DIN DRAGOSTE PENTRU FRUMOS – Festivalul anual de artă, cultură și teologie; Ediția a V-a
,,Bine este ca frumosul să-l râvniţi întotdeauna...” (Galateni 4, l8)
Izvorul și temeiul frumuseții, așa cum o vedem și o receptăm noi, oamenii, stă în Creație. Pusă acolo din iubire – izvorul ei, spre bună înflorire și rodire – rostul ei. La sfârșitul fiecăreia dintre zilele Facerii, Dumnezeu constata că ceea ce făptuise era frumos. Căderea omului a însemnat, cu evidență, și căderea din frumusețea originară, aceea candidă și firească, fără fisură. Chiar și așa, în ciuda pângăririi ei tot mai teribile, se poate constata cum Natura persistă să ne arate o frumusețe evidentă, fascinantă și mai presus de orice tăgadă, adesea irezistibilă și inexplicabilă. Și mai tainică este frumusețea în ceea ce privește cununa Creației: omul. Fiind făcut după chipul lui Dumnezeu, omul a fost făcut frumos. Femeia a însemnat, chiar, o sublimare a acestei frumuseți. Mărturie este frumusețea Maicii Domnului, cea mai presus de cetele îngerești, pe care iată cum ne-o prezintă Sfântul Grigore Palama: ,,Dumnezeu a făcut-o pe Maria cu adevărat preafrumoasă. A strâns în ea toate frumuseţile pe care le împărţise celorlalte creaturi. A făcut din ea frumuseţea ultimă, care se ridică de la pământ la cer.” Dar frumusețea vine de dincolo de Creație, de la Creator. Se poate spune că ea este necreată deoarece ține de Persoanele dumnezeiești și de relația dintre Ele. Confirmarea frumuseții de sorginte divină a omului a constituit-o întruparea Prototipului său, a Însuși Fiului lui Dumnezeu. Pruncul Emanuel este Făt-Frumos prin excelență, deodată Făt al Dumnezeirii și Făt al Omenității. El este originea frumuseții noastre originare.
La un alt capăt de istorie, cu aspect de prezent continuu, aflăm revelația cu conținut profetic a lui Feodor Dostoievski: „Frumusețea va mântui lumea!” Ea a produs uimire, multă emoție, precum și nesfârșite interpretări și comentarii. Pentru creștini lucrurile sunt mai limpezi: Frumusețea are caracter de Persoană și este unul din numele lui Hristos, Păstorul nostru cel Frumos (Ioan 10, 11). El este Cel Care mântuiește lumea, iar chemarea Lui este o chemare la frumusețe în toate cele.
Frumusețea acestei lumi este iradierea și reflectarea frumuseții dumnezeiești. Condiția frumuseții este, prin izvorul și prin revărsarea ei finală, una paradisiacă. Venind din paradis frumusețea înmiresmează, e mireasma binelui. Lumea se află necontenit pe drumul dintre două frumuseți absolute: cea a Edenului pierdut și cea a Împărăției Cerurilor, a celor mântuiți prin Frumusețe. Pe acest parcurs, omul este chemat frumos să făptuiască frumosul. Omenirea se definește major îndeosebi prin felul în care a generat frumusețe într-o perioadă istorică sau alta, într-un spațiu geografic sau altul, în anumite coordonate spirituale sau altele. Cu alte cuvinte, prin Cultura sa. Dumnezeu-Semănătorul a pus buna sămânță spirituală, omul este dator să-I aducă pe altar, jertfă întru iubire, Cultura produsă. Una pe măsură. Și nu numai omenirea în ansamblul ei, ci și fiecare om în parte este chemat la acest parcurs, generat de o dorință ontologică de regăsire, de recâștigare. Ne-o arată limpede această binecuvântare din slujba înmormântării: „Cel ce cu mâna dintru neființă m-ai zidit și cu chipul Tău cel dumnezeiesc m-ai cinstit, iar pentru călcarea poruncii iarăși m-ai întors în pământ, din care am fost luat, la cel după asemănare mă ridică, cu frumusețea cea dintâi iarăși împodobindu-mă.” Podoaba frumuseții celei dintâi…
Frumusețea este o condiție a bunei viețuiri, în tot ce înseamnă ea, de la gândire la făptuire, de la făptuire la contemplare. O condiție a ajungerii la asemănare cu Dumnezeu, la îndumnezeire. Căzut din frumusețea paradisiacă, omul se poate întoarce la ea lucrând întru înfrumusețarea sa și a lumii. Lucrul acesta poate fi împlinit numai pe calea spiritului. Omul îndumnezeit este un om frumos. Întru asemănarea cu Dumnezeu omul trebuie să fie cu necesitate, într-un fel sau altul, creator de frumos.
Biserica, spațiu privilegiat al întâlnirii cu Dumnezeu, s-a propus lumii și a răzbit de-a lungul istoriei ei prin frumusețe. Biserica este corabia pe care călătorim deprinzând frumusețea și însoțindu-ne cu ea. Ea s-a exprimat totdeauna, începând chiar cu perioada existenței ei în catacombe, pe calea frumuseții. Ea este iubitoare, generatoare, păstrătoare, transmițătoare, propovăduitoare de frumos. Biserica iradiază frumusețe și captează, salvator, frumusețe. De aceea se cuvine ca în continuare Biserica să propună omului, credinciosului în orice caz, idealul frumosului. Mai mult chiar, să fie o școală întru frumusețe, o școală a frumuseții. Misiunea ei este și aceea de a-i strânge pe oameni în jurul ei prin mijlocirea frumosului, promovat pe toate căile specifice și nespecifice ei, precum, de pildă, acest Festival. Întru schimbare la față a ființei. La fața lăuntrică, dar și la cea văzută, cea cu care oamenii se întâmpină la început unii pe alții, căci frumusețea este calea cea mai directă către inima omului. Frumusețea este aceea care vorbește mai întâi omului, cea dintâi care este percepută, în timp ce alte calități au nevoie de un anumit timp pentru sesizarea lor. La focul frumuseții să se încălzească inimile și sufletele oamenilor, întru comunicare reciprocă și îndeosebi întru comunicare slăvitoare cu Dumnezeu. Căci frumusețea nu se poate trăi deplin în singurătate, ea cere imperativ comunicare, bună însoțire. Constituie o cale privilegiată de întâlnire.
Pentru creștin, frumusețea nu are numai un simplu caracter estetic (important, de altfel), nici unul uscat etic (și el important). Ea este mult mai generoasă în conținutu-i de nesfârșită taină, spune despre o bună întrupare a ființei, una roditoare până la sublim. Depășește omenescul și putințele lui, poate fi realizată numai cu ajutorul Duhului. În cazurile cele mai bune printr-o colaborare deplin asumată cu El. Izvorul frumuseții venite prin lucrare omenească nu poate fi decât unul singur: inspirația Duhului Sfânt, indiferent de faptul că, în lucrarea lor, unii sunt conștienți de acest lucru, iar alții nu. Ca urmare, omul, în general, creștinul cu osebire, receptează frumusețea ca pe un dar al lui Dumnezeu. Un dar al harului. De aici și atracția ei irezistibilă pentru ființa nepoluată spiritual. Biserica apreciază și recuperează salvator frumusețea de oriunde s-ar manifesta. Și pentru că ea dă conţinut şi sens vieţii. Este cea care face să ți se taie răsuflarea și să-ți bată inima mai tare. Cea care face ca frumos înflăcărat să trăiască poetic persoana. Și să se tămăduiască firea.
Artele au în chip eminent rostul concret de a lucra și de a vehicula frumusețea, prin punerea în lucrare a talentelor, a celor înzestrați de Dumnezeu cu mulți talanți. Artiștii lucrează asupra materiei fără să o distrugă. O transformă întru transfigurare. O infuzează cu spirit. Artele sunt arterele prin care frumosul irigă fertilizator corpul omenirii, inclusiv trupul Bisericii, trup al lui Hristos. Lucrătoare în Biserică, ele devin arte liturgice. Exprimarea Bisericii se exercită cu precădere prin intermediul acestora. Biserica s-a slujit în chip eminent de poezie, de arhitectură, de pictură, de muzică, chiar și de dans, într-o formă epurată. În toate ale ei, structura Bisericii este una poetică.
Anul acesta, poate mai mult ca altădată, tema propusă de Patriarhia Română pare să fie în convergență cu numele generic al Festivalului, „De dragul frumosului”. Una dintre misiunile prime ale Bisericii, prin urmare a parohiei și a mânăstirilor, aceasta este: propovăduirea Frumuseții care va mântui lumea, cu alte cuvinte a lui Hristos și a învățăturii Sale exprimate cât mai frumos cu putință. Prin dedicarea câtorva zile anume spre întâlnire sub auspiciile frumuseții artistice majore, Mitropolia se află, exemplar, în regăsirea acestei vocații primare și firești, vitale, a Bisericii. Cu un aer, deodată, feciorelnic și matern, în asemănare pururea Miresei lui Hristos, Maica-Fecioară Maria. Și cu un duh de duioasă înțelepciune. Întru trezvie spirituală. Căci, așa cum bine sesiza Înaltpreasfinţitul părinte mitropolit Iosif la o ediție precedentă a Festivalului: „Dumnezeu aşteaptă de la noi frumuseţe, tot ceea ce trece prin noi, prin mâinile noastre, se cuvine să fie sau să devină frumos.” Amin!
Programul festivalului
Paris 14 si 17 mai 2015; Bruxelles 15-17 mai 2015
Joi 14 mai (Paris – Franţa)
Cripta Puţului (biserica Saint-Sulpice, 33 rue Saint-Sulpice, 75006 Paris)
10.00-10.15 Deschiderea celei de-a Va ediţii (an jubiliar) a Festivalului Din dragoste pentru Frumos de către Înaltpreasfinţia Sa Părintele Mitropolit IOSIF.
10.15-11.00 Lansare de carte: Caietele Festivalului. Masă rotundă: IPS IOSIF şi invitaţii săi evocă primele patru ediţii (2011-2014) ale Festivalului Din dragoste pentru Frumos.
11.00-12.00 Conferință: Misiunea preotului şi a parohiei în societatea zilelor noastre. Conferenţiar invitat: Părintele Nicolae TĂNASE.
12.00-12.20 Film: Valea Plopului – o gură de Rai.
12.20-13.00 Întrebări şi răspunsuri cu Părintele Nicolae TĂNASE.
13.00-14.00 Agapă.
14.00-15.00 Conferință: Despre plinătatea vieţii în Hristos şi misiunea Bisericii Ortodoxe în lume. Conferenţiari invitaţi: Jonathan şi Elisa JACKSON, actori Hollywood.
15.00-15.20 Lansare de carte: Jonathan JACKSON, The Mystery of Art: Becoming an Artist in the Image of God (Taina artei: cum să devii un artist după chipul lui Dumnezeu), Ancient Faith Publishing, 2014.
15.20-15.40 Film: Convertirea la Ortodoxie a unui actor de la Hollywood.
15.40-16.00 Întrebări şi răspunsuri cu Jonathan şi Elisa JACKSON.
Institutul Cultural Român (1 rue de l’Exposition, 75007 Paris)
18.00-18.40 Expoziţie de fotografie: The mission. Pr. Ioan GINSCA si Pr. Iulian NISTEA.
Vernisaj prezentat de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit IOSIF şi de Domnul Radu CIOBOTEA, Director adjunct ICR Paris.
Cocktail.
Ambasada României (123 rue Saint-Dominique, 75007 Paris)
19.00-19.15 Deschiderea Serii de Gală de către Excelenţa Sa Domnul Bogdan MAZURU, Ambasadorul României în Republica Franceză, în prezenţa Înaltpreasfinţiei Sale, Părintele Mitropolit IOSIF.
19.15-20.00 Concert de muzică medievală şi veche românească. Grupul franco-român Ô‑ARTA. Cu participarea extraordinară a actorului şi muzicianului Jonathan JACKSON. Partea I.
20.00-20.45 Antract: gustare.
20.45-21.30 Concert de muzică medievală şi veche românească. Grupul franco-român Ô‑ARTA. Cu participarea extraordinară a actorului şi muzicianului Jonathan JACKSON. Partea a IIa.
Vineri 15 mai (Bruxelles – Belgia)
Abbaye de la Cambre (11 Abbaye de la Cambre, 1050 Ixelles)
20h00 – 20h15 Deschiderea celei de-a Va ediţii a Festivalului Din dragoste pentru Frumos de către Înaltpreasfinţia Sa Părintele Mitropolit Iosif
20h15 – 21h15 Gheorghe Zamfir și Alberta Alexandrescu. Concert de nai și pian.
Sâmbătă 16 mai (Bruxelles – Belgia)
Bibliotheka Wittockiana (Rue du Bemel 23, 1150 Woluwe-Saint-Pierre)
09h00 – 09h15 Deschiderea zilei de către Înaltpreasfinţia Sa Părintele Mitropolit Iosif
09h15 – 10h00 Cultura cultului și cultul culturii. Conferință – eseu de nuanță teologică. Invitaţi: Costion Nicolescu, doctor în teologie şi cercetător ştiinţific la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti şi pr Cyrille de la mănăstirea Chevetogne.
10h00 – 10h15 Întrebări, răspunsuri
10h15 – 11h15 Cetera-i inima mea / Și strunile di pă ia. Conferință – concert despre muzicile
tradiționale Ethnophonie. Invitaţi: Costin Moisil, etnomuzicolog la Muzeul Ţăranului Român din București, Emil Mihaiu și Zenu Oliver Zanc, muzicieni din Transilvania.
11h15 – 11h30 Întrebări, răspunsuri
11h30 – 12h15 Icoana sau Cuvântul pentru ochi: fereastră asupra Împărăţiei, teologie a Frumuseţii; Conferință și proiecție imagini. Invitată: Anne Marie Velu, specialistă în iconografie bizantină
12h15 – 12h30 Întrebări, răspunsuri
12h30 – 12h45 Fă-ţi timp să vezi pădurea … Recital de poezie al actriţei Maria Ploae
12h45 – 13h45 Agapă
13h45 – 14h45 Amfiteatre şi închisori – Un psiholog în temnițele comuniste. Prezentare şi proiecţie de film documentar. Invitat: Nicolae Mărgineanu, scenarist, producător și regizor de film
14h45 – 15h00 Întrebări, răspunsuri
15h00 – 16h00 Eugen Ionescu şi Emil Cioran – un credincios necredincios şi un necredincios credincios. Conferință. Invitat: Eugen Simion, critic și istoric literar, membru titular al Academiei Române.
16h00 – 16h15 Întrebări, răspunsuri
16h15 – 16h30 Pauză
16h30 – 17h15 Concert Grigore Leşe
Duminică 17 mai (Paris și Bruxelles)
Paris, Reşedinţa mitropolitană (1 bd du Général Leclerc, 91470 Limours)
10.00-13.00 Sfânta Liturghie arhierească.Preasfinţitul Părinte Episcop MARC Nemţeneanul.
Corala Catedralei mitropolitane Sfinţii Arhangheli, condusă de Ionuţ FURTUNĂ.
13.00-17.00 Serbare câmpenească cu bucătărie tradiţională românească.
„Ruptul sterpelor”, spectacol oferit de Grupul IEUDENII – Ieud (Maramureş).
Concert de muzică românească de inspiraţie populară interpretată de Corala Catedralei mitropolitane Sfinţii Arhangheli, condusă de Ionuţ FURTUNĂ.
Târg cu vânzare de artă etnografică.
Managerul manifestării: Gheorghe CÂRCIU – Casa Romaneasca Europeana.
17.00 Închiderea celei de-a Va ediţii a Festivalului Din dragoste pentru Frumos de către Preasfinţitul Părinte Episcop MARC Nemţeanul.
Bruxelles, Biserica Ortodoxă Română Sf Nicolae (Rue des Palais 181, 1030 Bruxelles)
10h00 – 13h00 Sfânta Liturghie Arhierească, cu participarea arhid. Mihail Bucă, protopsalt al Catedralei Patriarhale din București şi a cântăreţilor Teodor-Mihail Gavrilă, Andrei Susai şi Ovidiu Gandore
13h00 – 14h00 Agapă
14h00 – 14h30 Grădina cu Îngeri. Expoziţie de sculptură şi pictură a artistei Silvia Radu.
In Memoriam Dan HĂULICĂ – președinte de onoare al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă. Cu participarea Acad. Eugen Simion.
Vernisajul expoziției va fi prezentat de către IPS Iosif. Moment poetic cu actriţa Maria Ploae: Iisus în zeghe – omagiu poeților martiri ai închisorilor comuniste.
14h30 – 15h00 Pământ şi Cer. Expoziție de pictură a artistei: Miliţa Sion. Vernisajul va fi prezentat de către Costion Nicolescu, scriitor, cercetător ştiinţific la Muzeul Ţăranului Român.
Moment muzical cu violonistul Etienne Sleewaegen – fragmente de muzică tradițională irlandeză.
Théâtre Marni (Rue de Vergnies 25, 1050 Bruxelles)
18h50 – 19h00 Deschiderea serii de către Înaltpreasfinţia Sa Părintele Mitropolit Iosif.
19h00 – 19h25 Frumuseţi bizantine – Mini concert susținut de arhid. Mihail Bucă, protopsalt al Catedralei Patriarhale din Bucureşti şi de cântăreţii Teodor-Mihail Gavrilă, Andrei Susai și Ovidiu Gandore.
19h25 – 20h00 Lacrima Basarabiei – GRIGORE VIERU. Monospectacol cu caracter religios si istoric : Vasile Butnaru, actor din Basarabia
20h00 – 21h00 Antract. Gustare
21h00 – 22h00 Tcha Limberger şi grupul Les Violons de Bruxelles. Concert
22h00 – 22.15 Închiderea celei de-a Va ediţii a Festivalului Din dragoste pentru Frumos de către Înaltpreasfinţia Sa Părintele Mitropolit Iosif.
Pentru Bruxelles
vezi: http://festival.mitropolia.eu
Coordonator eveniment: Simona Ivanciu
simonaivanciu@hotmail.com
tel: +32/486/733168
Pentru Paris
Moderator al festivalului: Pr. Emilian Marinecu
tel: +33 (0)6 88 18 52 49
Informații și rezervări: +33 (0)1 64 28 67 03
cultural@mitropolia.eu
FRUMOS