SFANTUL CUVIOS DAVID DIN EVVIA, “COPILUL” INAINTEMERGATORULUI. Viata, minunile, Paraclisul

Publicat pe 31 Oct 2014 | Categorii: Minuni si convertiri, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri | |Print Print

osios_david_en_euvoias_483

Viaţa Cuviosului David Bătrânul din Evvia

Cuviosul David din Evvia este unul dintre cei mai mari sfinţi făcători de minuni. A fost numit “Bătrânul” încă din tinereţea sa, datorită spori­rii sale duhovniceşti. I s-a spus “co­pilul Înaintemergătorului” datorită legăturii strânse pe care a avut-o cu Sfântul Ioan Botezătorul, care i s-a arătat de multe ori, în chip minunat, încă din fragedă copilărie, şi l-a călă­uzit pe scara desăvârşirii.

Cuviosul David s-a născut în anul 1591, în satul Gardiniţa din Locrida. Tatăl său, care era preot, îl lua cu el la sfintele slujbe. De mul­te ori copilul era văzut stând în faţa sfintelor icoane. Cel mai mult stă­tea în faţa icoanei Sfântului Ioan Botezătorul, de care se simţea atras în chip deosebit. Înainte de a împlini doi ani, când a fost întrebat ce îi place cel mai mult la biserică, a răspuns:

“Tronul lui Iisus Hristos, ochii Maicii Domnului şi aripile Sfântului Ioan Botezătorul”.

Aceste cuvinte le-au atras atenţia părinţilor săi, care şi-au întărit convingerea că David era un copil ales de Dumnezeu pentru o slujire înaltă. Continuare»

RAZBOIUL GANDURILOR si RAZBOAIELE DINTRE NOI. Familia ortodoxa si lupta cu “duhurile de sub cer” intre IMPOTRIVIRE si ASCULTARE “IN DOMNUL”

Publicat pe 30 Oct 2014 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Credinta in familie, Educatia crestina/ Copiii in Biserica, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Razboiul nevazut | |Print Print

DE UNDE NE VINE IMPULSUL SA NE IMPOTRIVIM VOII LUI DUMNEZEU? De ce copiii nu-i asculta pe parinti?

staretul_tadei_11

Familia ortodoxa:

Stareţul Tadei de la Vitovniţa:

Vedeti cum lucreaza duhurile de sub cer?!

“- Spuneti-mi, parinte staret, de ce, in ciuda iubirii pe care o avem pentru Domnul si pentru o viata virtuoasa, ne impotrivim totusi voii Sale, dupa cum ati spus la inceputul cuvantului dumneavoastra?”

- Copile, viata aici pe pamant este o lupta a trupului si a mintii. Razboiul este mai intai al gandurilor, iar cand nu mai putem lupta cu gandurile, atunci ne razboim intre noi. Suntem intr-o stare asa de rea, aici pe pamant – si credem ca ne luptam pentru credinta. Noi, ca persoane, nu putem face nimic pentru credinta, ci numai daca ne unim. Aceasta este puterea si taria. Suntem datori sa ne luptam, caci suntem copii ai unor parinti cazuti, iar vrajmasii nostri, puterile ganditoare, necontenit ne abat de la calea cea dreapta.

Vrajmasul ii invata pe copii de mici sa se impotriveasca parintilor. Stie bine vrajmasul ca, de se impotrivesc copiii inca de mici, cu usurinta ii va indruma in intreaga lor viata si vor fi ai lui.

Nu cu multa vreme in urma, au venit la mine niste parinti cu fiica lor de zece, cel mult doisprezece ani. ii cer copilei sa-mi spuna ce se intampla cu ea, iar ea imi spune: Continuare»

STARILE INTERMEDIARE IN VIATA DUHOVNICEASCA: “Cand duhul necurat a iesit din om…”

Publicat pe 30 Oct 2014 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Razboiul nevazut | |Print Print

calugar-chilie-parasita

Rugaciune pentru izvorul iubirii

Iar cand duhul necurat a iesit din om, umbla prin locuri fara apa si cauta odihna si nu gaseste.

(Matei 12, 43)

Starile intermediare sunt cel mai greu de suportat in viata duhovniceasca. Vechiul a fost depasit, noul inca nu si-ai facut aparitia. Cea mai grea perioada din istoria poporul lui Israel au fost cei patruzeci de ani cand a ratacit prin pustiu. In Egipt inca se mai dedau la desfatari pacatoase, in pamantul fagaduintei era fericirea promisa, dar in pustiu totul era gol, mort, fara viata. Continuare»

Crezul lui Mircea Vulcanescu: “NU SUNT FANATIC, NICI EXCLUSIVIST, si pozitia mea crestineasca m-a facut sa consider politica drept o activitate de mana a doua”. IDEALISMUL si JUSTITIARISMUL – “patronii tuturor ipocriziilor”

Publicat pe 29 Oct 2014 | Categorii: Crestinul in lume, Marturisitorii si Sfintii inchisorilor, Mircea Vulcanescu, Vremurile in care traim | |Print Print

559x840xMircea-Vulcanescu-la-hipodrom.jpg.pagespeed.ic._MInexa4a9

Vedeti si:

***

Mircea-Vulcanescu-Autoportret

“[...]  Nu sunt un om de partid. Am fost, personal, şi înţeleg să rămân ce-am fost: un naţionalist creştin, situat foarte la dreapta politică şi relativ la stânga socială. Sunt, cu alte cuvinte, mai curând demo-fil decât democrat şi am mai multă simpatie pentru persoana lăuntrică a omului decât respect pentru demnitatea lui. Consider proprietatea o obligaţie – ca un dar de la Dumnezeu, pe care trebuie să-l justifici, la fel cu talentul, prin rodul lui – mai curând decât un drept sacrosant care să îngăduie omului să-l ascundă în pământ.

De aceea, socotesc burghezia care-şi face din „respectul pentru persoane şi pentru proprietate“ un cult – nu ca pe un lucru bun în sine, ci ca pe un bun condiţionat de rodul ei – putând deveni uneori, când le preface fetişizat, în prejudecăţi opresive, o adevărată primejdie spirituală (ce e „filistinismul“ altceva decât burghezia în această ipostază a ei sinistră?).

Format într-o vreme care credea în libertăţi, dar care le-a călcat singură-n picioare, proclamând în primul ceas greu legea marţială Continuare»

TATAL MEU, MIRCEA VULCANESCU. Amintirile si confesiunile Doamnei MARIUCA VULCANESCU pentru “Familia ortodoxa”: Pentru mine, temnita a fost un fel de cinste. Intotdeauna, in orice situatie am fost, am incercat sa vad partea luminoasa a lucrurilor. AM RAMAS CU PREZENTA LUI SUFLETEASCA”

Publicat pe 28 Oct 2014 | Categorii: Biserica rastignita, Credinta in familie, Educatia crestina/ Copiii in Biserica, Marturisitorii si Sfintii inchisorilor, Mircea Vulcanescu, Pentru tineri | |Print Print

poza-familie-mariuca-2

“Tata era generos si cald, si-i intelegea pe toti…”

***

Doamna-Mariuca-Vulcanescu-Oct-2014-Foto-Cristina-Nichitus-Roncea(foto: Cristina Nichitus Roncea)

Amintiri depănate cu Mariuca Vulcănescu despre…

Tatăl meu, Mircea Vulcănescu

Articol publicat în numărul 69 (Octombrie 2014) al revistei Familia Ortodoxă

La 81 de ani, Doamna Mariuca Vulcănescu păstrează încă un suflet tânăr, o vioiciune a duhului care vine, desigur, dintr-o viaţă de mărturisire a unei alte lumi, a vremurilor în care libertatea însemna să lupţi pentru adevăr, pentru dreptate şi mai ales pentru Hristos. O lume în care mărturisirea era un fapt subînţeles, un lucru firesc, constitutiv firii celor cu adevărat aristocraţi.

În Doamna Mariuca este prezent şi tatăl ei, mărturisitorul Mircea Vulcănescu, care, poate tocmai pentru că a plecat când ea era mică, pentru a-şi mărturisi Crezul, L-a lăsat pe Bunul Dumnezeu să aibă grijă de fetele lui. Şi nu s-a înşelat.

De fapt, cea mai mare luptă a omului acestuia a fost ca în întreaga sa viaţă să nu înşele niciodată pe nimeni, să-i primească pe toţi ca pe Hristos – şi mai ales să nu se înşele pe sine însuşi, iubind lumea aceasta, familia şi propria viaţă mai mult decât pe Dumnezeu. De aceea şi Domnul l-a luat înainte de a-şi definitiva opera lumească, pentru a-şi continua acolo sus rugăciunile pentru neamul dreptslăvitor în care s-a născut. (M.C.) 

Continuare»

IN MIJLOCUL DURERII. ”Traise cu gandul de a se jertfi”. EVOCARI INEDITE DESPRE FERICITUL MARTIR MIRCEA VULCANESCU († 28 octombrie 1952)

Publicat pe 28 Oct 2014 | Categorii: Biserica rastignita, Marturisitorii si Sfintii inchisorilor, Mircea Vulcanescu | |Print Print

scan0008

Luni, 15 decembrie 1947

Aud mereu vorbele astea in sala (de judecata): cum a slabit Vulcanescu!, vino sa vezi pe Mircea; dar a intinerit; da, ce bine-i sade, ce frumos s-a facut Mircea.

Intr-adevar, e si frumos, si tanar, si trist. Si-mi aduce aminte de un Mircea de demult, din vremea ASCR-ului, dar mai trist si mai slab. 

Vineri, 19 decembrie 1947

Mircea ma cheama langa el. La un moment dat imi spune despre fetite: ”Sa nu se mai gandeasca la mine, sa-si inchipuie ca am murit”. 

Ii spun atunci ca eu cred ca el traieste mult mai mai intens si mai adevarat decat multi din cei ce nu sunt inchisi. ”Asa este”, imi raspunde Mircea. Si gaseste astfel prilejul sa spuna mai multe lucruri din viata de la Aiud – dar pe fuga. Imi spune cat de dragut si bun a fost domnul Tomaicu pentru el. Dar si el si-a dat injectiile, medicamentele si alimentele unor oameni de acolo ca sa le scape viata. Se aud pasi. Paznicii ne roaga sa ne departam, caci se tem de o inspectie. Au venit sa-i ia.  Continuare»

Barna din ochiul fratelui, haina judecatorului sau a doctorului sufletesc si MANDRIA NEBUNA DE A CREDE CA “EU STIU” SI “EU II INDREPT PE CEILALTI” (predica audio)

Publicat pe 27 Oct 2014 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Parintele Ciprian Negreanu, Sfantul Dimitrie Basarabov, Talcuiri ale textelor scripturistice | |Print Print

18082012322-2

PREDICA PR. CIPRIAN NEGREANU (Biserica Studentilor, Cluj) la praznicul Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou:

2008 – “Paiul si barna”:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

[predica incepe de la min. 7:30]

“În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

Făţarnice, scoate mai întâi bârna din ochiul tău, ca să poţi să vezi să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.

Aceste cuvinte par a spune că, după ce omul s-ar desăvârşi, adică şi-ar stăpâni patimile, şi le-ar lega, ar fi pe calea lui Dumnezeu, ar ajunge la măsura bărbatului desăvârşit în Hristos, ar avea dreptul să fie aspru, să taie în carne vie, să spună lucruri grele, să certe cât va vrea el, cum va vrea el, pe cel care face păcat. Nu este aşa! Continuare»

Din MINUNILE CUVIOSULUI DIMITRIE CEL NOU savarsite asupra unor credinciosi din zilele noastre: “Roaga-te Sfantului Dimitrie si n-o sa ramai fara raspuns!”

Publicat pe 27 Oct 2014 | Categorii: Minuni si convertiri, Sfantul Dimitrie Basarabov, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri | |Print Print

sf-dimitrie-basarabov-3

Vedeti si:

Copy of 02 blog patriarhi si athos

Minunea pelerinilor

Toţi cei care an de an, în ziua de 27 octombrie, urcă să se închine la sfintele moaşte ale Cuviosului Dimitrie, iau asupra lor povara dulce a răbdării. Astfel ei se înstrăinează de cursul vieţii cotidiene şi intră într-o altă ordine lăuntrică. De altfel, cuvântul pelerin provine din latinescul peregrinus care înseamnă străin. Practic toţi cei care se pun la rândul ce duce la sfintele moaşte, se aşază duhovniceşte chiar în faţa Sfântului Dimitrie. La trecerea pe dinaintea raclei nu poţi zăbovi prea mult – astfel încât scurta „întrevedere” cu moaştele Sfântului este o mică încununare a dorinţei de a-i fi alături în vecii vecilor. De aceea, mulţimea mare a pelerinilor rămâne un lucru deopotrivă uimitor şi îmbucurător. Asta cu atât mai mult, cu cât nu ştim care dintre politicienii noştri [...] ar putea să adune în jurul lor măcar cinci oameni care să nu urmărească vreun interes pământesc.

Pe bună dreptate, Părintele protosinghel Arsenie Muscalu, fost slujitor şi duhovnic la Catedrala patriarhală, spunea: Continuare»

Predici audio ale Pr. Ciprian Negreanu la praznicul SFANTULUI MARE MUCENIC DIMITRIE. Durerea iubirii ranite a lui Dumnezeu in fata lepadarilor noastre: “Daca la niste lucruri micute nu renuntam, ce sa mai zicem de cele mai mari?”

Publicat pe 26 Oct 2014 | Categorii: Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Parintele Ciprian Negreanu, Razboiul nevazut, Sfantul Mucenic Dimitrie, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri, Talcuiri ale textelor scripturistice | |Print Print

… si o talcuire duhovniceasca a versetului: “Iată Eu vă trimit pe voi ca pe nişte oi în mijlocul lupilor; fiţi dar înţelepţi ca şerpii şi nevinovaţi ca porumbeii”

Martyrio-ag-Dimitriou

“Dumnezeu nu ne îndeamnă spre naivitate tâmpă în care ne aruncăm în ghearele lupului, în care căutăm noi înşine judecata sau asprimea sau “cizma” stapanitorului sau teroarea tiranului sau ne supunem noi de voie…”

Vedeti si:

***

ciprian negreanu

Predici audio ale Pr. Ciprian Negreanu (Cluj) la sarbatoarea Sfantului Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir (2010 si 2013):

2010:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

“Iubirea lui Dumnezeu umblă prin lume rănită, neavând unde să se odihnească, nefiind cine să-i răspundă…”

“În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

Suntem azi în această sărbătoare frumoasă şi binecuvântată a Sfântului Dimitrie al Tesalonicului. Despre viaţa lui ştiţi majoritatea, despre faptul că era fiul mai-marelui cetăţii Tesalonicului, că părinţii lui erau creştini în ascuns, fiind vremea persecuţiilor, în care n-aveau voie să-L mărturisească pe Hristos, şi nici lui nu i-au spus decât mai târziu, spre 10-12 ani, când l-au dus şi i-au arătat o încăpere în care ei se duceau în ascuns şi se închinau lui Dumnezeu în faţa icoanelor şi i-au spus că toţi idolii de care auzise el şi de ale căror temple şi statui era plină cetatea Tesalonicului erau demoni, neadevăruri, minciuni făcute de oameni, iar adevăratul Dumnezeu e Dumnezeu Savaot, Domnul Iisus Hristos, Care S-a arătat în trup. După aceea, şi el a început să creadă, şi el a mărturisit pe Dumnezeu, şi el s-a botezat, şi, când a murit tatăl său, el a devenit mai-marele cetăţii şi a primit multă laudă de la împărat și multă cinstire. Dar, imediat după ce a dobândit stăpânirea asupra cetăţii Tesalonicului a început să închidă locurile de închinare la idoli şi să propovăduiască cu glas tare pe Dumnezeul Cel adevărat. Iar împăratul, auzind acestea, a trimis vorbă de departe că va veni să facă judecată şi să-l pedepsească, dar el n-a încetat, ci a continuat să-L mărturisească pe Hristos, să întărească locurile şi locaşurile ascunse până atunci ale creştinilor şi să le ajute. Şi pe mulţi i-a întors la credinţă până când a venit împăratul, care l-a trimis la închisoare şi la martiriu.

Poate sunt trei lucruri mari care-l deosebesc pe Sfântul Dimitrie de ceilalţi sfinţi, aşa cum mireasma unei flori se deosebeşte de mireasma altei flori. Unul este că Continuare»

CUM NE PUTEM ASEMANA CHIPULUI DIAVOLULUI? “Asa cum cel demonizat umbla fara nicio haina pe el, asa si noi… daca avem un gand rau despre cineva, ii dam drumul cu usurinta, nu mai acoperim cu nimic“. RACNETUL TERORIZANT AL DEMONULUI si limbuția muştei care vede numai cele rele

Publicat pe 25 Oct 2014 | Categorii: Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Parintele Ciprian Negreanu, Razboiul nevazut, Vindecarea demonizatului din tinutul Gherghesenilor (Gadarei) | |Print Print

thumb_besnov

“Şi întorcându-ne la urletul acesta al demonului, care acoperă, parcă, tot, această limbuţie pe care o dă demonul oamenilor, acestora care sunt stăpâniţi, limbuţie de a spune toate cele rele, întunecate, înfricoşătoare, e limbuţia muştei care vede numai cele rele şi încearcă să acopere cu urletele şi cu strigătele posibilitatea de a i se spune că mai sunt şi lucruri bune, posibilitatea de a vedea că mai sunt și lucruri bune. În agitaţia şi datul de pământ cu urlete şi strigăte, vrei să-ţi spui că e numai rău, totul e rău. Şi aceasta, dacă suntem sinceri, cred că o auzim tot timpul în adâncul sufletelor noastre, că diavolul nu stă”.

***

Va mai recomandam si:

***

nb43813

In Duminica vindecarii indracitului din Ghergheseni, va propunem sa meditam mai mult la noi insine, la obisnuintele vietii noastre de zi cu zi, la razboiul nevazut prin care “ucigasul de oameni” cauta sa ne faca ai lui, dar si sa deosebim mai bine si duhurile care se manifesta prin atitudinile celor care ne inconjoara, care cauta sa ne stapaneasca sub o forma sau alta:

Extras din predica audio a Pr. Ciprian Negreanu (Cluj-Napoca) la Duminica vindecarii indracitilor din Gadara (2013):

FIII LUI DUMNEZEU SI FIII DIAVOLULUI

AUDIO:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

” [...]

Acesta este unul dintre chipurile diavolului, faptul că te înfricoşează, urlă, răcneşte, îşi arată parcă puternicia, voinicia, dar când e să dea piept… Aşa s-a repezit la Mântuitorul, urlând, strigând, răcnind Ce-ai cu noi?, aproape certându-L, dar după aia plecându-şi capul şi zicând: Lasă-ne să intrăm în porcii aceia. Au devenit laşi, neputincioşi, slabi, aşa cum şi sunt, de fapt, arătându-şi adevăratul chip. Prima manifestare a fost de faţadă, de sperietură, de înfricoşare pentru ceilalţi. De aceea Sfântul Apostol Pavel insistă asupra faptului că frica nu este de la Dumnezeu. Şi chiar spune: Frica este de la diavol. El încearcă să exercite această stare de frică asupra omului, de a-l ţine pe om sub frică toată viaţa, aşa cum citim în Epistola către evrei, în care zice că diavolul ne-a ţinut în robie cu frica de moarte, și în general, cu frica, toată viaţa. Şi e starea cu care îl ţine pe om în robie, într-o stare de frică, de înfricoşare faţă de diavol, faţă de puterea întunericului, faţă de slăbiciuni, faţă de moarte, de tot ceea ce este în puterea lui.

Şi Mântuitorul a venit să ne ridice, să ne scoată din aceste frici. Aşa şi reuşeau să-l ţină pe om, erau înfricoşători, erau cumpliţi, urlau, răcneau, Mântuitorul nu urla. Răcnetele lor animalice erau tocmai ca să impresioneze, să înfricoşeze, să tulbure, să-ţi fie frică să mai treci pe acolo, să nu vrei să dai cu ochii de acel om care scoate asemenea sunete. Dumnezeu nu face asta, ci la Dumnezeu, dimpotrivă, vedem multă tăcere, fineţe, iudeii au scos cu greu, de multe ori, un cuvânt de la El, mai ales despre dumnezeirea Sa. Nici vorbă să se laude sau să Se dea mare sau să Îşi arate atotputernicia, cum, iată, sărea diavolul să şi-o arate pe a sa.

Diavolii recunosc că sunt mulţi, sunt legiune, cum ne spune Sfântul Apostol Luca. Ei recunosc că sunt mulţi şi că-l stăpânesc pe omul acela de mult și că nu vor să-l părăsească, dar, măcar dacă-i scoate din acel om, să nu-l îndepărteze din acel ţinut şi să-i lase să intre în porci. Şi acolo îşi arată desăvârşit lucrarea lor, în sensul că duc la ucidere, duc la sinucidere. Rostul pe care şi l-au ales ei este să ucidă,diavolul dintru început este ucigaş de oameni, zice Mântuitorul. Şi aş zice că nu numai de oameni, ucigaş de orice. Continuare»

Page 1 of 36512345...102030...Last »