Loading Quotes...
Predica Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, la Duminica a IV-a din Postul Mare (a Sfântului Ioan Scărarul):
“… Este a doua mare sarbatoare in care in bisericile de parohie si in cele de manastire se savarseste Dumnezeiasca Liturghie in lipsa credinciosilor, date fiind conditiile in care se afla tara, Biserica si lumea. Este foarte greu pentru preot, pentru ca nu mai simte „spatele acoperit” de garda de suflet si de inima aflata in jurul sau. Este greu si pentru credinciosi, pentru ca nu-l mai au pe păstorul lor, nu-l mai văd cu ochii fizici. Chiar unii credinciosi, in sarbatorile trecute, aveau ochii plini de lacrimi, parca intuiau clipele ce urmau sa vina, cand vor fi lipsiti de participarea fizica la Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie. Intrebarea cea mare care se pune este: cum putem acoperi aceasta lipsa, cum putem micsora distanta intre preot si credincios, intre Altar si casele in care locuiesc oamenii, cum putem sa ne asezam impreuna in Duh si in Adevar? Necesare intrebare, grele raspunsuri…
„Sfintiti parinti, iubiti frati si surori!
Ne adresam in aceste momente intr-o situatie mai speciala, mai inedita as zice. Ne adresam bisericii de dinauntru, a slujitorilor care astazi am savarsit Sfanta Liturghie, dar mai ales ne adresam Bisericii de dinafara, Bisericii de acasa. Bisericile si catedralele noastre s-au transformat in Biserica cea mare a creatiei lui Dumnezeu si s-au smerit in casele dumneavoastra transformand fiecare locuinta intr-o biserica domestica, intr-o biserica pe care noi o numim de acasa, Biserica in mic. Si intr-o forma sau alta, dumneavoastra ati savarsit astazi Sfanta Liturghie impreuna cu noi in bisericile de la casele dumneavoastra, in coltisorul acela de rugaciune pe care vi l-ati pregatit in mod special ca sa intrati in comuniune cu slujitorii, cu noi, preotii, care stam inaintea Sfantului Altar impreuna cu dumneavoastra si aducem jertfa cea fara de sange pentru noi si pentru intreg poporul lui Dumnezeu, de aici si de pretutindeni.
Atmosfera pe care o resimtim este una apasatoare si cuvintele care sunt folosite exprima o tonalitate grava. Totul se intampla parca intr-un cenusiu care uneori este peste puterile noastre si care ne sperie, ba mai mult decat atat, ne aduce un soi de panica, un soi de frica. Insa socotesc ca aceste momente le-a randuit Dumnezeu mai ales pentru a pune in lucrare o virtute foarte insemnata in viata duhovniceasca, si pe care din nefericire, pe parcursul timpului sau mai ales in ultima perioada, am uitat-o. Si anume trezvia, vigilenta. As traduce la modul cel mai simpu acest lucru prin urmatoarea exprimare: a fi aici si acum. Continuarea articolului
“Iubiti credinciosi, si de data aceasta ne-ati dat, din nou, o lectie de credinta adevarata, autentica.
Dumnezeu a randuit sa facem si astazi Sfanta Liturghie si a randuit sa o facem pentru ca Liturghia tine lumea. Iar cand nu va mai fi Sfanta Liturghie, atunci va veni sfarsitul.
Trecem printr-un moment mai greu, dar toata viata omului este un dar de la Dumnezeu. Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al iubirii. Si cand au cazut Adam si Eva in pacat, Dumnezeu si-a aratat iubirea si ne-a trimis un Mantuitor, pe Domnul nostru Iisus Hristos, pentru mantuirea noastra. El Si-a aratat iubirea fata de noi prin toate incercarile prin care a trecut omenirea.
Imi aduc aminte ca si prin secolul IV a fost o ciuma din aceasta si multi calugari au murit, dar au murit si s-au bucurat pentru ca erau aproape de Dumnezeu. Pentru ca viata lor era curata si asteptau sa se intalneasca cu Judecatorul. Dar viata noastra nu este asa curata cum fost cea a acelor pustnici ai Egiptului. Viata noastra este intr-un fel indepartata de voia lui Dumnezeu. De aceea si atatea nenorociri au venit peste noi. Si ca sa intelegeti, au fost mai multe semne pe care le-a facut Dumnezeu. Fie caldura aceasta excesiva, sau faptul ca au ars atatea paduri, sau faptul ca au fost atatea cutremure incat s-a miscat si axa pamantului. Sunt semne trimise de la Dumnezeu si noi ar fi trebuit sa vedem in aceasta si certarea lui Dumnezeu, pentru ca, spune Scriptura, “Dumnezeu i-a batut, dar ei n-au priceput”. Noi trebuie sa intelegem toate aceste lucruri ca fiind semne de la Dumnezeu si de ce nu, legate intr-un fel, de viata noastra, pentru ca noi grabim sfarsitul cu viata noastra murdara. Continuarea articolului
“Iubiti frati preoti, iubiti tineri de la strana, iubiti credinciosi care poate, pe alte cai decat cele obisnuite sunteti impreuna cu noi, participand de departe la Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie, dam slava lui Dumnezeu ca ne-a invrednicit, chiar daca …
Doamne ajută, Am ajuns s-o văd și pe asta: Sfânta Liturghie săvârșită fără credincioși! Nu mi-aș fi imaginat vreodată în 22 decembrie 1989 că va fi cu putință așa ceva! Cei cu adevărat curajoși au strigat, în Timișoara cu câteva …
„Nu vă temeți, că Dumnezeu are și El planurile Lui, mamă, da?! Să aveți răbdare!” “Păi, dacă a văzut Dumnezeu că noi de formă venim la biserică, stăm şi ne uităm la ceas, ne mai uităm pe un mesaj la …
“Sa scoata Dumnezeu din toata aceasta neputinta, din toata aceasta plaga si ceva bun! Dumnezeu niciodata nu va trimite ceva spre indreptarea noastra, daca nu va sti ca va scoate de aici, la sfarsit, si ceva pentru mantuirea noastra. Poate …
Doamne, nedumeriți și fără de glas ne aflăm în fața acestei încercări abătute asupra noastră. Luminează întunericul nostru, depărtează gândurile cele de îndoială şi de frică, întărește-ne pentru a ne putea duce crucea și arată-ne nouă izbăvirea din primejdie. Primește-ne înapoi la Sfântul Tău Jertfelnic, ca să ne putem hrăni cu Sfântul Tău Trup și Scumpul Tău Sânge, pentru adăugirea harului şi a vieţii.
Opusul iubirii nu este ura, așa cum ne-a învățat Europa, ci este frica. Orice vă face să vă temeți, să știți că este insuflat de forțe demonice! Și nu sunt întâmplătoare, ci sunt foarte înșelătoare și viclene aceste săgeți pe care dușmanul le îndreaptă către inima noastră în aceste zile și ore. Când trage ispita aceste săgeți ale fricii, și ale puținei credințe, și lașității? În ajunul Duminicii Sfintei Cruci, adică mâine, în ajunul Buneivestiri a Maicii Domnului, a celei care s-a facut pod între Cer și pământ ca să se învingă moartea și diavolul, în ajunul Paștilor. Așa să știți! Nu este deloc întâmplător! Pentru că acela care face toate acestea, diavolul (…), de aceste lucruri se teme: de Sfânta Cruce, de numele Maicii Domnului – Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! -, de Învierea Domnului – ne închinăm Domnului nostru Iisus Hristos.
Toate acestea se întâmplă ca să nu auzim Hristos a Înviat! Adevărat a înviat! Ca să nu avem Paști cu pace noi, ortodocșii, ca să nu avem Înviere! Asta e ce îi arde, pe noua ordine mondială, duhurile din văzduh și pe anumite slugi ale acestora de pe pământ. Noi, cei puțini, nu trebuie să le facem pe plac. Dar nu cu egoism! Nu cu judecăți. Cu acea rugăciune pe care v-am spus-o: Hristoase, dă-mi răbdarea și credința Sfintilor!
„Criza noastră actuală, provocată de activitatea umană, este poate ultima șansă care ne este dată pentru a ne întoarce la Tatăl, după ce ne-am hrănit steril cu roșcovele porcilor din dramaticul nostru exil, unde am risipit moștenirea noastră!” *** Român …
Cuvantul Înaltpreasfintitului ATANASIE, Mitropolit de Limasol (Cipru): “Care este abordarea duhovniceasca a pandemiei Coronavirusului?” – traducere de E.P. pentru “Cuvantul ortodox” – Iubiti frati, dupa cum ati fost deja informati, din cauza masurilor de urgenta luate la nivelul societatii …
S-au pustiit cetăţile, s au stricat târgurile; praznicele cele sfinţite şi slujbele şi frumuseţea cântărilor dumnezeieşti, în bună parte, au tăcut; case frumoase şi mari, după cum zice Scriptura, au pierit şi nu este cine să locuiască în ele. Frică şi cutremur a venit peste noi şi negura întunecată a acestei morţi înfricoşătoare ne-a acoperit pe toţi. Noi, cei vii şi văzuţi, nu mai socotim că suntem vii, de frica acestei bătăi înfricoşătoare; nu ne mai încredem nici în noi înşine, bănuind fiecare din noi că are în sine semnul şi rana morţii şi, înainte de moarte, cumplit de frica morţii murim. Aceasta este plata răutăţii noastre; acesta este sfârşitul cel cuvenit faptelor noastre viclene şi necurate; acestea sunt isprăvile cele rele ale desfrânării, ale nedreptăţii şi ale călcării noastre de jurământ; acest şarpe cu trei capete, înfigând în noi dinţii săi cei veninoşi, ne a adus această stricăciune şi această moarte, după cum zice Scriptura: pentru aceasta vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultători. Pentru care nu putem nici ochii minţii să-i ridicăm, nici să ne rugăm curat ca să dobândim mila Ta, fiecare din noi fiind apăsat de greutatea cugetului ca de nişte obezi de fier. Dar nu ne părăsi pe noi cu totul şi, pentru numele Tău cel sfânt, nu strica aşezământul Tău, ca să nu fim lipsiţi de vremea pocăinţei şi a întoarcerii, noi ticăloşii. Ştim că şi această bătaie de moarte, cu iubire de oameni ai adus-o, pentru că, de multe ori făgăduind pocăinţă şi de multe ori minţind, ne-am osândit spre tăiere, ca şi smochinul cel neroditor.
Episcopia Scandinaviei: PS Episcop Macarie: „Să trecem acest examen al încercării!”, Stockholm, 15 martie 2020: În duminica a II-a din Postul Mare, 15 martie 2020, Preasfințitul Părinte Episcop Macarie Drăgoi al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord s-a aflat …
PS Benedict Bistrițeanul: „Vino și vezi, ca experiență personală în Biserică” – Duminica Ortodoxiei (8 martie 2020, la hramul Mănăstirii „Sfinții 40 de Mucenici” – Memorialul Gherla) Cateheză PS Benedict Bistrițeanul – Ortodoxia înseamnă experiență, întâlnire cu Hristos Cuvântul …
Nu avem conturi in retelele de socializare Facebook, Twitter, Hi5 sau Linkedin.
Doneaza pentru filmul "Scrum"
