Omilia duhovnicească a Sf. Macarie cel Mare despre SLAVA CREȘTINILOR – ÎMBRĂCAREA ÎN DUHUL SFÂNT ÎNCĂ DE AICI, ca arvună a vieții de după înviere. CUM ESTE ÎNCERCATĂ IUBIREA DE DUMNEZEU A CELOR CREDINCIOȘI și care este PREȚUL AGONISIRII ÎMPĂRĂȚIEI VEȘNICE? “Foarte puţini sînt aceia care adaugă un sfîrşit bun unui început bun, cei care duc neclătinaţi drumul pînă la capăt… “

Într-adevăr, mulţi se luptă şi mulţi se împărtăşesc de harul ceresc şi se rănesc de dragostea cea cerească, însă nesuportînd luptele, asalturile, durerile şi ispitele zilnice (venite din partea) celui rău şi boldul diferitelor pofte lumeşti — faptul că fiecare iubeşte ceva din această lume şi nu se poate dezlega întru totul de iubirea lui — se afundă în abisul lumii, din cauza lipsei de bărbăţie, a trîndăviei, laşităţii sau din cauza iubirii unui lucru pămîntesc”.

cuv-macarie-cel-mare-din-egipt-7

SFANTUL MACARIE EGIPTEANUL:

Omilia a V-a

Mare deosebire este între creştini şi oamenii lumii acesteia. Pentru că (oamenii lumii acesteia) sînt legaţi cu inima şi cu mintea în lanţuri pămînteşti; pe cînd (creştinii) doresc din toată inima să se afle în graţia Tatălui celui ceresc şi numai pe El îl au înaintea ochilor.

1. Alta este lumea creştinilor, mintea, vorba, fapta şi modul lor de viaţă, şi alta este fapta oamenilor din lumea aceasta, mintea, vorba şi modul lor de viaţă. Altceva sînt aceia şi altceva sînt aceştia şi mare este deosebirea între unii şi alţii. Pentru că locuitorii pămîntului şi fiii veacului acestuia se aseamănă griului pus în ciur; ei sînt cernuţi de cugetele cele nestatornice ale lumii acesteia, (se află în necontenitul vîrtej al lucrurilor celor pămînteşti, al poftelor şi al complicatelor probleme materiale).

Diavolul scutură şi cerne sufletele lor prin ciur, adică prin lucrurile cele pămînteşti. Tot neamul cel păcătos al oamenilor, de la căderea lui Adam, cel care a călcat porunca, se află sub stăpînirea (acestuia), a începătorului răutăţii.

Deci, primind această stăpînire asupra tuturor fiilor acestui veac, îi agită şi-i cerne în sita lumii cu cugete necontenite de înşelăciune şi rătăcire. Continuarea articolului

OFENSIVA NEVĂZUTA A DRAGOSTEI: “Fă rugăciune pentru aceşti oameni, pentru aceste suflete, care sunt fraţii tăi…”

Părintele Andreas Konanos, Intareste-ti sufletul – Treceri nevazute vol.1:

[…]

Acum vreţi să facem altceva? Să purcedem la o contraofensivă? O contraofensivă de dragoste! (…) Vom face şi noi vizite. Cei singuri – da, şi tu cel paralitic, şi tu cel singur, cea singură, cei ce ascultă şi, dacă sunteţi în cămăruţa voastră şi dacă sunteţi în spital bolnavi – vom face şi noi vizite! Cum? Vom face vizite cu rugăciunea noastră, cu dragostea noastră. Când iubeşti şi te rogi pentru ceilalţi, chiar dacă eşti ascuns într-o peşteră, se umple atmosfera de valuri; de valurile harului, de valurile milostivirii dumnezeieşti. Aceasta este ceva care călătoreşte şi poate să ajungă peste tot. Poţi acum să fii aici, acolo unde eşti, în Athena, în Patra, în Egio, în Kalamata, oriunde se prinde postul Bisericii Pireului. Acum mă sună oamenii şi-mi spun: Noi ascultăm de pe internet postul Bisericii Pireului şi ne bucurăm. M-au sunat din Bruxelles, din Franţa, din America. Vă ascultăm! Aşadar, dacă postul Bisericii Pireului poate să ajungă atât de departe – care este un mijloc omenesc – cu atât mai mult rugăciunea! Poţi să faci acum rugăciune şi să trimiţi un val, un ocean de dragoste în America, în Germania, în Australia, în Polul de Nord, la Misiune, în Epirul de Nord, unde sunt misionari, oriunde doreşti! Continuarea articolului

ENERVAREA ÎN FAMILIE – observații psiho-duhovnicești. CUM NE EXPRIMĂM EMOȚIILE NEGATIVE în relația cu soțul/soția sau cu copiii? “Principalul este să învăţăm cu toţii din greşeli şi să fim în stare să cerem iertare”

Nemulţumirea noastră şi cultura exprimării ei

Izbucnirile de mânie decurg după principiul reacţiei necontrolate: v-au năpădit emoţiile negative, şi voi, fără să vă gândiţi câtuşi de puţin la consecinţe, le vărsaţi cu „dărnicie” asupra celor din jur.

Toate metodele cunoscute ale luptei cu propria iritabilitate sunt întemeiate, în mai mică sau mai mare măsură, pe faptul că încetaţi să mai acţionaţi după principiul reacţiei imediate. Înainte de a vă exprima emoţiile ce v-au năpădit, încercaţi să le examinaţi cu detaşare. Nu este vorba neapărat de mânie (reacţie orientată spre exterior), ci şi de ciudă sau de stările depresive, care ne afectează din interior. Acestea se exprimă nu atât de zgomotos şi de pregnant, dar nu sunt mai puţin grave atât pentru persoana care le trăieşte, cât şi pentru întreaga sa familie, în ansamblul ei.

În înţelegerea adevăratelor cauze ale apariţiei emoţiilor negative se află chezăşia reuşitei învingerii lor. E bine dacă pe deasupra veţi reuşi şi să formulaţi cu precizie aceste cauze.

Pasul următor este cel de a încerca să amânaţi măcar puţin manifestarea emoţiilor negative. Câteodată, şi zece-cincisprezece secunde sunt de ajuns ca să vă recăpătaţi autocontrolul. Continuarea articolului

Articole Recomandate

Carti

Recomandam