Rânduială de rugăciune în Postul Paștilor

PS MACARIE: “ATUNCI INTERVINE AJUTORUL CERESC, când nu mai există speranță în soluții omenești, atunci apare salvarea CÂND TOTUL PARE PIERDUT… Ce i-a salvat pe creștinii Constantinopolului? Nu forța militară și planurile omenești, nu!, ci MAICA DOMNULUI!” (și VIDEO)

Episcopul Macarie: „Maica Domnului își apără neîncetat poporul în vreme de necaz și primejdie!”

Preasfințitul Părinte Episcop Macarie Drăgoi al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord a săvârșit vineri, 3 aprilie 2020, Denia Acatistului Bunei Vestiri în Paraclisul Centrului Episcopal din Stockholm. Cu acest prilej, ierahul s-a referit la semnificația imnului mariologic și la faptul că Maica Domnului ne ocrotește și ne apără în aceste vremuri de încercare. Continuarea articolului

VREME DE RABDARE, VREME DE MANTUIRE. Parintele Cezar Axinte: “MAI CU SEAMA NU VA TEMETI! Cu nici un chip SA NU LASATI FRICA SA VA COPLESEASCA! Acuma trebuie SA RABDAM necazul, pentru ca sa putem SA INDURAM necazul atunci cand va veni. Caci negresit va veni!” (si VIDEO)

“Iubiti frati intru Hristos si fii duhovnicesti, doar cateva cuvinte va spun.

As fi vrut sa fim impreuna in duminica aceasta, a 4-a Sfantului si Marelui Post, sa va pot imbratisa, sa va pot vedea, sa ne putem impartasi impreuna cu Trupul si Sangele Domnului nostru Iisus Hristos. Este un moment foarte important sau interesant de amintit. Atunci, la Cina cea de Taina, Mantuitorul le-a dat Trupul Sau si Sangele Sau si spunea: iata, de acum nu vom mai manca si nu vom mai bea din acestea, decat cand ne vom intalni in Imparatie.

Şi a zis către ei: Cu dor am dorit să mănânc cu voi acest Paşti, mai înainte de patima MeaCăci zic vouă că de acum nu-l voi mai mânca, până când nu va fi desăvârşit în împărăţia lui Dumnezeu. Şi luând paharul, mulţumind, a zis: Luaţi acesta şi împărţiţi-l între voi; Că zic vouă: Nu voi mai bea de acum din rodul viţei, până ce nu va veni împărăţia lui Dumnezeu. Şi luând pâinea, mulţumind, a frânt şi le-a dat lor, zicând: Acesta este Trupul Meu care se dă pentru voi; aceasta să faceţi spre pomenirea Mea. Asemenea şi paharul, după ce au cinat, zicând: Acest pahar este Legea cea nouă, întru Sângele Meu, care se varsă pentru voi.”. (Luca 22, 15-20)

Foarte interesant momentul acela – noi sarim deseori peste el. De aceea, de fiecare data trebuie sa ne pregatim pentru Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie si pentru Sfanta Euharistie, ca si cum dupa aceea ar fi sa ne intalnim in Imparatia lui Dumnezeu.

Deja este aici Imparatia lui Dumnezeu. Si iata ca avem aceste momente prin care trecem cu totii, toata omenirea trece prin aceste momente. Dumnezeu, din marea Sa dragoste, a ingaduit lucrul acesta pentru lume. Poate ca nu stim, dar trebuie sa intelegem ca sunt mii, zeci de mii, milioane de oameni care se vor strapunge la inima in momentele acestea. Sigur ca dintre noi vor pleca la Domnul. Nu stiu, 1 din 10, 5 din 10, 10 din 10, nu stim cati, nu asta este important. Nu conteaza cum mori, ci cum inviezi. Si este important sa ne gandim ca Dumnezeu vrea sa salveze lumea, Dumnezeu vrea sa inmoaie inimile noastre, ale tuturor. Poate mii de mii de oameni se vor mantui. Continuarea articolului

“In numele cui se fac toate astea?” PARINTELE HOLBEA ne ofera INDICIILE ESENTIALE de care aveam nevoie PENTRU A DEOSEBI si a DEMASCA DUHURILE in CRIZA CORONAVIRUSULUI. Cine ne aduce FRICA si ne infatiseaza, idealizant, IZOLAREA drept virtute? CINE E BINEFACATORUL CU SILA AL UMANITATII? (video)

“Primul lucru pe care trebuie sa il deslusim este in ce fel de lume traim. Este un RAZBOI NEVAZUT”

***

https://www.express.co.uk/news/weird/1250837/coronavirus-conspiracy-theories-third-temple-jerusalem-israel-coronavirus-latest

„Si Vladimir Soloviov in Povestiri depre Antihrist, la un momentat, spune ca a venit un binefacator al umanitatii si au hotarat sa-l inscauneze la Ierusalim. Binefacator pentru ca le dadea oamenilor ce voiau: paine, circ si toate celelalte. Spectacol. Era un tanar frumos si un calugar a zis:“In numele lui Iisus Hristos, te jur pe tine sa ne spui tu in numele cui ai facut toate astea?”. Si atunci l-a devoalat, adica in locul acelui tanar frumos a aparut un demon intunecat.

Aici este problema. Aceasta binefacere cu sila in care esti pus intr-o situatie anume, nu cred ca tine de discernamant. Deci revenind, primul lucru pe care trebuie sa-l constientizam in contextul in care traim, este in numele cui se fac toate acestea. Sau daca se fac intru-un duh sanatos pentru ca (…) la un moment dat se confunda lucrurile si se uita faptul ca nu Dumnezeu alege virusurile, El nu viruseaza. Dumnezeu nu viruseaza niciodata, ci nefartatul… ”

Scara Sfântului Ioan. A douăzeci și șasea treaptă: discernământul (30 03 2020) – Invitat: Conf. Univ. Dr. Gheorghe Holbea, Facultatea de Teologie Ortodoxă din București:

[…]

Vorbim despre discernamant si in contextul Scarii Raiului a Sfantului Ioan Scararul si in contextul duhovnicesc in care ne aflam in care vedem o atmosfera de panica, de frica, deci lipsa totala a discernamantului. In ceea ce priveste acest dar, sa zicem virtute a discernamantului, in limba greaca “diakrisis” care s-ar traduce judecata intru sau dreapta judecata, noi am tradus cu dreapta socoteala, dreapta socotinta, dar ea este si o deosebire a duhurilor. Trebuie sa spunem ca ea este o virtute ca dar a lui Dumnezeu.

Si, pana la textul Scarii Sfantului Ioan Scararul, as porni de la parintele Moise din Filocalia romaneasca, volumul I, cel care povesteste despre Avva Antonie care a avut un dialog cu cei care se adunasera, o convorbire care a durat toata noaptea, pana dimineata, in care, Sfantul Antonie cel Mare i-a intrebat cum ar putea sa ajunga la desavarsire. Cum poate monahul, in contextul Sfantului Antonie cel Mare, sa ajunga la desavarsire, dar si crestinul, pentru ca, pana la urma, calea monahala foloseste aceleasi mijloace, adica tot postul, rugaciunea, nevointa. Si toti au spus ravna, postul, rugaciunea, pastrarea neprihanirii, toate aceste arme duhovnicesti. Au enumerat virtutea dragostei, smerenia, dar Sfantul Antonie cel Mare a spus ca toate sunt bune, insa daca le lipseste ceva esential, atunci toate sunt zadarnice. Si aceasta virtute esentiala este tocmai “diakrisis”, adica dreapta judecata sau dreapta socotinta.

Cred ca de-aici trebuie sa mergem, pentru ca, asa cum vedem la Sfantul Ioan Scararul, mai intai exista si o nerabdare in ceea ce priveste desavarsirea care ignora etapele asezarii in aceasta stare de discernamant duhovnicesc. Pe de alta parte, exista si aceasta tendinta a omului de reteta. Adica el trebuie sa primeasca o reteta care sa fie sigura, sa primeasca un medicament care sa fie sigur ori vom vedea ca Sfantul Ioan Scararul ne spune ca ceea ce pentru unul este medicament, pentru altul poate sa fie otrava. Ceea ce pentru unul este medicament la timpul prezent, daca nu este dat cand trebuie, atunci iarasi nu este de niciun folos.

De asemenea, aceasta virtute si stare a discernamantului este o stare in care noi trebuie sa ne eliberam profund de idealism. De obicei, noi traim foarte mult in aceasta imagerie pe care noi o cultivam si cel viclean lucreaza foarte mult prin imaginatie. De aceea si cuvantul, asa cum l-a tradus parintele Staniloae si anume, deosebirea gandurilor, si apoi a patimilor si a celorlalte. Deci e foarte important ca noi sa nu fim “junghiati”, cum spune Sfantul Ioan Scararul. Sa fim junghiati prin ce? Junghierea care se produce, si o vedem si acum, este la nivelul mintii rationale. Mintea rationala este cea care este atacata cel mai mult de cel viclean. Aici, de fapt, se duce lupta. Continuarea articolului

Articole recomandate

Carti

Articole Recomandate

Carti

Recomandam