Acesta e standardul justiției sociale – atacarea tuturor adversarilor ca și cum aceștia ar fi niște răufăcători prin simpla lor existență; etichetarea lor ca fiind rasiști, misogini, homofobi sau privilegiați din naștere prin virtutea sexului sau a culorii pielii. Argumentul ajunge până la „predispoziția implicită”, despre care SJW susțin că îi face pe toți albii rasiști și avantajați fără ca ei să fie conștienți de asta. Îi acuză, totodată, pe bărbați că ar fi sexiști și violeți din naștere.
Un al doilea moment care arată că George Soros se implică, indirect așa cum a procedat în fiecare țară, în jocul politic de la București este formarea noului guvern tehnocrat după tragedia de la Colectiv. Piesa centrală s-a pus în scenă la Palatul Cotroceni, sub îndrumarea consilierului prezidențial Sandra Pralong, cea care a fost, la începutul anilor 90, primul reprezentant personal al lui George Soros în România. După tragedia de la Colectiv, în premieră, societatea civilă este chemată de Klaus Iohannis pentru a se transmite întregii țări ideea ca românii au nevoie de un Guvern apolitic. O analiză realizată asupra celor chemați la Cotroceni în numele societății civile ne arată că au fost exclusiv reprezentanții fundațiilor finanțate de miliardarul american.
