AUTORITATILE AU INCEPUT RECENZAREA REZERVISTILOR/ Rusia – acuzata ca a mobilizat TRUPE si ARMAMENT GREU la granita cu UCRAINA/ Analiza Stratfor: UE nu poate apara ESTUL EUROPEI de RUSIA/ Hillary Clinton strange bani din VANZARI DE ARME CATRE STATE AUTORITARE IN SCHIMBUL DONATIILOR

28-05-2015 13 minute Sublinieri
Men wearing military uniforms ride atop an armoured personnel carrier (APC) during exercises at the Kuzminsky military training ground near the Russian-Ukrainian border in Rostov region, Russia, May 25, 2015.  REUTERS/Stringer

Men wearing military uniforms ride atop an armoured personnel carrier (APC) during exercises at the Kuzminsky military training ground near the Russian-Ukrainian border in Rostov region, Russia, May 25, 2015. REUTERS/Stringer

Ministerul Apărării Naţionale derulează în Bucureşti, în aceste zile, o acţiune de verificare a militarilor în rezervă. Sunt actualizate datele personale ale rezerviştilor şi sunt verificate actele personale – cartea de identitate şi livretul militar.

Operaţiunea se face prin convocarea rezerviştilor la Centrele Militare de care aparţin, aceştia primind ordine scrise de chemare „pentru clarificarea situaţiei militare”.

Dacă rezervistul nu se prezintă până la data limită indicată pe ordinul militar, poate primi o amendă între 100 şi 300 de lei.

300 de lei amendă dacă nu ghiceşti că te cheamă la Armată

În mod normal, ordinele scrise ar trebui să le fie înmânate rezerviştilor de un agent de poliţie. Totuşi, există cazuri în care aceste ordine militare nu numai că nu sunt înmânate de poliţist, dar nu sunt puse nici măcar în cutia poştală.

Într-o asemenea situaţie, rezervistul nu are cum să ştie că e aşteptat la Centrul Militar şi e pasibil de o amendă pentru neprezentare.

Armata încearcă să evite asemenea litigii dând telefon persoanelor care întârzie să vină la Centrele Militare. Dar nici această metodă nu e infailibilă, întrucât e posibil ca unii rezervişti să-şi fi schimbat, în ultimii ani, numărul de telefon.

Românii din Spania pot fi chemaţi la mobilizare în România

Alte situaţii complicate sunt cele ale românilor plecaţi în străinătate. Un caz concret, înregistrat astăzi, este al unei femei care s-a prezentat la Centrul Militar cu ordinul de chemare, primit acasă, şi cu livretul militar al fiului ei, motivând că fiul e plecat la muncă în Spania.

Angajata Armatei i-a cerut mamei să aducă acte prin care să demonstreze că fiul lucrează în străinătate. “Păi dacă lucrează la negru, ce acte să aduc?”, a răspuns mama.

Verificările din aceste zile nu schimbă situaţia militară a rezerviştilor, ei fiind repartizaţi, în caz de mobilizare, la aceleaşi unităţi.

Verificarea rezerviştilor apare în contextul intensificării pregătirilor militare derulate în ultimele luni în România şi în alte ţări NATO din estul Europei. Acestea au fost planificate la reuniunea NATO din Ţara Galilor, desfăşurată ca răspuns la criza din Ucraina şi la acţiunile militare ale Rusiei.

Alte ţări din estul Europei organizează cursuri de pregătire militară

În România nu s-au organizat anul acesta acesta acţiuni de convocare a rezerviştilor pentru pregătire militară. În schimb, alte ţări care se simt ameninţate de Rusia au adoptat măsuri de acest tip.

De exemplu, Polonia a organizat cursuri gratuite de pregătire militară, la care cetăţenii se pot înscrie în mod voluntar. Anunţul în acest sens al Ministerului Apărării de la Varşovia a avut succes, atât în rândurile studenţilor şi al elevilor de liceu, cât şi la oamenii mai în vârstă. Inclusiv parlamentari polonezi au cerut să participe la pregătire militară.

După ce Rusia a ocupat Crimeea, Guvernul de la Varşovia a adoptat şi o nouă Strategie de securitate. Acest document prezintă Polonia drept o ţară ameninţată de război, iar Rusia este prezentată drept potenţial agresor.

  • Hotnews: 

Reuters: Rusia maseaza trupe si armament greu la granita cu Ucraina. Purtatorul de cuvant al Kremlinul, intrebat daca se pregateste o invazie: Consider nepotrivita formularea acestei intrebari

Armata ruseasca mobilizeaza trupe si sute de piese de armament greu inclusiv lansatoare de rachete, tancuri si artilerie, la o baza improvizata in apropierea granitei cu Ucraina, a observat saptamana aceasta un reporter Reuters. Potrivit jurnalistului, multe dintre vehicule si tancuri aveau placutele de inmatriculare sterse, iar insemnele militare au fost indepartate. Drept urmare, acestia se asemanau cu militarii vazuti in estul Ucrainei, pe care Kievul si aliatii occidentali ii acuza ca sunt parte a unor detasamente rusesti sub acoperire.

Scena de la baza poligonului de tragere Kuzminski, aflat la circa 50 de km de granita, este cea mai clara dovada de pana acum a masarii de trupe rusesti in apropiere de Ucraina.

Comandantul suprem al fortelor aliate din Europa (SACEUR) Generalul Philip M. Breedlove avertiza la sfarsitul lunii aprilie, in timpul unor audieri in Congresul SUA, ca armata ruseasca ar putea profita de recenta perioada de acalmie din estul Ucrainei pentru a pune bazele unei noi ofensive militare. Cu toate acestea, oficialul NATO nu a dat detalii.

Ministrul rus al Apararii a declarat ca nu comenteaza pe aceasta tema. Mai multi soldati au afirmat ca sunt detasati la aceasta baza pentru exercitii militare simple, sugerand ca prezenta lor nu este legata de situatia din Ucraina.

Intrebat de Reuters daca numarul mare de armament si trupe fara insemne de la granita cu Ucraina sunt un indiciu ca Rusia planifica o invazie a tarii vecine, purtatorul de cuvant al Kremlinului Dmitri Peskov a declarat: “Consider ca formularea acestei intrebari, <<daca se pregateste o invazie>>, este nepotrivita ca atare”.

Printre armamentul trimis in zona se numara lansatoare multiple de rachete Uragan, tancuri si obuziere autopropulsate – toate fiind similare cu cele folosite de rebeli in zona de conflict din estul Ucrainei.

Cantitatea de echipamente militare din baza este de circa 3 ori mai mare decat cea masata in luna martie. La acea vreme, doar cateva zeci de piese de echipament erau la vedere. Pe parcursul a 4 zile incepand de sambata, Reuters a vazut 4 trenuri de marfa incarcate cu vehicule militare si trupe sosind intr-o statie de cale ferata din regiunea Rostov  (sudul Rusiei), iar incarcaturile din cel putin 2 trenuri au calatorit apoi pe cale rutiera pana la baza militara.

O sectiune importanta din drumul neasfaltat care duce prin stepa de la poligonul Kuzminsky pana la granita cu Ucraina a fost reparata recent pentru a fi mai usor de strabatut de vehicule grele. Drumul duce la un punct de frontiera folosit in general doar de localnicii din zona. De cealalta parte se afla regiunea ucraineana Lugansk, controlata de separatisti si scena unor lupte intense.

Valentina Melnikova, o militanta pentru drepturile omului care lucreaza cu familiile militarilor rusi, a declarat pentru Reuters ca detine informatii potrivit carora regiunea Rostov este folosita ca baza intermediara pentru trupele aflate in drum spre Ucraina. Ea a precizat ca informatiile vin de la mama unui soldat stationat in orasul Totskoye din regiunea Orenburg, din apropiere de granita Rusiei cu Kazahstan.

Melnikova a adaugat ca militarul a auzit de la comandanti ca “urmeaza sa fie transferati in regiunea Rostov dupa 20 mai si apoi in Ucraina”. Au semnat hartii privind obligatia de a nu divulga aceasta informatie si potrivit carora actioneaza voluntar. “Bineinteles ca a fost un ordin. Cum putea sa fie voluntar? Sunt militari”, a afirmat Melnikova, care conduce Alianta Comitetelor Mamelor Soldatilor, o asociatie cu sediul in Moscova.

Relatarea ei nu a putut fi verificata din surse independente, precizeaza agentia de presa.

  • Romania Libera:

Un oficial rus anunţă că Osetia de Sud va colabora cu Rusia

Armata din Osetia de Sud va fi integrată în Districtul Militar Sud al Federaţiei Ruse, în conformitate cu Tratatul de prietenie, cooperare şi asistență mutuală dintre Moscova şi Ţhinvali, a anunţat, miercuri, un oficial militar rus de rang înalt, informează Mediafax.

“În prezent, are loc procesul de ratificare. Potrivit acordului, armata Osetiei de Sud va fi integrată în cea a Federaţiei Ruse, urmând să aibă o pregătire şi obiective comune”, a declarat Andrei Gurulev, comandantul Armatei a 58-a din cadrul Districtului Militar Sud.

El a precizat că armata Osetiei de Sud nu este numeroasă, dar îndeplineşte misiuni importante, îndeosebi privind apărarea graniţei micuţei republici.

Gurulev nu a precizat însă data la care va avea loc unificarea efectivă a celor două armate.

“Această decizie va fi luată de conducerea” ţării, a spus el.

“În prezent, pincipala misiune a Osetiei de Sud este să nu permită invazia inamicului şi ocuparea republicii. Această misiune este îndeplinită de Unitatea a 4-a”, a adăugat oficialul militar rus.

Rusia a semnat pe 18 martie un “Tratat de alianţă şi integrare” cu regiunea separatistă georgiană Osetia de Sud. Acordul, denunţat de NATO, a fost semnat la exact un an de la anexarea de către Rusia a regiunii ucrainene Crimeea.

În noiembrie 2014, Rusia a semnat un acord asemănător cu Abhazia.

În anul 2008, Georgia, care speră să adere la NATO, a fost implicată într-un conflict cu Rusia privind suveranitatea asupra regiunilor separatiste Osetia de Sud şi Abhazia. La finalul confruntărilor, Moscova a recunoscut independenţa celor două teritorii georgiene.

Rusia lansează noi ameninţări la adresa NATO

Ambasadorul Moscovei la NATO, Aleksandr Grușko, a avertizat, miercuri, că Rusia va fi obligată să răspundă în cazul consolidării Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în Europa, informează Agerpres.

“Va trebui să reacționăm pentru a ne asigura capacitatea de apărare. Avem mijloace pentru aceasta”, a afirmat Grușko, într-un interviu acordat postului public de televiziune rus Rossia 24. Reprezentantul permanent al Rusiei la NATO a subliniat, în acest context, dreptul Moscovei de a-și asigura securitatea atunci când Alianța susține că nimeni nu are dreptul să să amestece în procesul său de extindere.

“Când (secretarul general al NATO, Jens) Stoltenberg indică acest principiu (imposibilitatea de a interzice unor țări să adere la Alianța Nord-Atlantică — n.r.), el uită că există și principiul securității colective, când nimeni nu își poate întări securitatea proprie în detrimentul altuia”, a afirmat diplomatul rus.

Ambasadorul Moscovei a mai precizat că Rusia vede extinderea NATO ca pe o amenințare, aspect de altfel menționat și în doctrina sa militară. “Dacă vom continua în acest fel, fără a ține cont de interesele fiecărei părți, nu vom realiza nimic, cu excepția unei noi curse a înarmării’, a admis el. Eventuala aderare a Ucrainei și Georgiei la NATO “va amplasa o mină” sub securitatea europeană, Alianța înțelege acest lucru, a subliniat ambasadorul Rusiei la Alianța Nord-Atlantică.

“Problema fundamentală constă în faptul că, în 2007, la summitul de la București a fost luată decizia că Ucraina și Georgia vor deveni la un moment dat membre NATO. Desigur, atunci când vorbim cu oameni care înțeleg modul în care se iau deciziile în Alianță, care înțeleg desp2re ce vorbesc, acest scenariu este practic imposibil, pentru că toată lumea realizează că astfel va fi amplasată o mină sub securitatea europeană, a explicat Grușko.

Pe de altă parte, a subliniat el, consolidarea ‘flancului estic’ al NATO în țările baltice va determina politica Alianței pentru o lungă perioadă de timp. Aceste planuri nu vor putea fi reconsiderate rapid, indică el.

“E clar că deciziile care se iau astăzi privind consolidarea lancului estic nu vor fi revizuite peste noapte”, a remarcat diplomatul rus, afirmând că “retorica țărilor baltice nu se schimbă”, iar acesteia i-a fost asociată o planificare militară de durată.

Declarațiile NATO cu privire la situația din Ucraina au un potențial de confruntare mare, a mai estimat el. “Dacă analizăm declarațiile Alianței privind situația din Ucraina, limbajul nu a suferit nicio modificare”, a mai precita Grușko. Mai mult el a indicat că Organizația pune accentul pe faptul ca acordurile de la Minsk să fie respectate în primul rând de Rusia. “NATO continuă să vadă Rusia ca parte a conflictului, ceea ce nu corespunde realității, și, în plus, conține un potențial mare de confruntare pentru că, de fapt, acordă Kievului indulgență pentru o soluție militară a conflictului”, a susținut ambasadorul rus.

Vizita actuală a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la Washington demonstrează că Alianța este deocamdată captivă politicii de confruntare, a apreciat Grușko în același interviu. Dacă această situație va continua, ‘ne așteaptă vremuri grele în ceea ce privește securitatea europeană și eurasiatică’, a concluzionat diplomatul rus, citat de TASS.

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord trebuie să fie pregătită pentru o abordare pe termen lung de contracarare a amenințărilor din flancul estic, a declarat miercuri secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, care a denunțat “comportamentul provocator” al Rusiei față de Ucraina, Republica Moldova și Georgia, potrivit DPA și AFP.

“Suntem într-un moment de răscruce în privința securității euroatlantice. Ne confruntăm cu mari provocări. Structura noastră de securitate este pusă la încercare. Trebuie să fim pregătiți pentru o abordare pe termen lung și trebuie să ne adaptăm”, a afirmat Stoltenberg într-un discurs în fața grupului de reflecție Centrul pentru Studii Strategice Internaționale (CSIS) din Washington, la o zi după ce a discutat despre conflictul din Ucraina cu președintele american Barack Obama.

“Provocarea de securitate din flancul estic este clară și provine din partea Rusiei, care încearcă să-și consolideze influența. Anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeii de către Rusia și acțiunile continue în scopul destabilizării Ucrainei au declanșat un conflict militar în Europa”, a subliniat Stoltenberg.

“Prin comportamentul provocator utilizat împotriva Ucrainei, Georgiei și (Republicii) Moldova, Rusia a demonstrat că are intenția de a recurge la forță sau la amenințarea cu forța în scopul exercitării de presiuni asupra țărilor vecine”, a explicat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, denunțând “retorica nucleară” a Moscovei și “zborurile provocatoare” ale bombardierelor rusești.

Rusia a pierdut definitiv navele portelicopter Mistral

Federația Rusă a acceptat ideea că nu va mai primi niciodată navele portelicopter Mistral, comandate în Franța, a recunoscut un oficial de la Moscova, citat de agenția bulgară de știri Novinite.

“Rusia nu va lua navele, e un lucru cert”, a declarat Oleg Bochkaryov, adjunctul șefului Comisiei de Industrie Militară a Rusiei.

Comisia este instituția guvernamentală a Rusiei care coordonează industria de apărare.

Afacerea Mistral este blocată de peste un an de zile, după ce Franța a suspendat livrarea către Rusia a primei dintre cele două nave Mistral. Decizia Franței face parte din seria de sancțiuni adoptate de statele occidentale împotriva Rusiei, ca urmare a implicării sale în criza din Ucraina și a anexării peninsulei Crimeea.

Contractul dintre Franța și Rusia fusese semnat în anul 2011, înainte de izbucnirea crizei din Ucraina. Potrivit contractului, prima navă trebuia livrată Rusiei în toamna anului 2014, iar a doua navă – în a doua jumătate a anului 2015.

Rusia își propune acum să construiască două nave portelicopter în șantierele sale de la Marea Baltică, în locul celor două nave tip Mistral. Pe de altă parte, Rusia și Franța poartă negocieri asupra sumei de bani pe care Franța trebuie s-o plătească Rusiei, în schimbul celor două nave care nu vor mai fi livrate.

Rusia cere din partea Franței cel puțin 1,1 miliarde de euro. În schimb, Franța nu oferă decât 785 de milioane de euro și caută, în paralel, o altă țară căreia să-i vândă navele construite la comanda Rusiei.

George Friedman, fondatorul si chairman-ul companiei de analiza strategica Stratfor, sustine intr-un recent editorial ca UE slabeste, in vreme ce puterea Rusiei nu face decat sa creasca

„Europa trece prin doua crize strans legate intre ele”. Aceasta este opinia analistului american de origine maghiara George Friedman, unul dintre cei mai influenti specialisti in geopolitica din lume, care conduce un institut – STRATFOR – poreclit „CIA din umbra” pentru capacitatea sa de a prezice amenintarile.

La ce crize se refera Friedman (foto jos)? Prima este o criza a Uniunii Europene. „Aceasta a fost gandita ca o instutie care sa creeze europeni”, spune analistul american, insa acest proiect este pe cale sa esueze, din cauza ca promisiunea UE ca va aduce prosperitate tarilor membre nu a fost indeplinita. „Provocarea pentru Europa este ca in realitate prosperitatea ei e mai degraba ciclica si regionala”.

A doua criza este produsa de „structura strategica a Europei”: intre Rusia si Occident se afla o zona de granita al carei control este disputat si care la randul ei, se imparte in doua straturi: unul format din Ucraina si Belarus si altul din Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Romania si Bulgaria. In mod normal, aceasta zona ar fi trebuit sa aiba rolul de tampon intre UE si Rusia, dar extinderea Uniunii le-a adus in contact – si, potential, in conflict. „Fara zona-tampon, o Europa unita, daca isi schimba intentiile, poate reprezenta o amenintare la adresa existentei Rusiei, mai ales in conditiile in care SUA au o vaga alianta cu europenii”.

Aceste crize, spune George Friedman, s-au amplificat dupa 2008. Uniunea Europeana a inceput sa fie „definita de nevoile economiei Germaniei” iar aceasta situatie, tolerabila pana la izbucnirea crizei finacnaciare globale, a devenit ulterior o reala problema. Pe de o parte, tarile din zona mediteraneana au ajuns impovarate de datorii; pe de alta parte, cele din estul UE – inclusiv Romania – se confrunta cu o amenintare mult mai mare decat cea economica, respectiv cresterea puterii Rusiei. „Estul constientizeaza faptul ca Europa nu a reusit niciodata sa ajunga sa aiba o politica externa si de aparare comunca si ca UE nu il poate apara de Rusia. De asemenea, constientizeaza si ca NATO nu il poate apara decat daca se implica americani”.

Pe de alta parte, si Rusia are propriile ei probleme, spune Friedman: economia sa continua sa se bazeze prea mult pe exporturile de hidrocarburi iar reursele militare sunt limitate, dovada faptul ca rusii nu au reusit sa invadezer cu succes Ucraina. „Dar rusii au fost salvati de fragmentarea peninsulei. Est-europenii ar fi vrut sa vada actiuni decisive din partea Europei. Nu a existat niciuna. Sanctiunile au fost dureroase, dar nu au schimbat strategia Rusiei”.

Concluzia directorului Stratfor: „Daca zona de granita a Europei are un protector, acesta nu e UE, ci SUA. Germanii nu au nicio dorinta sa se certe cu rusii pentru Ucraina. Francezii sunt impartiti in mai multe directii iar europenii din sud nu au niciun interes in probleme non-UE afara de cea a imigratiei musulmane”. In acelasi timp, puterea Kremlinului creste odata cu amplificarea conflictelor interne in UE si cu nevoia de a redefini rolul Germaniei. „Fragmentarea peninsulei va spori si odata cu ea si puterea relativa a Rusiei, ceea ce va atrage in zona Statele Unite”.

Zăngănitul armelor se intensifică în estul Ucrainei, într-un context al remilitarizării unor puncte de pe cei 450 km ai liniei frontului şi al încăierărilor cotidiene, relatează RFI din Kiev, citat de Agerpres, într-un comentariu referitor la asasinarea recentă a unuia dintre liderii separatiştilor din autoproclamata ‘republică populară’ Lugansk, Aleksei Mozgovoi, în 23 mai, ceea ce – în opinia unor observatori – ar putea declanşa noi valuri de violenţă.

Acest asasinat reprezintă o etapă în plus a centralizării puterii în teritoriile separatiste din zona minieră Donbas (estul Ucrainei).

Aleksei Mozgovoi controla cu o mână de fier marele oraş industrial Alcevsk. El reînfiinţase tribunalele populare care reinstituiseră pedeapsa cu moartea. În fruntea brigăzii sale militare ‘Fantoma’, el reprezenta o contrapondere serioasă aşa-numitului preşedinte al autoproclamatei ‘republici’ Lugansk, Igor Plotniţki. Acesta acuză forţele speciale ucrainene de atentat, dar mulţi îl suspectează că el ar fi cel care îşi face să dispară opozanţii.

Liderul militar Aleksandr Biednov, alias Batman, îşi pierduse viaţa în această iarnă de asemenea într-o ambuscadă. Moartea sa a unificat ceva mai mult republica autoproclamată şi forţele sale armate. Uciderea acestuia a fost urmată de declanşarea unor ofensive susţinute, în special în zona Debalţevo (regiunea Doneţk), oraş de importanţă strategică pentru controlul zonei din estul Ucrainei.

Dispariţia lui Aleksei Mozgovoi ar putea antrena aceleaşi consecinţe, estimează unii comentatori pentru RFI. Luptele nu au încetat niciodată în Donbas, unde este denunţată o concentrare militară sporită. Cea mai mare uzină de cocs din Ucraina, situată pe linia frontului, tocmai şi-a încetat activitatea din cauza bombardamentelor intensive. Între omoruri şi încăierări cotidiene, în Donbas pare să se plutească din nou în aer ameninţarea războiului.

Hillary Clinton, favorită pentru câştigarea cursei prezidenţiale din SUA de anul viitor, a aprobat în calitate de şef al Departamentului de Stat în administraţia preşedintelui Barack Obama livrări de arme de peste 300 miliarde dolari către ţări care au făcut donaţii pentru fundaţia umanitară a soţilor Clinton.

Apărătoare activă  a drepturilor omu­lui, candidata pentru cea mai puternică funcţie din lume a semnat în perioada în care a condus Departamentul de Stat pentru vânzarea de arme către ţări precum Algeria, Arabia Saudită, Kuweit, Qatar, Emiratele Arabe Unite sau Oman, conduse de regimuri autoritare care îngrădesc libertăţile individuale şi pe care administraţia americană le-a criticat în repetate rânduri.

Hillary Clinton a devenit primul locotenent al preşedintelui Barack Obama în 2009 şi a deţinut funcţia de secretar de stat până în 2013. În numai doi ani, din octombrie 2010 până în septembrie 2012, Departamentul de Stat a aprobat contracte de 165 mld. dolari pentru livrarea de arme comerciale către 20 de guverne care au donat bani Fundaţiei Clinton, arată o anchetă a jurnaliştilor de la International Business Times.

Suma este aproape dublă faţă de valoarea echipamentului militar trimis de către Departamentul de Stat respectivelor 20 de ţări în perioada similară din timpul celui de-al doilea mandat al lui George Bush, predecesorul lui Obama la Casa Albă. În plus, Clinton şi-a pus semnătura şi pe alte contracte negociate direct de Departamentul pentru Apărare american, a căror valoare se ridică la 151 miliarde dolari.

Donaţii în conturile fundaţiei sau în buzunarul lui Bill Clinton

În urmă cu patru ani, Departamentul de Stat condus de Clinton a aprobat un acord prin care SUA a livrat către Arabia Saudită avioane militare de 29 miliarde dolari.

Contractul i-a înfuriat pe oficialii din Israel, care au acuzat cea mai mare putere militară a lumii că distruge echilibrul de forţe, şi aşa fragil, din regiune.

La acea vreme, Andrew Shapiro, un oficial din Departamentul de Stat, a spus că semnarea acestui contract a reprezentat „o prioritate“ personală pentru Clinton. Investigaţia jurnaliştilor americani arată că Arabia Saudită a contribuit cu 10 milioane dolari la Fundaţia Clinton, înainte ca Hillary Clinton să devină şefa Departamentului de Stat. De asemenea, cu doar două luni înainte ca înţelegerea să fie parafată, Boeing, de la care saudiţii au vrut neapărat să cumpere aeronave F15, a donat aproape 1 milion dolari fundaţiei.

Boeing nu a fost însă singura firmă care a făcut donaţii către asociaţia umanitară, mai mulţi furnizori de echipamente pentru apărare urmându-i exemplul. Sumele donate de către companii şi guverne străine către Fundaţia Clinton variau între 54 şi 141 milioane dolari.

Au fost şi unele cazuri în care sume de ordinul sutelor de mii de dolari intrau direct în buzunarul fostului preşedinte american Bill Clinton.

Ţări criticate public, „întărite“ cu armament produs în SUA

În urmă cu 20 de ani, chiar Bill Clinton a semnat o directivă prezidenţială care impunea Departamentului de Stat ca, înainte de a semna un contract pentru vânzarea de arme, să ia în calcul modul în care drepturile omului ar putea fi afectate de livrarea de armament american unor guverne străine.

Însă sub conducerea lui Hillary Clinton Departamentul de Stat a aprobat livrarea de echipamente militare către ţări aspru criticate pentru încălcarea drepturilor omului.

De exemplu, în 2010, un raport al instituţiei a acuzat guvernul din Algeria de „îngrădirea libertăţii de asociere“, „tolerarea asasinatelor“ şi „corupţie pe scară largă“.

În acelaşi an, guvernul algerian a donat jumătate de milion de dolari Fundaţiei Clinton, iar şefa Departamentului de Stat a aprobat în mandatul său exporturi de armament în valoare de 2,5 miliarde dolari către Algeria. În plus, Clinton a autorizat pentru un an şi extinderea listei de produse pe care SUA le poate vinde Algeriei, printre acestea numărându-se şi substanţe chimice şi toxice.

Lista de acuze a administraţiei americane la adresa unor ţări cărora le-a livrat armament include şi ineficienţa luptei împotriva terorismului. În 2009, într-o notă internă publicată de Wikileaks, Clinton se plângea că este din ce în ce mai greu să-i convingă pe saudiţi să stopeze finanţarea unor grupuri teroriste cu bani din Arabia Saudită şi că nivelul de cooperare al Qatarului cu SUA este foarte scăzut.

În 2009, mai mulţi senatori americani i-au cerut lui Hillary Clinton să nu mai accepte donaţii din partea guvernelor străine, pentru a evita posibilitatea ca acestea să creadă că pot pune presiune pe Departamentul de Stat, însă politicianul a refuzat să facă acest lucru

Acum, analiştii se arată îngrijoraţi de disponibilitatea lui Clinton de a accepta bani în contul fundaţiei sale din partea unor comapnii sau guverne care aveau nevoie de aprobarea instituţiei publice pe care o conducea şi se întreabă dacă nu cumva aceste lucruri nu se vor înrăutăţi dacă este aleasă preşedinte.

„Chiar se poate ca soţii Clinton să nu-şi fi dat seama de întrebările pe care aceste tranzacţii le vor ridica? Şi dacă şi-au dat seama, ce spune asta despre percepţia lor asupra unei relaţii adecvate între câştigul privat şi bunul public?“, comentează Lawrence Lessig, director al Centrului de Etică de la Universitatea Harvard.

De asemenea, experţii în securitate spun că faptul că Departamentul de Stat a aprobat contracte cu guverne şi companii care au făcut donaţii Fundaţiei Clinton reprezintă un conflict de interese.


Categorii

George Friedman/ Stratfor, Rusia, SUA versus Rusia, Ucraina

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

5 Commentarii la “AUTORITATILE AU INCEPUT RECENZAREA REZERVISTILOR/ Rusia – acuzata ca a mobilizat TRUPE si ARMAMENT GREU la granita cu UCRAINA/ Analiza Stratfor: UE nu poate apara ESTUL EUROPEI de RUSIA/ Hillary Clinton strange bani din VANZARI DE ARME CATRE STATE AUTORITARE IN SCHIMBUL DONATIILOR

  1. Intamplator, citeam in urma cu cateva ore un articol al Parintelui Dumitru Staniloae. Regret ca timpul nu-mi permite sa-l transcriu in intregime.

    “Amenintarea razboiului

    Incordarea raporturilor internationale a ajuns in saptamana care se incheie la un grad suprem.(…)
    Cate rugaciuni nu s-au inaltat in aceste zile critice la cer, fie in taina sufletelor, ca niste scurte dar adanci suspine, fie cu graiul si in genunchi, in fata icoanelor sau pe lespedea sfintelor lacasuri!
    “DOAMNE, DA PACE! Doamne, lumineaza si insenineaza sufletele care au la dispozitia lor infricosata si plina de raspundere putere sa dezlantuie macelul universal sau nu! Intervino, Doamne, cu puterea Ta si ridica sufletul lor mai presus de orice patima, fa-i sa-si vada marea raspundere si sa se infricoseze si forteaza-i sa se decida la pace!”
    Cu aceste ganduri s-au inaltat bietele fiinte omenesti inaintea Tronului dumnezeiesc si poate ca niciodata rugaciunea lor nu a fost mai fierbinte si nu le-a angajat mai total adancurile.(…) Iar daca ar face si cei mai invartosati efortul binecuvantat sa-si indrepte cugetul la Dumnezeu, intr-o sincera cerere a ajutorului Lui, razboiul ar fi cu siguranta inlaturat.
    Dar chiar daca incapacitatea oamenilor de a recurge la Dumnezeu si patimile lor ar aduce razboiul, sa fim convinsi ca rugaciunea staruitoare si cu credinta adanca ajuta celor ce o fac sa suporte cu barbatie necazurile lui si sa se comporte cu vrednicie in imprejurarile create de el. Rugaciunea si credinta vie ne deschid ochii sufletului ca sa vedem si sa folosim razboiul ca un prilej de intarire a noastra in virtutile placute lui Dumnezeu, ca sa vedem si in el un cuptor in care se lamureste aurul fiintei noastre, un stadion plin de obstacole pentru a ne antrena sufleteste.
    Crestinul nu cauta si nu doreste suferintele si nenorocirile in viata, mai ales cu caracter general, ci mai degraba se roaga lui Dumnezeu ca ele sa nu vina. Dar daca ele totusi vin, crestinul nu se prabuseste descurajat, ci le suporta cu barbatie, rugandu-se in acelasi timp pentru departarea lor.(…)
    Moartea care ne poate veni prin razboi, nu este nici ea o noutate. Moartea asteapta oricum pe orice om.(…)
    Deci sa rugam pe Dumnezeu sa departeze spectrul sumbru al razboiului, cu cortegiul nesfarsit al infricosatelor lui greutati si consecinte. Dar daca va fi sa fie, sa rugam pe Dumnezeu sa ne dea putere sa-l suportam cu vitejie, cu inima neinfricata, sa-l putem vedea asa cum vrea Dumnezeu, odata ce s-a produs: ca prilej de intarire si de purificare a noastra. Si asa sa putem binecuvanta pe Dumnezeu, de-o fi pace, pentru milostivirea Sa, de-o fi razboi, pentru oranduirea lucrurilor in asa fel ca el sa ne fie sufletelor de folos.
    “Telegraful Roman, an LXXXVII, nr.36, 3 sept.1939, p.1. Semnat: D. Staniloae”

  2. Iata ca nici George Soros nu sta degeaba. Tot inainte cu propaganda razboiului.. “George Soros Warns Of Imminent WWIII Threat If China-US Goes Unchecked” –
    http://finance.yahoo.com/news/george-soros-warns-imminent-wwiii-174641113.html

    “7. Iar când veţi auzi de războaie, şi de zvonuri de războaie, să nu vă tulburaţi, căci trebuie să fie, dar încă nu va fi sfârşitul.” (Marcu, 13)

  3. Dumnezeu nu vrea sa fie razboaie intre oameni. Satanei, invins de Dumnezeu, si urand tot ce tine de Dumnezeu (iubire, omul ca lucrare a Domnului) i-a ramas ca singura alternativa incercarea de a distruge oamenii, asmutindu-i unii impotriva altora, amagindu-i astfel incat toti cei implicati in aceasta lupta fratricida sa creada ca au dreptate, unii ajungand sa fie convinsi ca fac chiar voia Domnului (ISIS si altii ca ei). Asta este lucrarea diavoleasca, batjocorirea omului care in orbirea lui este convins ca slujeste lui Dumnezeu cel Adevarat si Sfant, pe cand el de fapt prin faptele si gandurile sale este cu totul al Satanei. Cei care vor rabda pana la sfarsit, adica care vor putea sa se opuna Satanei si slujitorilor acestuia, ingeri cazuti sau oameni, se vor mantui. Si daca vrem sa invingem in lupta aceasta sa nu uitam ca avem un aliat care nu ne-a abandonat si nu ne va abandona niciodata, pe Domnul Iisus.

  4. Pingback: SUA SI RUSIA SE AMENINTA RECIPROC CU SUPLIMENTAREA FORTELOR ARMATE IN ESTUL EUROPEI. MAE rus: ”situatia ar putea degenera intr-o confruntare militara”/ Grecia – din nou pe marginea prapastiei/ REPUBLICA MOLDOVA INCOTRO? Rezultate bulversante la
  5. Pingback: ROMÂNIA – STAT DIN CE IN CE MAI MILITARIZAT, DAT PE MANA SRI? Cat de aproape este introducerea serviciului militar obligatoriu? | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare