La 24 aprilie 1915 au fost inchisi in inchisorile Imperiului Otoman si apoi ucisi cei mai buni reprezentanti ai intelectualitatii armene: scriitori, profesori, medici, preoti. Au murit 1.500.000 de armeni, adica aproape jumatate din populatia armeana la acea perioada. Populatia armeana din Anatolia si Cilicia, catalogata de autoritati drept “inamic intern”, a fost constransa sa plece in exil in desertul Mesopotamiei. Numerosi armeni au fost ucisi pe drum sau in tabere de refugiati.
