Şi de-asta, se poate face şi în familie foarte mult. Foarte mult se poate face. E drept că contextul e tot mai greu. Acum parcă e invers de cum era înainte. Înainte era mănăstirea pentru oameni de excepţie și oamenii comuni rămâneau în lume, acum pare invers, adică mănăstirea e pentru oricine şi lumea numai pentru oameni de excepţie. Condiţiile sunt atât de grele, tot mai grele, adică oamenii îşi fac viaţa atât de grea şi de urâtă încât trebuie să fii foarte puternic ca să poţi să-ţi realizezi o familie şi din punct de vedere duhovnicesc, și material, şi cultural, şi să-ţi păstrezi copiii, şi să nu ţi se drogheze, și din toate punctele de vedere, trebuie să fii aproape un erou, aproape un campion acum ca să reuşeşti în condiţiile alea aşa de grele care sunt acum. Dar, când era societatea tradiţională, era foarte uşor, aveau rânduielile lor, aveau legile lor. Şi binele era la guvernare. Acum parcă răul e la guvernare şi, oricum, binele e mai mult restricţionat decât răul.
