COMBATEREA CORONAVIRUSULUI, comparată cu AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. Cum a fost găsit pretextul ideal pentru instaurarea unei DICTATURI TOTALITARE ORWELLIENE/ Memento mori și amintiri despre gripa Hong Kong din 1968

Gabriel Popa:

Revoluția este fără nuanțe și accelerează, mereu, la vremuri de criză. Artificială sau reală.

Cea mai mare industrie a lumii, China, este închisă de câteva luni.

Italia, inima turismului mondial și a spațiului Schenghen, a devenit noul epicentru global al epidemiei de coronavirus.

Petrodolarul a cunoscut o prăbușire istorică, în urma unei bizare alianțe între Rusia și Emiratele Arabe Unite, prin creșterea producției în condiții de criză și de prăbușire a prețului.

Dolarul este în cădere liberă, ca urmare a prăbușirii petrodolarului.

Yenul japonez se prăbușește și el.

Europa este în genunchi. Franța, Germania și Spania au intrat și ele pe spirala Italiei. Și mai e și Brexitul, la care EU e încă departe de a se fi adaptat.

OMS anunță că virusul nu va dispărea cel mai probabil o dată cu apariția căldurii.

CNN ne spune că situația din lume este comparativă cu una de război.

Ce vedem pare a fi „furtuna perfectă”. Dacă îmi spunea acum cineva acum trei luni că toate aceste nenorociri se vor alinia, l-aș fi trimis direct la Obregia, să se caute.

Revoluția înaintează în două viteze. Încet, în vremuri „de pace”. Și pe repede înainte, în vremuri de război și de criză. Nu contează că acea criză este reală sau stimulată, artificială. Obiectivele spre care Revoluția se mișca lent, în vremuri de pace, sunt accelerate în vremuri „de război”. Vaccinarea obligatorie este un singur exemplu. Se cere, peste tot, închiderea bisericilor și chiar sistarea Liturghiei.

Și dacă încerci să te opui rațional isteriei globale, ți se va răspunde că ești un reacționar, un dușman al boborului și al binelui public.

Revoluția nihilist-progresist-globalistă nu cunoaște nuanțe, este absolutistă și lucrează cu cu tancul sau cu ghilotina. Este deservită de tot felul de idioiți utili și de submediocri care îi zbiară din toți bojocii sloganistica debilă, dar eficientă la anumite mase. Și tocmai a intrat din nou în faza „pe repede înainte”. Pedala de accelerație e apăsată până la fund.

Sursa foto: https://www.craigmurray.org.uk/archives/2020/03/momento-mori-unpopular-thoughts-on-corona-virus/

Craig Murray:

Memento Mori – Gânduri nepopulare legate de coronavirus

Întotdeauna am fost atașat de această fotografie, din motive care sunt probabil evidente. Suntem, de la stânga la dreapta, Celia, Stuart, Neil, Craig și de-a lungul copilăriei am fost cu adevărat atât de apropiați și atât de fericiți. Motivul pentru care postez acest lucru este că mama mea mi-a spus mereu că a fost uimită cât de bine arătam în fotografie, având in vedere că a fost făcută când eram cu toții in pauză școlară bolnavi fiind de gripă Hong Kong.

Pandemia de gripă din Hong Kong din 1968/9 a fost ultima pandemie de gripă cu adevărat gravă care a măturat Marea Britanie. Acestea par extraordinar de regulate – 1919, 1969 și 2020. Epidemiile de gripă au o punctualitate mult mai bună decât trenurile (deși v-am păcălit un pic in lista de mai sus și am lăsat în afară „gripa asiatică” din 1958). În ziua de azi „gripa Hong Kong” este cunoscută sub numele de H3N2. Estimările pentru decesele pe care le-a provocat la nivel mondial variază de la 1 la 4 milioane. În Marea Britanie, aceasta a ucis aproximativ 80.000 de oameni.

Imagine: Decese in Marea Britanie, atribuite diverselor epidemii de gripă

Dacă coronavirusul actual ar fi apărut în 1968, pur și simplu s-ar fi numit „gripă”, probabil „gripă Wuhan”. Este posibil ca COVID-19 să nu fie clasificat astăzi ca atare, dar în tinerețea mea gripă este cu siguranță ceea ce am fi numit-o. Gripa din Hong Kong a fost foarte asemănătoare cu focarul actual, fiind extrem de contagioasă, dar cu o rată de mortalitate destul de mică. Se estimează că 30% din populația Regatului Unit a fost infectată în pandemia de gripă Hong Kong. Rata de deces a fost de aproximativ 0,5%, în mare parte persoane în vârstă sau cu comorbidităti.

Însă nu a existat nicio panică masivă, nici o isterie mass-media în timp real, secundă cu secundă, raportat la gripa Hong Kong.Să încep să fiu nepopular. „Om la aproape 80 de ani, aflat deja într-o stare foarte proastă de sănătate, moare de gripă” nu este și nu ar trebui să fie un titlu de știri. Redarea este obscenă, intruzivă, dezechilibrată și proiectată pentru a provoca isterie în masă.

Luați în considerare acest lucru: 100% dintre cei care contractează coronavirus vor muri. 100% dintre cei care nu contractă coronavirus vor muri și ei. Diferența de speranță medie de viață între cele două grupuri se va dovedi a fi doar foarte marginală. Acest lucru se datorează faptului că marea majoritate a celor care mor de COVID-19 se vor apropia deja de sfârșitul vieții sau vor avea alte probleme de sănătate.

Permiteți-mi să fac această afirmație importantă. Scriu ca cineva a cărui inimă și plămâni sunt deteriorați și în stare proastă, în urma multiplelor embolii pulmonare bilaterale care aproape m-au ucis în 2004 – embolii apărute în mod misterios exact în momentul în care guvernele din Marea Britanie și SUA încercau disperat să scape de mine în calitate de ambasador, la doar câteva săptămâni după ce am fost în sfârșit exonerat de toate acuzațiile false cu care guvernul britanic a încercat să mă încadreze. Am fost în comă zile întregi și mi-au fost dați, ulterior, maximum trei ani speranță de viață (citiți Crimă în Samarkand pentru povestea completă). Dacă sunt infectat cu COVID-19, mă aștept să plec destul de repede în următoarea mea aventură.

Dar sunt în regulă cu asta. Am trait o viata incredibil de plină și satisfăcătoare. Nu am nicio dorință să mor – am o soție și copii pe care îi iubesc profund și am bătălii politice importante pe care doresc să le lupt. Dar omul nu trebuie să trăiască pentru totdeauna și într-o zi va veni timpul meu.

Ceea ce mă îngrijorează legat de reacția actuală la coronavirus este faptul că pare să reflecte credința că moartea este o aberație, mai degrabă decât o parte a ordinii naturale a lucrurilor. Întrucât specia umană continuă să se extindă masiv în număr și, întrucât continuă să facă să dispară alte specii, este inevitabil ca populația umană, aglomerată și în exces, să devină susceptibilă la boli.

Deoarece vedem efectele catastrofale ale ființelor umane asupra mediului, inclusiv asupra altor specii și asupra climei, sunt cu adevărat perplex cu privire la presupunerile și obiectivele omenirii. Credem cu adevărat că știința medicală ar putea și ar trebui să elimine toate bolile?Există numeroși oameni de știință in domeniul medical, bine finanțați, care lucrează din greu la cercetarea teoriei că îmbătrânirea în sine este un proces ce poate fi prevenit. Deoarece aceasta este o noțiune foarte atractivă pentru occidentalii înstăriți, se cheltuiesc mai mulți bani pentru prevenirea îmbătrânirii decât pentru combaterea malariei și a altor boli tropicale. Unde se termină asta? Vrem într-adevăr o lume în care toți oamenii să fie centenari? Care sunt efectele acestui fapt asupra populației, asupra demografiei, economiei și alocării resurselor finite, inclusiv alimente și locuințe?

Isteria de masă din jurul coronavirusului actual este determinată de respingerea societală a ideii că specia umană face parte din ecologia mai largă și că moartea și boala sunt fapte inevitabile – lucruri cu care însă, dimpotrivă, ar trebui să ne împăcăm pentru ca fac parte din condiția umană. Permiteți-mi să ofer un gând reconfortant celor care v-ați afundat în isterie. Nu am nicio îndoială că ratele mortalității din coronavirus sunt exagerate. Toate se bazează pe extrapolare de la cei care au fost testați, dar există o populație foarte mare de oameni, la nivel mondial, care au sau au avut coronavirusul, ale cărui simptome au fost cele ale unei răceli sau chiar inexistente, care nu au fost puși în situația de a fi testați pentru coronavirus. Gripa din Hong Kong a avut o rată a mortalității de 0,5% și cred că în cele din urmă COVID-19 se va dovedi a fi foarte similară. La fel ca gripa, singura diferență este că COVID-19 este mai contagioasă, așa că mai mulți oameni o vor lua.

Da, spălați-vă mâinile, aruncați șervețelele la coșul de gunoi, păstrați-vă lucrurile curate. Nu stați in preajma cuiva care are gripă. Profitați de tot ceea ce poate face medicina modernă pentru a vă ajuta. Dar nu fiți prea șocați de ideea că unii bolnavi mor, mai ales dacă sunt bătrâni. Nu suntem zei, suntem muritori. Trebuie să ne reconectăm la acest gând.

Toate decesele umane sunt tragedii individuale. Doresc toată mângâierea și compătimirea celor afectați și nu vreau în niciun fel să minimalizez durerea pierderii individuale a oricărei persoane de orice vârstă (mi-am pierdut propria mamă nu cu mult timp în urmă) sau sa susțin ca un număr mic de decese ale copiilor nu ar fi oricum îngrozitor de dureroase. Condoleanțele mele cele mai adânci și din inimă merg către toți cel îndurerați, iar salutările mele calde se adresează tuturor bolnavilor și celor îngrijorați. Dar perspectiva sensului mai larg al vieții umane în univers este de ajutor în mâhnire și suferință. Scopul acestui blog rămâne să nu evităm să spunem ceea ce poate fi nepopular. Sper că oamenii vor începe să ia în considerare COVID-19 într-un mod mai echilibrat.

Paul Anicet:

Incredibil cât îi (roade) pe unii ideea că trebuie închise bisericile (eventual chiar de Paști) ca să evităm, pasămite, pericolul epidemiei de coronavirus. Evident, bineintenționații ăștia sunt fix cei care ar închide bisericile permanent, pentru bunul motiv că nu suportă ei Biserica.

Comandasem mai devreme pentru copii niște pizza la domiciliu, și am realizat că dacă vrem prevenție la sânge, păi unitățile de alimentație publică sunt primele care ar trebui închise. Hoteluri, restaurante, baruri, catering, pizzerii… îți strănută un angajat în oala de ciorbă, au pus-o de mămăligă clienții…

Chiar, “măsura” asta de ce nu e promovată în spațiul public de ăștia ce vor suspendarea slujbelor religioase? Doamne ferește, că eu nu vreau așa ceva, dar de ce binevoitorii noștri se gândesc imediat la Împărtășanie și slujbele religioase când e vorba de interdicții și nu la restaurante ori malluri?

În fine, ce voiam, de fapt, să spun e că pentru creștin sunt prioritare cuvintele Mântuitorului: “Cine ţine la sufletul lui îl va pierde, iar cine-şi pierde sufletul lui pentru Mine îl va găsi.” (Matei 10:39).

Noi mergem la Liturghie nu atât pentru a fi feriți sau vindecați de coronaviruși, cum își închipuie seculariștii (sau mergem și pentru asta, dar numai în secundar), ci pentru a dobândi viața veșnică, pentru mântuire și pentru Domnul nostru. Căci dacă pentru a ne “feri de boală” ajungem să ne ferim de Domnul nostru și de Împărtășirea cu El, e ca și cum Îl negăm sau Îl echivalăm cu boala. Vom căuta să ne păzim viața de aici și o vom pierde pe cea care contează. Ba, prin necredință, s-ar putea să pierdem și sănătatea de aici. Dacă fugi din biserică de frică, dar te rogi de acasă pentru sănătate, s-ar putea să ți se aplice acel “Fie ție după credința ta”.

Dacă pentru Iisus trebuie să mergem și în miijlocul virușilor și să ne îmbolnăvim, trebuie să fim gata să o facem. Inclusiv pentru a ne ruga cei tari (și cu mine, cel fricos) pentru cei mai slabi în credință. Nu ne cereți să nu ne ducem.