(icoane de Dana M. Toma)

Primim Bunavestire?¹

PS Macarie, Episcopul românilor ortodocși din Europa de Nord

Dacă nu aş fi avut o maică binecredincioasă, cu frică de Dumnezeu, care să iubească taina vieții şi să urască uciderea, nu m-aş fi aflat astăzi, aici, printre voi. Dar câți oameni a pierdut neamul nostru astfel? Câte istorii s-au curmat încă din pântece? Câte fapte ale vieții au fost gâtuite de la început? Continuarea articolului

(icoana de Gabriel Toma Chituc)

SARBATOAREA NEBUNIEI DUMNEZEIESTI.

CINE MAI PRIMESTE VESTEA CEA BUNA?

Astazi e ziua aceea in care Cerul… a innebunit si S-a pogorat sa sarute pamantul intr-un pantece de Fecioara. E ziua cea mai nebuna din istorie, care a fost inceputul unei nebunii tot mai mari, in care nimic nu mai a mai stat la locul sau. E sarbatoarea Fecioarei care devine Maica de la Duhul Sfant. E sarbatoarea in care Marele Dumnezeu, da, El Insusi, S-a cuibarit intr-o Femeie, in care El, Creatorul necuprins S-a facut micut de tot, un ghemotoc de celule… Acel ghemotoc care, la o adica, astazi, se poate “scoate afara” din burta si se poate lepada la ghena, daca ne incurca planurile de viata.

E sarbatoarea NEBUNILOR care inca mai cred ca ceea ce la oameni este IMPOSIBIL, la Dumnezeu este cu putinta. E sarbatoarea NEBUNILOR care se incapataneaza sa ramana crestini, adica… prosti, invechiti, inapoiati, neciopliti, habotnici si inadaptati intr-o lume tot mai “desteapta”, mai “civilizata”, mai “evoluata” si mai “corecta”, tot mai “manierata” si mai “deschisa la minte”… Continuarea articolului

“Toleranta” a-toate-impaciuitorista in era POST-ADEVAR

Cea mai comoda asezare in fata “minciunii dichisite”, a raului imbracat in haine rozalii: minimalizarea, relativizarea, “cautarea partilor bune” si ignorarea voita a “probelor” de infirmare, adoptarea posturii nestiutorului, a celui care nu a vazut, nu a auzit, nu stie si nu intelege. Blocarea obstinata in aparente, in litere, forme si formule, in “ceea ce este declarat”, “ceea ce se spune oficial”. Dar cum, n-ai vazut ce scrie aici, in program, in regulament, in statut, in… ? Ah, dar cum sa fie totul de forma, de “vrajeala” si de reclama, nu se poate asa ceva! Jucarea naivitatii, a inocentei care crede totul pe cuvant, fara a cerceta si a “judeca”… Dar cum, exista oameni rai care sa nu ne vrea binele si numai binele? Vaaai! Dar cum, nu suntem cu totii niste copilasi-ingerasi cu aripioare si inimioare? Continuarea articolului