Fără a folosi cuvinte prea mari, devine din ce în ce mai limpede alunecarea societății românești spre autoritarism și militarism și periclitarea până la dispariție a democrației, oricum nu foarte puternică. Semnele sunt clare și acestea există de ceva vreme, doar că fie au fost ignorate în mod deliberat, fie au fost descrise drept invenții ale dușmanilor statului plătiți de ruși – aceasta însăși fiind în sine o construcție de tip autoritar ce împarte lumea în prieteni și dușmani, aliați și inamici, cu scopul marginalizării sau eliminării celor din urmă.