BANII DIGITALI – CONTROLUL CENTRALIZAT AL CHELTUIELILOR la nivel mondial, planul „chinezesc” recunoscut de oficialii FMI. DISPARIȚIA CASH-ULUI – DISPARIȚIA LIBERTĂȚII. Explicații documentate de la AVOCAȚI, DEMNITARI și PUBLICIȘTI (video)

Nu știu termenul în română, în engleză le zice – Central Bank Digital Currency (CBDC). Așa le voi zice în continuare. Care ar fi deosebirea între leu și leul digital? Că doar și acum leul e digital că oricum se produce din nimic și când vrea să pompeze un miliard de lei, BNR bate la tastatura zerouri și așa iau naștere banii …

Dar ca să ajungă la oameni, leii trebuie să treacă prin bănci. Apoi băncile pot să dea și ele credite. Deși leul este moneda oficială, pentru plăți trebuie în general să trecem tot prin bancă. Ca clienți, folosim cardul, dar magazinele plătesc un extra-impozit care e numit comision per tranzacție și care sare de 1%. Practic, prin felul actual de operare, cum mare parte din tranzacții sunt prin card, băncile taxează procent din PIB, dar nu e 1 procent, ci mai multe, deoarece după ce încasează banii, pe lângă acel 1%, companiile mai au de făcut și alte operațiuni. Dacă dorește să scoată de la ghișeu lei, mai plătește cel puțin 0.5% la bancă.

Ei bine, CBDC-urile vor putea fi tranzacționate între oameni direct, fără intervenția băncilor. Practic băncile nu prea vor mai avea niciun rol, poate doar de creditare. BNR va lansa o aplicație pe care toți o vom încărca. Apoi, firma la care lucrăm ne va transfera banii în aplicație direct din aplicația lor de la BNR, fără să mai trecem prin bancă. Idioții se vor bucura – ce cool, nu mai plătim comisioane. Catch-ul este că tot controlul banilor va fi la BNR. Zici ceva de Holocaust? Pac! Aplicația nu mai funcționează și ești homeless. Acum încă e posibil să trăiești în România fără cont bancar, dacă lucrezi la negru (dar nu numai). Cu CBDC nu vei putea vinde sau cumpăra fără “binecuvântarea” BNR-ului.

Practic va fi o cedare totală a suveranității către BNR care e supusă Băncii Băncilor Centrale din Elveția, unde Isărescu merge aproape săptămânal.

Controlul este însă o grijă îndepărtată. Că cetățenii cuminți zic și acum – ei, mare brânză, ce acum băncile nu ne controlează? Nu! Acum dacă vreau, scot banii de la bancă și merg la magazin și plătesc și, teoretic, dacă am bani mulți, nu mai am nevoie de bănci cât oi trăi. Nu și când vor fi introduse CBDC-urile. Adio anonimitate! Adio libertate! Adio confidențialitate!

Evident că totul va fi înregistrat, orice tranzacție va fi introdusă într-o bază de date cu informații legate de cine a făcut plata, cine a primit, data, locația, bunurile, etc. Deja în România se fac acum măsuri ca toate produsele să aibă cod unic la nivel național și să fie înregistrate în programele de contabilitate și toată contabilitatea să fie transmisă către bănci, adică o factură să includă codurile unice la nivel național ale produselor și prețurile și factura în format electronic să fie transmisă către ANAF. Practic, cu sau fără CBDC-uri, în curând ANAF va ști tot ce cumperi, deoarece acea factură va include și cardul cu care faci plata și prin urmare va fi legat de tine, chiar dacă nu ceri factură, ci doar bon fiscal.

Care este însă catch-ul cu CDBC-uri pe lângă controlul și monitorizarea totală? Am zis așadar că primul efect este controlul băncilor centrale asupra întregii țări, asupra economiei, asupra populației etc. Am putea zice că deja se întâmplă asta – nu chiar! Guvernele încă mai pot seta taxele și impozitele, banii cash permit o oarecare anonimitate și cum nu avem încă implementată tehnologia, nici cumpărăturile cu cardul nu sunt chiar atât de ușor de monitorizat, deși așa cum am zis, se fac pași rapizi.

Catch-ul și motivul pentru care se urgentează introducerea CDBC-urilor ar fi implozia sistemului actual. Adică sistemul financiar actual fiind bazat pe caritas, se află în implozie și va pica la un moment dat, adică inflația va fi atât de mare încât nu vor avea ce să mai facă, deoarece problemele vor fi multiple. Căderea câtorva bănci și foametea unui procent masiv al populației nu va rezolva criza, deoarece datoriile sunt imense și nici măcar ștergerea lor nu poate rezolva deoarece se pune problema cui să îi fie șterse datoriile? Căci oricum în 2008 le-au șters băieților deștepți și le-au încărcat la state …

Prin CDBC se va putea controla mult mai bine fluxul banilor, adică rotația. În ciuda așteptărilor, inflația care va veni nu va fi hyperinflație, ci stagflație, adică creșterea prețurilor moderată coroborată cu lipsa banilor din cauza economisirii acestora de către oameni care nu vor mai cheltui, chiar dacă vor primi ajutoare de la stat, ci le vor păstra pentru a putea face față condițiilor mai nasoale din viitor. Deci nici măcar UBI-ul (Universal Basic Income) nu va rezolva problema sistemului actual, deși am putea da exemplul SUA, unde banii oferiți s-au întors în economie. Dar stagflația, prin lipsa de produse, temerile psihologice, domino-ul falimentelor și contracția economică, va fi ca o iarnă care nu se mai termină.

Și vor zice – din cauza vitezei de rotație a banilor avem problema asta, hai să facem ceva. Ce putem să facem? Să facem astfel, ca banii pe care îi dăm oamenilor prin UBI (dar nu numai) să expire, adică să aibă un termen limită în care pot fi cheltuiți, după care să piardă 5% pentru fiecare lună care trece. Cam cum sunt acum tichetele de masă sau de vacanță.

De facto, pierderea – prin app-ul băncii centrale – valorilor banilor din contul meu înseamnă dobânzi negative și ajută la reducerea datoriei totale prin aceea că mă obligă să cumpăr prostii de care nu am nevoie și astfel, magazinul de unde cumpăr eu face profit și astfel își plătește și el datoriile la bancă și așa toată lumea e fericită, deși eu mi-am cheltuit banii munciți pe prostii de care nu am nevoie doar ca să nu îi pierd – așa cum acum unii merg la hotel ca să folosească voucherele de vacanță doar ca să nu le piardă.

Mecanismul de transfer în ziua de astăzi al politicilor fiscale și monetare este destul de întortocheat și e mai mult specific unei perioade capitaliste, nu socialismului tehnocrat, care se dorește construit în care statul decide numărul populației care trebuie să supraviețuiască și ajustează în sus sau în jos, ca un buton într-un app, nivelul de trai, pentru a determina rata natalității și prin urmare numărul total al populației.

Evident că prin banii digitali, multe scheme de control și determinare a nivelului de trai pot fi închipuite. Am putea zice: ce mă doare pe mine de chestiile astea, eu o să cumpăr aur. Nu și dacă Isărescu va decide că din banii pe care îi primești într-o lună, poți doar 0.05% să investești în aur. Repet, prin control, se înțelege control total: când poți sau nu să folosești cardul, ce poți sau nu cumpăra.

Dacă, de exemplu, în pandemie am fi avut acest card de bani digitali, tehnic se putea implementa ca, atunci când au fost acele restricții tembele cu perioadele orare în care cei bătrâni pot să meargă la magazin, cardul să nu poată fi folosit în afara orarului reglementat. Ba mai mult – app-ul poate chema poliția și poate deconspira locația unde s-a încercat folosirea lui. Sau poate anunța automat paza magazinului ca să aresteze pe acea persoană până când poliția va veni ca să o aresteze, deoarece a mers la cumpărături în afara programului permis de lege.

Oricât de utopice și fantasmagorice par aceste scenarii, tehnic ele sunt foarte ușor de implementat și în China tehnologia deja este funcțională, deși nu sunt încă folosiți banii digitali ci banii tradiționali. Adică, banca centrală deja are acces la toate tranzacțiile și deja dacă ai rating prost, adică ai protestat împotriva guvernului, ai puncte slabe, plătești dublu dobânda la credit sau nu ai deloc acces.

Una peste alta, banii digitali vor fi cu adevărat o pecete și vor permite lui antihrist să controleze întreaga populație din lume, pe baza unei lepădări de credință care se va putea face eventual în sediile băncilor centrale din fiecare oraș.

În final, două vorbe despre legătura între banii digitali și cryptomonede. Singura legătură e că tineretul tembel este deja pregătit pentru folosirea app-urilor băncilor centrale deoarece deja folosesc app-uri cu pseudo-bani numiți crypto-monede. O altă legătură poate fi că pentru facilitarea tranzacțiilor nici măcar să nu se folosească o bază de date centrală, ci un blockchain distribuit, adică practic BNR să se folosească de telefoanele utilizatorilor pentru a-și stoca baza de date. Acestea sunt însă aspecte tehnice și nu e neapărat, cu 5G oricum se vor putea transmite tranzacțiile fără problemă către un server central. Tehnic, un app pentru CDBC-uri nu e greu de făcut, e mai greu de dezvoltat infrastructura, adică să convingi toți oamenii să le folosească, să ai toate procesele bine implementate etc.

***