Această iubire le-a făcut, din femei slabe, fricoase, mai tari decât toate protivniciile lumii, le-a făcut mai tari ca moartea”

Fragment (audio si transcriere) din predica Protos. IEREMIA BERBEC de la Man. PUTNA (26 aprilie 2015) la Duminica Mironositelor

– in special despre Sfanta Maria Magdalena, Iosif si Nicodim

Cine ne va despărţi pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia? (…)
Căci sunt încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile, nici înălţimea, nici adâncul şi nici o altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Hristos Iisus, Domnul nostru”. [Romani 8, 35, 38-39)

[…]

“Iubiti credinciosi, mari si multe sunt invataturile din duminica de astazi. Parintii, comentand Evanghelia de astazi, vorbesc despre marinimia, de curajul sufletesc al femeilor mironosite, al femeilor purtatoare de mir. „Mare si minunata este marinimia sufleteasca a mironositelor”, spunea  Duhul Sfant, pentru ca ele nu s-au uitat nici la noapte, nici la frica si groaza de care inca erau pline sufletele lor din Vinerea cea Mare, [nu s-au temut] nici de soldatii romani care pazeau mormantul, nici de piatra pravalita peste usa mormantului. N-au tinut seama nici de  faptul ca toti apostolii se imprastiasera, ci infruntand toate pericolele au venit la mormantul Mantuitorului, ca sa-si implineasca datoria lor – pe care si noi o avem, de a ne ingrijii de mormintele celor adormiti ai nostri. Dar as vrea sa scot in evidenta cu ajutorul sfintilor ceea ce ne pare a fi definitoriu pentru femeile mironosite. Spune Sfantul Varlaam, mitropolitul Moldovei, ca ele nu se uita la niciun pericol, pentru ca inima lor cea arsa de iubire, de dragoste si de jale le-a biruit pe toate acelea.

Continuarea articolului

Articole Recomandate

Carti

Recomandam