Articole cu eticheta (tag): militarizare

Se incearca o asa-zisa educare a societatii romanesti, prin folosirea abuziva a arestarii preventive, care a devenit o sursa de teroare moderna. Arestarea preventiva a unui om, pentru fapte petrecute in urma cu multi ani, are drept scop distrugerea statutului sau social, ruperea de familie si de prieteni, prezentarea lui ca vinovat inaintea judecatii. Scopul real este distrugerea demnitatii si transformarea lui in denuntator. Acesta este modul in care se genereaza noi dosare penale, care alimenteaza masinaria fricii. […] -Mii de medici, profesori, oameni de afaceri si functionari sunt hartuiti cu dosare; -Mii de firme romanesti au fost distruse cu dosare. Rezultatul: Romania a pierdut peste 5 miliarde de euro, bani europeni! Este un tablou inspaimantator! […] Sunt 4 milioane de romani implicati intr-o forma sau alta in dosare penale. Nu putem construi o tara ca o inchisoare!

Canalul insidios pe care ne-am înscris pentru a naviga către măreaţa înfăptuire a statului de “Drepţi!” este main-stream-ul impus de cele câteva ONG-uri auto-intitulate curate, organizate după tipicul acelor Stormtroopers (soldaţii furtunii) din “Războiul Stelelor”, entităţi care stabilesc, de vreo 15 ani, în mod coordonat şi planificat de generoşii lor finanţatori, trendurile în justiţie şi în societate, programele de guvernare şi privatizare şi, în ultimul timp, chiar programele educative şi catehismul “moral” al României tehnocrate. Ei, soldaţii furtunii, sunt cei care îi arată cu degetul pe indivizii care urmează (trebuie) să fie condamnaţi, dar şi pe colaboraţioniştii care, temporar, trebuie protejaţi de malaxorul justiţiei penale. Neutralizând, la propriu, a patra putere în stat, “câinele de pază al democraţiei”, adică presa, tot ei, soldaţii furtunii, sunt pastorii care ne ţin catehisme despre ceea ce se poate striga în strada şi ce nu, pentru ce e trendy să protestezi şi pentru ce nu e, ce suporturi media sunt OK pentru reclame şi ce televiziuni nu se califică moral pentru asta.

Fără a folosi cuvinte prea mari, devine din ce în ce mai limpede alunecarea societății românești spre autoritarism și militarism și periclitarea până la dispariție a democrației, oricum nu foarte puternică. Semnele sunt clare și acestea există de ceva vreme, doar că fie au fost ignorate în mod deliberat, fie au fost descrise drept invenții ale dușmanilor statului plătiți de ruși – aceasta însăși fiind în sine o construcție de tip autoritar ce împarte lumea în prieteni și dușmani, aliați și inamici, cu scopul marginalizării sau eliminării celor din urmă.

Oare nu vedem ce se întâmplă în jurul nostru, nu înţelegem că vom ajunge să cheltuim puţinii bani pe care-i mai avem în buget pentru a cumpăra câteva avioane, în perspectiva reintroducerii serviciului militar obligatoriu, pentru ca industria de armament din ţările occidentale să-şi poată continua activitatea şi zonele de influenţă să fie reîmpărţite? Oare nu înţelegem că România a căpătat un alt statut după încheierea Primului Război Rece şi că noi participăm acum la aplicarea Doctrinei Truman, după ce, ani de zile, am suportat-o?

Alianța dintre capitalul global, birocrația și tehnocrația transnațională (precum FIFA) și statele naționale (reduse în principal la rolul de polițist pentru populație și slugă pentru capital) spulberă orice barieră în calea realizării propriilor interese, în dauna și cu munca celor mai sărace segmente ale populației.