RESORTURILE DUBIOASE ALE ANTICLERICALISMULUI MEDIATIC. Un element comun: obsesia fata de “afacerile” Bisericii/ A INCEPUT DEMITIZAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA? Dupa ce a speculat intens si senzationalist faima parintelui Arsenie, mass-media vorbeste despre BOCAMANIE

• Adevarul financiar: Mitul Arsenie Boca: pelerinajele la Prislop, o afacere de peste 15 milioane de euro pe an

Mitologia din jurul părintelui Arsenie Boca pare să fi devenit un fenomen ce oscilează între credinţă şi afacere, între smerită închinăciune şi profituri semnificative din pelerinaje.

Vestea că un portret al părintelui Arsenie Boca, păstrat într-o troiţă din localitatea Puşcaşi, ar fi lăcrimat cu ochiul stâng a făcut ca peste 2.000 de oameni să se adune la faţa locului, la începutul lunii mai, cu toții considerând că sunt martorii unei minuni. Câteva zile mai târziu, chipul celui recunoscut printre credincioşi drept Sfântul Ardealului a apărut în podeaua de ciment a casei unei femei din București.

Femeia se întorsese de o zi dintr-un pelerinaj la mănăstirea Prislop, locul în care a fost înmormântat părintele în noiembrie 1989. Considerat de ucenicii săi unul dintre cei mai mari duhovnici ai secolului XX, la mormântul său vin să se roage în fiecare an peste 800.000 de pelerini, care plătesc, în medie, peste 100 de lei pentru o excursie de două zile.

Pelerinajul instituționalizat

La acest nivel, încasările pentru zece luni pline din an se ridică la peste 15 milioane de euro, bani care intră în buzunarele firmelor organizatoare de pelerinaje şi a hotelierilor din zona Hunedoara – Prislop. Din informaţiile care sunt disponibile pe paginile de internet ale celor care transportă pelerini, atât la mormântul părintelui, cât şi la alte obiective religioase de pe traseu, o excursie de două zile, cu transport şi cazare, costă între 60 şi 180 de lei, în funcţie de distanţă, dar şi de locul de plecare.

Unul dintre organizatorii de astfel de excursii spune că într-un weekend obişnuit se pot înregistra în jur de 10.000 de pelerini, însă dacă sfârşitul de săptămână coincide cu o sărbătoare religioasă importantă, numărul celor care vin să se închine la mormântul lui Arsenie Boca poate să depăşească şi 80.000 de persoane în două zile, media lunară estimată. Numai în minivacanța de 1 mai, scria Mediafax, aproximativ 95.000 de credincioşi s-au rugat la mormântul părintelui. Pentru comparație, în perioada Postului Mare, afluxul maxim a fost de peste 35.000 de pelerini.

De altfel, spun organizatorii de pelerinaje, peste 40 de autocare cu credincioşi ajung la Mânăstirea Prislop la fiecare sfârşit de săptămână. Lor li se adaugă alte câteva mii de oameni care vin cu mijloace de transport proprii. În aceste condiții, cozile formate de pelerini depșesc un kilometru, în condiţiile în care curtea bisericii poate găzdui cel mult 700 de oameni.

Numele lui Arsenie Boca a fost împrumutat și promovat și de fundația creștină omonimă, care își propune să promoveze cultura şi spiritualitatea crestin-ortodoxă în spaţiul românesc. Pagina sa de internet vine și cu o ofertă de cărți și pliante despre viața și învățăturile părintelui Arsenie Boca, însă raportat la activităţile de pelerinaj, rulajul financiar al Fundaţiei este practic infim. Potrivit datelor disponibile pe portalul Ministerului de Finanțe – ultima raportare datează din 2013 – Fundaţia Arsenie Boca a avut venituri totale de peste 220.000 de lei, din care activitățile economice au generat aproximativ 130.000 de lei, restul provenind din donaţii.

Fenomenul Maglavit

Mulțimi atât de mari de credincioși ca la Prislop au mai fost consemnat în România doar între 1935 şi 1942. Izvoarele vremii arată că, în decurs de doar trei ani, pe la Maglavit, locul unde Dumnezeu i s-a arătat unui cioban în vârstă de 17 ani, Petrache Lupu, s-au perindat peste două milioane de pelerini. Oameni care veneau şi pe jos de la sute de kilometri pentru a-l cunoaşte şi a se ruga alături de omul care l-a văzut pe Dumnezeu și i-a ascultat Cuvântul.

Pentru că Dumnezeu i-a vorbit și i-a spus meargă în sat, la preotul Nicoale Bobin, şi să-i povestească ce s-a întâmplat. Cum nu L-a ascultat, Dumnezeu i s-a arătat din nou, după o săptămână. Mai apoi, minunile au început să curgă la Maglavit, oamenii tămăduindu-se de boli dacă stăteau sub salcia plângătoare unde s-a petrecut viziunea.

Pelerinajul maselor a fost însă și o bună sursă de bani. Primul beneficiar a fost chiar preotul Bobin, iar apoi primarul, care taxa cu 500 de lei briştile ce transportau pasageri din halta Maglavit la locul procesiunii, deşi el tăia chitanţe de 120 de lei. Ulterior, Episcopul Vartolomeu Stănescu a avut chiar iniţiativa fondării unei bănci de scont cu banii strânși zilnic de la credincioşi. Banii despre care izvoarele vremii spun că erau puși în saci, cântăriţi şi duşi cu căruţele la gară, fără a fi număraţi în prelabil sau fără ca cineva să dea vreo socoteală despre felul în care erau cheltuiți.

• Adevarul.ro: BocaMania. Păcatul în care pot să cadă credincioşii atraşi de minunile duhovnicului Arsenie Boca

A fost nevoie de un tablou cu părintele Arsenie Boca care a lăcrimat timp de zece zile pentru declanşarea unei isterii naţionale în jurul duhovnicului ridicat la ceruri în urmă cu 25 de ani. Sociologul Alfred Bulai, preotul Eugen Tănăsescu şi psihologul Cristian Delcea au identificat resorturile care conduc spre astfel de fenomene de masă, dar şi pericolul implicat de rostogolirea unui astfel de „bolovan“. 

“Arsenie Boca te scapă de puşcărie, cancer şi epilepsie”, sunt convinşi unii dintre credincioşii care au transformat în loc de pelerinaj satul Puşcaşi, localitatea vasluiană scoasă din anonimat de când un tablou cu Arhanghelul Ardealului a vărsat lacrimi pentru “păcatele oamenilor”, aşa cum au interpretat semnul pelerinii veniţi să vadă minunea cu ochii lor. La scurt timp, o bucureşteancă a stârnit vâlvă după ce i s-ar fi arătat chipul părintelui Arsenie Boca în ciment, pe holul casei, fiind întoarsă de o zi dintr-un pelerinaj la mănăstirea Prislop, unde se află mormântul duhovnicului. “Am zis că da, este adevărat, şi am strigat Aleluia!”, mărturisea Carmen Radu într-un interviu oferit reporterilor ProTv. Vecinii femeii au venit să-şi lase hainele la sfinţit. Loviţi de probleme grave, alţii au sosit în casa binecuvântată cu copiii bolnavi de epilepsie, sperând să fie vindecaţi.

Mecanismul psihologic care face să se propage un fenomen spontan de amploarea celui iscat în jurul lui Arsenie Boca este similar cu ceea ce se întâmplă în cazul hipnozei, este de părere psihologul Cristian Delcea. Depinde cât de sugestibil eşti din punct de vedere religios, pentru că vorbim despre sugestia religioasă. Dacă îmbrăţişezi fenomenul respectiv fără să-l priveşti critic sau să-l pui la îndoială, ajungi să crezi aproape în totalitate ce ţi se spune, ce ai auzit. Mai mult, mintea umană dublează, adaugă, acolo unde sunt lipsuri. Nu avem informaţii clare, ci foarte şterse, aşa că mintea umană umple aceste goluri, neclarităţile, cu ceea ce simte nevoia, datorită credinţei. Prin urmare, dacă eu cred că este un fenomen supranatural, mintea umană adaugă informaţii pentru a susţine acest crez, explică psihologul.

În vremuri de criză creşte nevoia de miracole

La rândul său, sociologul Alfred Bulai este de părere că declanşarea fenomenului Arsenie Boca a fost puternic stimulată şi de promovarea miracolului de la Puşcaşi în mass-media. Alt element important se referă la faptul că oamenii sunt mai sensibili la astfel de întâmplări cu substrat supranatural în vremuri grele, cum sunt şi cele pe care le traversăm în prezent, mai ales că figura duhovnicului Arsenie Boca a fost mereu una aparte. Despre minunile făcute de Sfântul Ardealului s-a vorbit încă din timpul vieţii sale, dar abia în anii din urmă oamenii au început să arate un interes deosebit faţă de personalitatea sa ieşită din comun. Astfel, la înmormântarea părintelui Arsenie Boca, în urmă cu un sfert de veac, nu au fost prezente mai mult de 100 de persoane, pentru ca la începutul lunii mai, mănăstirea Prislop să fie vizitată de 95.000 de credincioşi, iar tabloul înlăcrimat din Puşcaşi să atragă alte câteva mii. Bineînţeles, încurajate de cererea existentă nu au întârziat să apară şi afacerile, mai mici sau mai mari, care au ajuns să genereze bani serioşi. Sociologul Alfred Bulai atrage atenţia că dincolo de senzaţionalul promovat de mass-media, povestea lui Arsenie Boca nu este nouă, doar că acum a apărut un element care face să se vorbeasca din nou despre el.

„Arsenie Boca este o figură importantă în zona Făgăraşului şi este firesc ca poveştile supranaturale sau care sunt dincolo de obşinuit să işte astfel de reacţii. De obicei crizele, problemele ne fac să fim foarte atenţi la asemenea fenomene. Un interes va exista întotdeauna, pentru că sunt oameni deschişi către fenomene supranaturale, în acest caz fiind vorba despre persoane religioase. Pe de alta parte, Biserica Ortodoxă tolerează asemenea manifestări, chiar dacă nu sunt acceptate sau recunoscute din punct de vedere bisericesc. În definitiv, Arsenie Boca întăreşte forţa credinţei. Până la urmă a fost preot şi nu aş vedea de ce nu ar putea să-l canonizeze“, punctează sociologul.

Preotul Eugen Tănăsescu, blogger adevărul.ro, consideră că se poate vorbi deja despre un brand Arsenie Boca, deşi nu acesta este aspectul care ar trebui să conteze când vorbim despre omul şi duhovnicul din Ardeal. „În primul rând trebuie să amintim de personalitatea puternică a părintelui Arsenie Boca, unul din duhovnicii renumiţi ai României prin curajul cu care s-a opus regimului dictatorial şi i-a îndrumat pe credincioşii din Ardeal. Deci renumele lui  s-a format încă de atunci. Despre cât este de sfânt, cât de autentice sunt minunile de fapt, iată lucrul faţă de care va trebui să se pronunţe Biserica, să autentifice sau nu acele minuni, să stabilească sfinţenia reală sau nu a părintelui, ceea ce nu-i anulează personalitatea. Dar asemenea lucruri nu se fac grabnic. Personal, nu ştiu ca Biserica să se fi pronunţat faţă de aceste minuni, pentru că ele fac parte dintr-un eventual proces amplu, de canonizare. Să declari pe cineva sfânt în Biserică înseamnă, de fapt, recunoaşterea sfinţeniei, iar persoana respectivă să fie propusă ca model creştin public pentru ceilalţi oameni, prin prisma vieţii şi activităţii sale“, explică preotul Tănăsescu.

„Arsenie Boca l-a propovăduit pe Hristos, nu pe el însuşi“

Preotul Eugen Tănăsescu atrage atenţia că vâlva creată la acest moment în jurul mitului Arsenie Boca are capcanele sale pentru credincioşii care merg în pelerinaj la tabloul care plânge din Puşcaşi sau la mănăstirea Prislop în căutarea unei miracol personal.  „Până când un om devine sfânt şi este propus ca model public de Biserică s-ar putea să fac o greşeală. Trăim într-o societate individualistă şi oamenii au tot mai multe probleme personale. Iar individualismul ăsta postmodernist face ca totul să se rezume la relaţia mea cu divinitatea, este o formă de individualism care, atunci când intră în rândul credincioşilor, poate naşte acest fenomen, de raportare individuală la cineva, cu scop de rezolvare personală a unor probleme. Atunci când minunile devin personale, conceptul se înstrăinează de spiritul ortodoxiei, care are ca scop comuniunea. Apare o breşă între minunea personală şi cea pe care Biserica o recunoaşte. Toate minunile pe care Dumnezeu le săvârşeşte au această amprentă, sunt minuni care se adrezează tuturor. Dumnezeu nu face minuni pentru cineva anume, special. Mi-aş dori ca mulţi din cei care îl caută pe părintele Arsenie Boca să ajungă la Hristos, pentru că Boca, la viaţa lui, l-a propovăduit pe Hristos, nu pe el însuşi“, punctează Eugen Tănăsescu.

Cert este că părintele Arsenie Boca a devenit un vector de comerţ eficient. Chiar şi când nu se bucura de atenţia mediatică de astăzi, renumele lui a acţionat ca un fenomen de marketing, punctează preotul Eugen Tănăsescu. El trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte modul egoist, individualist în care avem tendinţa să ne raportăm la cele sfinte şi pericolul implicat de un astfel de comportament:  Nu poţi să ai un produs de succes dacă nu te lipeşti de un brand, de un mit, de o idee care să pătrundă în mase. Aşa au apărut tablouri cu Arsenie Boca, cărţi etc. Nu este neapărat rău, dar ar trebui să vedem ce urmări are. Dacă fenomenul ăsta îl duce pe om la credinţă, la comuniunea cu semenii, la iubirea de Dumnezeu şi de aproape, atunci nu este o problemă, înseamnă că părintele Arsenie Boca nu a trăit degeaba. Dacă însă părintele devine, la fel ca şi alţi sfinţi, şi ca Dumnezeu sau Evanghelia, un fel de ghişeu personal unde încerci să-ţi rezolvi problemele în mod egoist, înseamnă că transformăm sfinţii şi duhovnicii în idoli. Iar idolatria nu este îngăduită de Biserică, pentru că te rupe din comuniune şi te face un idolatru. Din păcate, acest individualism se accentuează uneori, în funcţie de mai mulţi factori, avertizează Tănăsescu.

„Căutăm numai profitul în numele duhovnicilor renumiţi şi sfinţilor“

Părintele mai observă cu cu amărăciune că cei care merg la mănăstirea Prislop aproape că l-au dat uitării pe Sfântul Ioan de la Prislop, orbiţi de faptul că acolo se află mormântul duhovnicului Arsenie Boca. „Când amintim de mănăstirea Prislop şi de pelerinaje, foarte mulţi oamenii vorbesc de Arsenie Boca, ceea ce nu este rău, dar mult mai puţin pomenesc de Sfântul Ioan de la Prislop, canonizat de Biserică, şi care a trăit în peştera de acolo, la 100 de metri de mormântul părintelui Arsenie Boca. Ăsta este un dezechilibru, pentru că uităm de sfinţi. Ne dorim ca şi părintele Boca să fie canonizat, ar fi un nonsens să credem ca duhovnicul nu a vrut să devină sfânt, este ţinta oricărui creştin. Sfinţirea este însăşi ţinta religiei“, spune Tănăsescu.

În privinţa negustoriei făcute în numele duhovnicului, preotul Eugen Tănăsescu arată că foarte mulţi se folosesc de numele părintelui Boca fără a căuta şi întărirea credinţei: „un lucru care nu caracterizează nici creştinismul şi ar fi bine să nu caracterizeze nici societatea noastră. Este o desacralizarea în numele credinţei, un paradox. Căutăm numai profitul în numele duhovnicilor renumiţi şi sfinţilor. Sunt foarte mulţi interesaţi. Îmi aduc aminte de femeia care a văzut chipul lui Arsenie Boca pe podeaua casei. Nimeni nu a sesizat că doamna făcea o simplă asociere, ca atunci când eram mici, ne uitam pe cer şi spuneam că un nor seamănă cu un căţel, ăla parcă e o faţă de om. Doamna trăia însă o fantasmă a ei“, atrage atenţia părintele Tănăsescu. 

Acesta aminteşte de efectul negativ pe care îl poate avea şi presa în această situaţie, când senzaţionalul primează în faţa unor detalii relevante despre o personalitate marcantă a României.  Riscăm să transformăm oameni importanţi ai ţării, nişte stâlpi ai rezistenţei, în lucruri banale. Nimeni nu s-a întrebat, de exemplu, cum a ajuns Arsenie Boca să fie numit Sfântul Ardealului. El a fost un sfânt în primul rând pentru oamenii de acolo, prin rezistenţa lui faţă de dictatură. Este vorba despre o viaţă foarte complexă, o existenţă care nu se rezumă la faptul că, iată, i s-a arătat cuiva chipul lui Boca pe ciment, încheie Tănăsescu.

Afacere de 15 milioane de euro în zece luni

Conform unei estimări realizate recent de Adevărul Finaciar, încasările rezultate în urma fenomenului Arsenei Boca numai în ultimele zece luni se ridică la peste 15 milioane de euro, bani care intră în buzunarele firmelor organizatoare de pelerinaje şi a hotelierilor din zona Hunedoara – Prislop. Pelerinii merg în excursii tematice Arsenie Boca, şi ajung să plătească, în medie, 100 de lei pentru transport şi o noapte de cazare, fără a mai pune la socoteală banii care se duc pe mâncare şi alte cheltuieli neprevăzute. În mod firesc, numărul credincioşilor interesaţi să ajungă la mânăstirea Prislop a fost impulsionat şi de vestea că icoana care a plâns în satul Puşcaşi a fost cumpărată de la locul unde este înmormântat sfântul duhovnic. Astfel, aproape 1 milion de pelerini ar trece în fiecare an pe la mănăstirea din Hunedoara.

La scară mai mică, fenomentul este speculat şi prin vânzarea de obiecte specifice, un exemplu fiind „tricoul creştin ortodox Arsenie Boca teolog“, care costă 50 de lei pe olx.ro şi pe care este imprimat chipul părintelui.