ACOPERAMANTUL MAICII DOMNULUI. Predici audio despre istoricul sarbatorii, MINUNILE, MIJLOCIRILE si LACRIMILE bunei noastre Maicute din cer

Publicat pe 01 Oct 2014 | Categorii: Acoperamantul Maicii Domnului, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Maica Domnului, Nasterea Maicii Domnului, Parintele Ciprian Negreanu, Parintele Hrisostom de la Putna | |Print Print

00142 - Acoperămîntul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu - Bielefeld

Va recomandam si:

***

Acoperamantul Maicii Domnului -ortphoto.net(sursa: orthphoto.net)

Predica Pr. Ciprian Negreanu (Cluj-Napoca) la Sfanta Liturghie de Acoperamantul Maicii Domnului (2010):

AUDIO:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

“În numele Tatălui și al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

Sărbătoarea aceasta a Acoperământului Maicii Domnului este puţin cunoscută la noi, la români, prăznuită şi cinstită mult în Bizanţ, după aceea şi de greci, mai ales că ei încă au în două locuri din Grecia bucăţele din Brâul Maicii Domnului, o parte la Muntele Athos şi o parte la mănăstirea Kato Xenia. După aceea a fost preluată şi ţinută cu multă osârdie de sârbi, de ruşi, mai puţin de noi, românii, care n-am avut parcă aşa, evlavie. E mai multă în Moldova, unde se numeşte pocrov - în slavonă se numeşte aşa: pocrov -, şi sunt schituri care se numesc şi acum Pocrov în Moldova, pentru că sunt închinate acestui praznic al Acoperământului Maicii Domnului. Mai ales în ultimii ani au început să fie multe biserici care să aibă acest hram.

Totuşi, mulţi din neamul nostru nu înţeleg bine ce-i cu această sărbătoare. Mai ales mulţi din ortodoxie la ora actuală nu înţeleg ce-i cu această sărbătoare, cum a apărut şi, de fapt, ce sărbătorim noi. Un acoperământ al Maicii Domnului care a fost păstrat în Bizanţ, în Constantinopol, adică haina ei de dinafară? Da, şi pe aceasta o prăznuim, şi de Brâul Maicii Domnului, dar este o istorie mult mai lungă şi care, de fapt, cuprinde în sine toată istoria Bizanţului, toată istoria împărăţiei creştine şi, de fapt, toată istoria credinţei noastre se cuprinde, cumva, într-un fel sau în altul, în această sărbătoare.

Aceasta este sărbătoarea istoriei credinţei noastre şi a nădejdii omului, a oricărui credincios, a nădejdii vii în lucrarea şi în rugăciunea Maicii Domnului. Aceasta este sărbătoarea nădejdii noastre în Maica lui Dumnezeu. De ce? Continuare»

PARINTELE IULIAN STOICESCU (+30 septembrie 1996) – ”UN CALUGAR CU FAMILIE”. Marturia sotiei despre CREDINTA NELIMITATA, PERSECUTIA COMUNISTA si VIATA DE FAMILIE a unui preot sfant. “Am binecuvantat ceasul in care ni l-a trimis Dumnezeu in inchisoare, sa stea cu noi!”

Publicat pe 30 Sep 2014 | Categorii: Biserica rastignita, Credinta in familie, Marturisitorii si Sfintii inchisorilor, Parintele Iulian Stoicescu, Preotie (pentru preoti) | |Print Print

piulian02

Fericiti cei prigoniti:

Părintele Iulian – ”un călugăr cu familie”

Autor: Eugenia Stoicescu

Prietenia

Am vieţuit împreună cu Părintele, căsătoriţi vreau să spun, din ’39 până în ’96, adică 57 de ani. L-am întâlnit prima dată la biblioteca Fundaţiei Universitare Carol I. Este vorba de Bibliotecă Universitară care a ars la Revoluţie, în decembrie 1989. Citeam fiecare la masa lui. Eu eram studentă. Mergeam mai mult acolo, ca să citesc, decât la facultate. Lucram pentru o lucrare de seminar. El terminase Teologia, dar mai venea la bibliotecă să studieze. Eu nu l-am observat, nu mi-a atras atenţia în vreun fel. Dar mi-a povestit el mai târziu cum a fost, în ceea ce-l priveşte. S-a întâlnit cu un consătean acolo, care l-a întrebat:

- Ce faci, Părinte? Nu te însori?

- Păi dacă nu mi-am găsit tovarăşa de viaţă… i-a răspuns.

- E plin pământul de fete şi nu ţi-ai găsit una?!

- Da, dar nu sunt toate pentru mine sau eu pentru toate. De pildă, îmi place cea din banca de colo, a spus arătându-mă.

- A, păi aceea este…

Şi, mă rog, acela a spus câteva cuvinte de laudă, de apreciere la adresa mea. Asta a fost de ajuns ca să-l mobilizeze. Ne-am petrecut de câteva ori, fără să-mi dau seama că el mă urmărea. Într-o zi a trebuit să merg cu sora mea la un minister de care ţinea tata. Ea m-a aşteptat în holul bibliotecii. Când m-am ridicat să plec, s-a ridicat şi el, cu gândul să-mi vorbească şi să mă cunoască. Văzând-o pe sora mea, a rămas descumpănit. Ştiu că a gândit atunci aşa: “Mi-era greu cu una, dar acum, cu două!”. Ministerul era pe undeva pe lângă Cişmigiu. El venea în urma noastră, tot pândind momentul să intre în vorbă. Întâmplarea a făcut ca sora mea să intre singură la birourile unde trebuia să mergem, iar eu să rămân afară ca s-o aştept. Văzându-mă singură, a căpătat curaj şi s-a apropiat de mine. Mie mi s-a părut că era foarte sigur de el, dar mai târziu mi-a mărturisit că îi tremurau genunchii de emoţie. S-a apropiat, aşadar, salutându-mă foarte respectuos şi mi-a spus: Continuare»

MÂNĂ LA ADÂNCUL INIMII!

Publicat pe 29 Sep 2014 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Ieromonah Luca Mirea, Pescuirea minunata | |Print Print

jesus-and-the-fishers

Din aceeasi carte:

*

***

umilinta pocainta calugar

Adevarata nevointa se savarseste in adancul tainic al inimii, precum Mantuitorul i-a spus Sfantului Apostol Petru sa mane la ape adanci:

Mana la adanc, si lasati in jos mrejele voastre, ca sa pescuiti.” /Luca 5,4/

Mrejele pot inchipui si gandurile, cuge­tul omului, astfel incat neincetata sa nevointa este aceea de a-si uni mintea cu inima prin rugaciune. Numai mintea smerita, „lasata in jos”, cunoaste ri­dicarea intru pogorare, adica „pescuirea minunata” — mantuirea.

Continuare»

Predici si talcuiri audio la PESCUIREA MINUNATA aplicate la realitatile vietii noastre (PARINTII IOANICHIE BALAN si CIPRIAN NEGREANU): “Aceasta e smerenia lui Dumnezeu: ca Se coboara pana si la cele mai mici!”

Publicat pe 28 Sep 2014 | Categorii: Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Parintele Ciprian Negreanu, Parintele Ioanichie Balan, Pescuirea minunata, Talcuiri ale textelor scripturistice | |Print Print

pescuirea-minunata

Vedeti si:

***

pr. Ciprian Negreanu

Predica Parintelui Ciprian Negreanu (Cluj) la Evanghelia Pescuirii Minunate (Duminica a XVIII-a dupa Rusalii) – 2012:

AUDIO:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

La iad cu Scriptura sub braţ… 

Despre ispita SCOATERII DIN CONTEXT si A TALCUIRII DUPA VOIA NOASTRA a cuvintelor lui Dumnezeu, pentru a ne indreptati si pentru a evita sa-I urmam lui Hristos:

“În numele Tatălui şi al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.

S-a citit Evanghelia a 18-a după Rusalii, ştiţi că noi am ajuns la a 27-a, 28-a, dar ne-am întors la a 18-a, pentru că o dată cu aceste duminici dinainte şi de după Înălţarea Sfintei Cruci, ciclul duminicilor obișnuite se schimbă și nu mai merge înainte, obişnuit, ci e o mică dereglare. Și poate v-aţi întrebat de ce în calendar merg duminicile de la prima, a doua, a treia şi mai departe, consecutiv, apoi încep să se deregleze din cauza câtorva sărbători, în jurul cărora şi pentru care se fac duminici speciale, cum e această sărbătoare a Înălţării Sfintei Cruci, pentru care două duminici sunt speciale. Aşa cum tot postul Crăciunului e special și are duminicile lui, aşa cum sunt duminicile dintre Crăciun și Anul Nou și Bobotează și atunci se dereglează foarte multe şi e o altă rânduială a duminicilor în fiecare an, în funcţie de cum cad Paştile.

Oricum, astăzi s-a citit din Evanghelia de la Luca, capitolul 5, versetele 1-11, pescuirea minunată. O pescuire pe care numai Sf. Apostol și Evanghelist Luca a reţinut-o și a povestit-o cu detalii și foarte frumos. Ceilalţi s-au rezumat la a spune cum i-a chemat la apostolat, cum a trecut Hristos pe malul mării și le-a spus: Veniţi după Mine! Şi toate celelalte. Aici, Sf. Ap. Luca intră în detalii şi spune şi cum l-a întâlnit pe Petru și pe fratele său, Andrei. Şi, probabil, cealaltă corabie era a lui Ioan şi Iacob, pentru că se zice că erau două corăbii la ţărm când a venit cu mulţimile. Cumva se dezleagă puţin un gând pe care nu-l puteam dezlega uşor: de ce i-a ales aşa pe apostoli, de ce pe ei și nu pe alţii? Şi, de asemenea, de ce le-a spus doar: Veniţi după Mine! şi gata? Adică cine dintre noi poate să spună că, dacă ar veni Hristos, dar noi nu L-am cunoaşte, n-am şti de El, şi ar trece cu mulţimile pe lângă noi şi doar ne-ar zice: Veniţi după Mine!, noi am lăsa totul, toate, casă, părinţi, cum era Petru, cu soţie, cu copii, Ioan şi Iacob erau cu tatăl în corabie şi au lăsat totul şi s-au dus după El. Cine poate face aşa? Şi asta ne face cumva să ni se pară că lucrurile stau altfel, unii poate am putea să ne gândim că a fost ca o hipnoză sau le-a luat minţile sau n-au ştiut ce zic şi s-au dus după El. Or, Dumnezeu nu face niciodată aşa! Dumnezeu, cu bună-ştiinţa omului şi cu bună-voia lui şi cu toată libertatea şi cu toată persoana lui, fără să-i diminueze capacităţile lui şi puterea lui de judecare, de înţelegere, respectându-i libertatea în mod absolut! Şi atunci ne întrebăm: cum de au răspuns aceşti oameni aşa de uşor? Au lăsat tot şi au plecat după El!

Ne face, pe de altă parte, să ne simţim îndepărtaţi de Evanghelie și de tot ce se mărturiseşte acolo, socotind, aşa cum au socotit mulţi, că aceia erau alţi oameni, un fel de supermen, oameni deosebiţi, de o altă capacitate, capabili de lucruri deosebite; or noi suntem oameni păcătoși, iar Evanghelia este despre oamenii aceştia şi pentru oamenii aceştia extraordinari care au trăit oarecând și care erau în stare să facă nişte lucruri deosebite, pe când noi ne vedem în altă lume, plini de imposibilităţi, plini de neputinţe, plini de întrebări, parcă nicio asemănare între noi şi ei… Continuare»

PARINTELE ADRIAN FAGETEANU (†27 septembrie 2011) [audio, inedit]: Eu mandrie, tu mandrie, dragoste un` sa mai fie? SA NU OSANDIM PE NIMENI!”. Plus: “Sa va rugati cu rugaciunea… românului!”. Care e aceea?

Publicat pe 27 Sep 2014 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Ce este pacatul?, Mandria, trufia, Parintele Adrian Fageteanu, Portile Iadului, Vremurile in care traim | |Print Print

avva Adrian Fageteanu-Nane

desen de Nane Crasnean

***

DSC08788

Inregistrare din septembrie 2010:

AUDIO:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.


- “Cel mai greu pacat e cand osandesti pe altul. Cand Dumnezeu iti zice: te intreb, unde sa-l pun [pe acela, in rai, sau in iad? - referire la un cuvant din pateric despre judecarea aproapelui, n.n.]. [...]

- “Butoiul gol face zgomot, nu cel plin”.

[...]

***

PLUS: Continuare»

SFANTUL IOAN EVANGHELISTUL, “FIUL TUNETULUI”Predici la sarbatoarea adormirii APOSTOLULUI IUBIRII, chipul Bisericii ceresti: “Asadar, cum sa-l iubim si sa-l cinstim pe Ioan, fratilor? Sa nu iubim numai din gura…”

Publicat pe 26 Sep 2014 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Parintele Andrei Coroian, Parintele Ciprian Negreanu, Prigoana impotriva crestinilor, Sfantul Apostol si Evanghelist Ioan, Sfantul Grigorie Palama, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri, Talcuiri ale textelor scripturistice | |Print Print

“Daca se inchide o usa in fata voastra, nu va grabiti sa o spargeti…”

Fresco depicting the repose of St. John the Theologian, and his disciples returning to find his tomb empty, from Decani Monasterys0929010

Vedeti si:

Sf Ioan Teologul 2

***

Foarte scurt cuvant al Pr. Ciprian Negreanu in ziua praznuirii Sfantului Apostol si Evanghelist Ioan (26.09. 2013)

AUDIO:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Pentru ca trebuie, in ziua in care il praznuim pe Sfantul Ioan Evanghelistul – El care era Fiul Tunetului si nu tacea niciodata sa spuna cuvantul lui Dumnezeu – suntem datori si noi sa spunem un cuvant.

Părintele Paisie Aghioritul a spus un cuvânt pe care l-a reţinut părintele Efrem, stareţul mănăstirii Vatopedu şi de la care l-am auzit. O să-l înţelegeţi fiecare la măsura voastră. Cuvântul e aşa: Continuare»

CUVIOSUL SILUAN si CUTREMURUL din Sfantul Munte, 1932, de ziua Crucii. Plus: CUM II SMERESTE si ii indreapta Dumnezeu pe cei credinciosi, atunci cand pacatuiesc JUDECAND PE FRATII LOR sau aratandu-se NEMULTUMITORI

Publicat pe 25 Sep 2014 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Razboiul nevazut, Sfantul Siluan Athonitul | |Print Print

siluan1-

Vedeti si:

“Pe 14 septembrie 1932 a avut loc la Muntele Athos un puternic cutremur de pământ. El s-a produs în timpul nopţii, la ceasul al patrulea [din noapte], în timpul prive­gherii praznicului înălţării Sfintei Cruci. Mă găseam în strană alături de părintele egumen, iar acesta stătea chiar lângă locul unde spovedea. O cărămidă s-a desprins din tavan şi a căzut în acest loc împreună cu mult moloz. La început am fost puţin înfricoşat, dar repede m-am liniştit şi am zis egumenului:

„Iată că Domnul Cel Milostiv vrea ca noi să ne pocăim”.

Şi m-am uitat la ceilalţi monahi aflaţi în biserică şi puţini se temeau; şase oameni au ieşit din biserică, dar ceilalţi au rămas la locul lor, iar priveghe­rea a continuat după rânduială la fel de liniştit, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Şi m-am gândit: Continuare»

CUVIOSUL SILUAN ATHONITUL ne arata, prin pilde vii, METODELE DUHOVNICESTI DE A REZISTA TURBATELOR ATACURI DEMONICE, care sunt roadele amare sau tragice ale INCAPATANARII NEASCULTATOARE si pana unde poate merge IUBIREA DE APROAPE si RUGACIUNEA PENTRU CEI MORTI

Publicat pe 24 Sep 2014 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Egoismul, voia proprie, Mandria, trufia, Razboiul nevazut, Sfantul Siluan Athonitul | |Print Print

“Sufletele celor mandri sufera pururea din pricina de­monilor”

Silouan1

Relatări ale unor experienţe trăite şi ale unor întâlniri, şi convorbiri cu alţi nevoitori (II)

(fragmente)

“Un diacon mi-a povestit:

Mi s-a arătat Satana şi mi-a zis: «Iubesc pe cei mândri şi ei sunt ai mei. Tu eşti mândru şi eu te iau cu mine». Dar eu i-am răspuns Satanei: «Eu sunt mai rău decât toţi», şi Satana s-a făcut nevăzut.”

Şi eu am fost ispitit în chip asemănător când mi se ară­tau demonii. Eram puţin înfricoşat, dar am spus:

- Doamne, Tu vezi că demonii nu mă lasă să mă rog. Spune-mi ce trebuie să fac ca demonii să se depărteze de la mine.

Şi Domnul a grăit în sufletul meu: Continuare»

SFANTUL SILUAN ATHONITUL da marturie vie despre IUBIREA MILOSTIVA a lui Dumnezeu pentru CEI PACATOSI

Publicat pe 24 Sep 2014 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Razboiul nevazut, Sfantul Siluan Athonitul | |Print Print

Sf. Siluan-bisericuta3(icoana de la Biserica Memoriala Mihai Viteazul din Alba Iulia, cu hramul Sfantului Siluan)

Relatări ale unor experienţe trăite şi ale unor întâlniri, şi convorbiri cu alţi nevoitori (I)

(fragmente)

“In copilărie sufletului meu îi plăcea să cugete cum s-a înălţat Domnul la ceruri pe nori şi cum au văzut această înălţare Maica lui Dumnezeu şi Sfinţii Apostoli. Dar când am pierdut harul lui Dumnezeu (în anii tinereţii mele), sufletul meu s-a sălbăticit şi a căzut în robia păcatelor şi arareori îmi mai aduceam aminte de înălţarea Domnului. Mai apoi însă, sufletul meu şi-a cunoscut păcatele lui şi am fost cuprins de mare mâhnire pentru că am întristat pe Domnul şi mi-am pierdut îndrăzneala la Dumnezeu şi la Maica lui Dumnezeu; îmi era scârbă de păcatele mele şi am luat hotărârea de a intra în mănăstire ca să mă rog lui Dumnezeu pentru ca Domnul Cel Milostiv să-mi ierte pă­catele mele.

După încheierea serviciului militar am venit în mănăs­tire şi curând după aceasta m-au năpădit gândurile şi ele mă alungau din nou în lume să mă căsătoresc; dar mi-am spus cu hotărâre în suflet:Voi muri aici pentru păcatele mele”. Şi m-am apucat să mă rog cu tărie ca Domnul să-mi ierte mulţimea păcatelor mele.

După o vreme m-a năpădit duhul deznădejdii: mi se părea că Dumnezeu m-a lepădat cu totul şi nu este mântu­ire pentru mine, ci în suflet se vede limpede o pieire veş­nică. Simţeam în suflet că Dumnezeu este nemilostiv şi neînduplecat. Această stare a durat un ceas sau ceva mai mult. Duhul acesta era atât de copleşitor şi chinuitor, că este înspăimântător şi numai să-mi aduc aminte de el. Sufletul n-are putere să-l îndure multă vreme. în aceste minute poţi să pieri pentru vecie. Domnul Cel Milostiv a îngăduit ca duhul răului să ducă o astfel de luptă cu sufle­tul meu. Continuare»

INTALNIREA CU PARINTELE SERAFIM ROSE – geniul sfant al ortodoxiei americane si calauzitorul convertitilor. MARTURIA PARINTELUI DAMASCHIN – staretul manastirii din Platina – si a unei pelerine romance in America

Publicat pe 23 Sep 2014 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Parintele Damaschin de la Platina, Parintele Serafim Rose, Sfantul Ioan Maximovici, Sfinti Parinti recenti, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri | |Print Print

Platina, CA, USA

24 septembrie – Sinaxa Sfintilor americani din Alaska (Gherman, Iacob, Inochentie, Iuvenalie si Petru Aleutul)

Vedeti si:

A Tribute to Seraphim Roseseraphimrose088

“Familia ortodoxa”, nr.9 (68)/septembrie 2014:

Cuviosul Serafim Rose

La 80 de ani de la nasterea întâiului nevoitor american

13 august 1934 – † 2 septembrie 1982

Avem în acest an o aniversare rotundă a naşterii pământeşti şi, totodată, săvârşim în această lună pomenirea celui pe care astăzi îl ştim ca Părintele Serafim Rose – socotit primul „drept nevoitor” american get-beget. Căutător de adevăr, scriitor şi traducător prolific, monah nevoitor şi plin de râvnă, a fost un adevărat „deschizător de drumuri” pentru ortodocşii americani. Mai mult, cuvintele sale au răsunat ca vorbindu-le personal, dincolo de limbă şi cultură, în inimile „căutătorilor de adevăr” din întreaga lume.

Mănăstirea întemeiată de el, acum una din podoabele monahismului dreptslăvitor din America, îl are de anul trecut drept stareţ pe unul din fii săi duhovniceşti, el însuşi convertit, binecunoscut pentru monumentala biografie pe care i-a alcătuit-oIeromonahul Damaschin (Christensen). Cuvintele ce urmează ne aduc o perspectivă foarte personală şi sinceră asupra Părintelui Serafim - cel ce, însuflat de izvorul dătător-de-viaţă al Ortodoxiei, a ajuns, în aceste vremuri ale confuziei, un „ceresc luminător” al învăţăturii pururea-proaspăte a Sfinţilor Părinţi, care nu este a unei vremi sau a unui neam, ci pentru toate vremurile, până la sfârşitul lumii.

Continuare»

Page 1 of 36212345...102030...Last »