Ultimele articole

“Nu-i mai răbda, Sfinte Dimitrie! Nu-i mai răbda!” – STAREȚUL ANTIM DAVID MUSTRĂ CU ÎNDRĂZNEALĂ, la Trinitas TV (VIDEO, text): “Autoritățile şi-au cam întrecut măsura, şi la pelerinajul de la Iași şi la cel din Bucureşti. POATE VINA NOASTRĂ ESTE CĂ LE-AM DAT PREA MULT LOC SĂ SE BAGE ÎN SUFLETUL NOSTRU”

28-10-2020

Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor – Ediție specială la Trinitas TV, 26.10.2020, cu Iulian Bobârnea – invitat Arhim. Antim David, starețului Schitului Măgureanu, București:

Transcrierea unor fragmente:

[…] Constantin Bacalbaşa, un parlamentar liberal la vremea respectivă, care a scris nişte memorii absolut superbe, Bucureştii de altădată – este tipărit în cinci volume, le găsiţi în librării, şi ar trebui să le citească fiecare bucureştean, să vadă cum arăta viaţa acestui oraş şi, în primul rând, viaţa duhovnicească – relata ce se întâmpla concret dpdv spiritual în oraş. Şi încheie tot episodul acesta al Primului Război Mondial, că pe bucureşteni două lucruri i-au scos din răbdări: în primul rând furarea moaştelor Sfântului Dimitrie – şi pe buzele tuturor a stat la vremea respectivă cum Sfântul Dimitrie era să-i părăsească, iar atunci, la întoarcerea moaştelor înapoi, ca să-şi arate evlavia faţă de sfântul, trei zile şi trei nopţi au stat moaştele în curtea catedralei şi după aia încă o lună pelerinaj la sfintele moaşte ale Sfântului Dimitrie ca fiecare să-şi ceară iertare de la sfântul ocrotitor şi să-i ceară în continuare protecţia. Adică să le rămână alături în această legătură de suflet care se stabilise. Deci asta i-a scos pe bucureşteni din minţi, nu faptul ca oraşul era devastat. Şi încă ceva mai spune Constantin Bacalbaşa: rechiziţionarea clopotelor. Pentru ca să se facă tunuri şi să poată avea maşinăria de război gloanţe şamd, clopotele din Bucureşti au fost luate şi topite. Una dintre frumuseţilor oraşului, descrie Bacalbaşa, era că la 8 dimineaţa, duminică sau în sarbătoare, când începeau să sune toate clopotele oraşului, să auzi acel sunet de clopot la atâtea sute de biserici în acelasi timp. Deci asta era supărarea bucureştenilor: cum de i-a părăsit Sfântul Dimitrie. Nu alte lucruri, ce s-a întâmplat sau nu cu palatul sau clădirea nu-ştiu-care sau celelalte lucruri. Continuarea articolului

“Suntem trataţi ca o cireadă” – Pr. Tudor Ciocan despre UNIREA RELIGIILOR intru crezul comun secularist, IMPUNEREA PURTARII MASTII ORIUNDE, abuzul statului, PRIGOANA SI LEPADAREA INDIRECTE ALE CRESTINILOR: “La un moment dat trebuie să ne hotărâm când să punem punct şi unde spunem Pe aici nu se trece!”

27-10-2020

„Iubiţi fraţi creştini,

Iată că suntem în prima săptămână de când, de câteva zile, purtăm cu toţii masca într-o veselie. Şi când suntem singuri pe stradă o purtăm şi ne conformăm. Mă refer, când suntem singuri pe stradă înseamnă şi când avem zeci de metri până la cel de lângă noi. O purtăm că aşa a fost ordin. Niciun referendum, niciun vot, desigur, pentru că se consideră că ordinul acesta este mai presus de opţiunea şi alegerea noastră, ca oameni. Altfel spus noi, ca oameni, ca cetăţeni, nu avem de ales în chestiuni care ne privesc. E un risc aici. Bineînţeles că sunt lucruri în care democraţia nu îşi are rostul. De exemplu, în calculul rezistenţei unei clădiri, nu ne comportăm democratic, nu votăm cât de mari trebuie să fie stâlpii. Dar, dacă aşezăm clădirea într-o parte sau alta poate să fie supus votului. Problema asta, a sănătăţii, iarăşi este tăioasă, se poate supune votului sau nu. În principiu, se apelează la specialişti – aşa se spune, nu? Normal. Dar, în timp ce în rezistenţa materialelor, teoria privitoare la grosimea grinzii care trebuie pusă acolo este unică şi universal acceptată în lume, privitor la materiale diferite, în sănătate lucrurile sunt mult, mult mai variate. Nu există o părere unică despre ceea ce înseamnă vindecarea trupului omenesc şi chiar am văzut zilele acestea că s-a mai descoperit, dacă vă puteţi imagina, încă un organ, o glandă – mică, într-adevăr, dar a corpului omenesc, undeva în zona gurii. Deci suntem de atâtea sute de ani de când se face medicina performantă şi încă nu am văzut tot ce are organismul omenesc palpabil; nu mai vorbesc dacă există cumva şi alte energii mai puţin palpabile care circulă prin el. Şi atunci, părerea specialistului nu este părerea tuturor specialiştilor.

Problema apare atunci când se iau anumite păreri şi se ignoră alte păreri. Şi bineînţeles că este o problemă atunci când lucrurile ni se pun, când noi suntem trataţi superior, fără drept de a apela sau de a răspunde în vreun fel. Suntem trataţi ca o cireadă. Nu vreau să spun ca o turmă, fiindcă ne dorim să fim turma cea bună, e Păstorul Cel Bun, turma este cuminte şi este cea care-L urmează pe Hristos prin lumea aceasta, pentru ca să dobândească mântuirea. Cireada e mai haotică. Când suntem trataţi ca o cireadă e greu să acceptăm ca atare comportamentul şi măsurile care ne sunt impuse. Continuarea articolului

Arhim. DUMITRU COBZARU – adevăruri grele despre semnificația PANDEMIEI: “Trăim semnele Sfârșitului Lumii. ÎNCEPE O PRIGOANĂ la alt nivel, MULT MAI PERFID, care nu ucide atât trupul, cât mai ales mintea, inima, sufletul. DIAVOLUL NE VREA MOARTEA CU ORICE PREȚ” (video, predica la SF. MARE MUCENIC DIMITRIE)

27-10-2020

Arhim. Dumitru Cobzaru – Predica la Sfantul Mare Mucenic Dimtrie, Izvoratorul de Mir, Cluj Napoca

(26 octombrie 2020):

„Preacuvioși și preacucernici părinți, iubiți credincioși și dragii mei,

Evanghelia care tocmai s-a citit este înfricoșătoare. Dacă citim o carte de istorie a creștinismului, ne dăm seama că în primele veacuri creștine ea s-a împlinit cu plus de măsură. Trei veacuri de prigoană creștină în care oamenii erau urâți, și nu oricare oameni, ci oamenii care credeau în Mântuitorul nostru Iisus Hristos, care aveau o morală pe măsură, care reușeau să-i iubească chiar pe vrăjmașii lor; care se duceau la moarte surâzând. Cu frica în sân, bineînțeles, dar având perspectiva Zilei celei Neînserate a Împărăției lui Dumnezeu.

Dacă ne uităm în zilele noastre, nu știu dacă mi se pare mie, dar începe o asemenea prigoană. La alt nivel. De alt concept, mult mai perfid, care nu ucide atât trupul cât mai ales mintea, inima, sufletul. Pentru că diavolul, dragii mei, așa cum ați văzut din Evanghelia care s-a citit Duminică, aceasta dorește. Ne dorește moartea și mai ales moartea sufletească. Rezultatul faptului că Iisus Hristos i-a îngăduit diavolului să intre în turma de porci a fost acela că porcii s-au aruncat în mare și s-au înecat. Diavolul acest scop îl are. De aceea Domnul Hristos a îngăduit, ca să vedem unde țintește diavolul. Ne vrea moartea cu orice preț. Ne vrea înecați.

Or, ziceam eu că mi se pare, lumea în care trăim noi astăzi și care nu are nici o perspectivă. Ni se spune că va mai dura un an, va dura doi, va dura cinci. Dar noi știm că suntem mințiți. Pentru că în realitate ni se dorește moartea. Și atunci diavolul este în spate la toată această minciună. Continuarea articolului

Articole recomandate

Carti

Articole Recomandate

Doneaza pentru filmul "Scrum"

Carti

RSS Recomandari

RSS News

Recomandam


Nu avem conturi in retelele de socializare Facebook, Twitter, Hi5 sau Linkedin.