Lumea ca mitomanie organizata

„Eu am zis întru uimirea mea: “Tot omul este mincinos!”” (Psalmul 115,2)

„Fiecare înşală pe prietenul său şi nu spune adevărul; şi-au deprins limba la minciună şi viclenesc până obosesc”. (Ieremia 9,5)

Ce se poate alege de o lume bolnava pana la obsesie dupa tot ce inseamna PR, marketing, advertising, leadership, „stiinte” si „arte” ale comunicarii si influentarii sociale? O lume postmoderna atoaterelativizanta, care nu mai crede in Adevar, in Bine, in Virtute, dar nu are nici cea mai mica tresarire sa le instrumenteze profitabil. O lume care a devenit o intrecere permanenta (atunci cand nu este o colaborare sau un cartel) intre ESCROCI, MINCINOSI, INSELATORI, aflati pe diverse trepte sau straturi de putere, care si-au facut, formal sau informal, o profesie si un mod de viata din pacalirea cinica a semenilor. „Pacalire” realizata cu metode si tehnici din ce in ce mai sofisticate, intr-o spirala din ce in ce mai nebuna a deghizarii. Deghizare organizata cu stiinta si sistem, „targetand” straturi umane din ce in ce mai adanci, pe de o parte din nevoia intrinseca de continua extindere a puterii, iar pe de alta din necesitatea de a dezvolta strategii din ce in ce mai sofisticate de acoperire, alibiuri tot mai rafinate. Minciuna, odata initiata ca sistem, cere dupa ea alte si alte minciuni din ce in ce mai mari, mai ramificate si mai nerusinate, pentru a-si fortifica legitimitatea sociala intre ziduri tot mai impenetrabile…

Problema mai grava de ordin moral si de nivel personal, dincolo de patologia macrosociala ajunsa la metastaza, este insa ca, tot mai multi dintre noi, punandu-ne in slujba unor mai mici sau mai mari inselatori – intotdeauna “plini de cele mai bune intentii’’, cum altfel!? –, din ratiuni de supravietuire sau din cauza propriilor patimi si ratiuni amagitoare, ne lasam folositi, ca „idioti utili” – nici macar pentru propriul interes (ba chiar de cele mai multe ori impotriva acestuia!), ci pentru profitul si agenda unor actori mai degraba obscuri sau foarte discreti. Pentru aceasta e necesar ca executantii (de diferite paliere si grade) sa devina ei insisi primii „recruti” sau „convertiti” devotati sistemului de propaganda, sa se fi lasat ei mai intai „reeducati” propagandistic si apoi mentinuti in vraja iluzionistilor prin gratificatii psihologice „de nerefuzat” (cel mai la indemana exemplu: tanarul corporatist „standard”). Continuarea articolului

(Video) Mă plec în fața dumneavoastră căci nu ați ascultat oamenii, ci vocea și chemarea Sfintei Parascheva – PS Damaschin Dorneanul, la Sfanta Liturghie de sambata, 13 octombrie 2018, Catedrala Mitropolitana din Iași

“In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.

Iubiti credinciosi si dragi pelerini,

Va multumim ca ati fost azi impreuna cu noi, unii de aproape, altii mai de departe, rugandu-va impreuna cu noi, multumindu-I lui Dumnezeu, acum, in ajun de mare sarbatoare, aici, in catedrala din Iasi. N-am savarsit singuri aceasta Sfanta Liturghie, ci, intr-un fel, Liturghia aceasta a fost savarsita in toata zona aceasta, pana unde se afla si ultimul pelerin care asteapta sa se inchine la moastele Sfintei Cuvioase Parascheva si ale Sfintei Mucenite Ecaterina, pana acolo s-a intins, intr-un fel, sa zicem, naosul acestei biserici si, daca dvs, cei care acum stati la rand, ne auziti prin difuzoarele care ne ajuta sa va impartasim aceasta sfanta slujba, va multumesc intr-un mod cu totul deosebit pentru ca, acolo fiind, v-ati rugat impreuna cu noi. V-ati rugat si am invatat astazi, ne-am rugat si am invatat.

Din cele doua lecturi ale Sfintei Evanghelii, printre multe alte invataturi pe care putem sa le primim pentru folosul sufletului nostru, as vrea una singura sa v-o pun la inima, aceea ca atunci cand vrei sa faci un bine, cand vrei sa faci o fapta buna, nu te uiti ce spune cel din jur, nu te poticnesti in credinta de ceea ce gandesc sau de ceea ce spun cei care sunt in jurul tau. Asta ne-a invatat Mantuitorul Iisus Hristos astazi. Era o zi de sambata, o zi in care, la poporul evreu, nu se lucra, era o zi de sarbatoare, de odihna, Domnul era in sinagoga si, impreuna cu El si cu altii, era si un om care era bolnav. Carturarii si fariseii se uitau la Hristos Domnul, la Acest Iisus din Nazaret, Profetul Acesta Care S-a ivit tam-nesam si care intr-un fel el strica lor socotelile, se uitau sa vada ce va face, îl va face sănătos pe acest bolnav sau nu?

Cunoscând gândurile lor, Domnul nu S-a uitat la ele pentru a le face pe plac, ci l-a chemat pe acel bolnav, pe acel om neputincios in mijlocul sinagogii şi a întrebat: Sâmbăta vom face oare binele sau vom face răul? În zi de sâmbătă bine este să fie mântuit, să fie salvat, să fie scăpat un om sau să fie ignorat? Şi l-a făcut sănătos pe acel om, chiar daca stia că-şi va atrage din partea carturarilor, a fariseilor, priviri piezise, cuvinte nebune si uneltiri pe mai departe. Adica ce invatam? Că, atunci când avem de făcut un bine, nu trebuie să ne cenzurăm dorinţa aceasta oprindu-ne la ceea ce gândesc unii sau ce gândesc alţii, gândindu-ne la ce va spune X sau Y, gândindu-ne la cum va fi imaginea noastră după ce vom face acel lucru. Continuarea articolului

Va recomandam si:

***

***

Predică la Sfânta Liturghie, în ajunul hramului Sfintei Cuvioase Parascheva –

PS Ignatie, Episcop ales al Episcopiei Hușilor – 13 octombrie 2017:

***

Preacuvioasa Maica Parascheva (Sfânta Vineri)

– 14 Octombrie –

Sfânta Parascheva a trăit în secolul XI, născându-se în satul Epivat în apropiere de Constantinopol. Părinţii ei erau creştini şi aveau doi copii, Parascheva şi Eftimie (care avea să ajungă episcop de Midia), pe care i-au crescut în spiritul învăţăturii creştine, învăţându-i să iubească din inimă pe Dunnnezeu şi să fie milostivi faţă de săraci. După moartea părinţilor, Sfânta Parascheva şi-a vândut partea de avere şi, împărţind banii săracilor, a plecat în pustie pentru a se ruga lui Dumnezeu. Aici a petrecut mult timp, patimind când din cauza căldurilor prea mari, când din cauza frigului şi nu de puţine ori din cauza tentaţiilor sau a nălucirilor trimise de diavol. Pe toate le-a învins cu ajutorul lui Dumnezeu, Care răspundea la rugăciunile ei continue. Continuarea articolului