Revoluția înaintează în două viteze. Încet, în vremuri „de pace”. Și pe repede înainte, în vremuri de război și de criză. Nu contează că acea criză este reală sau stimulată, artificială. Obiectivele spre care Revoluția se mișca lent, în vremuri de pace, sunt accelerate în vremuri „de război”. Vaccinarea obligatorie este un singur exemplu. Se cere, peste tot, închiderea bisericilor și chiar sistarea Liturghiei.
