Ultimele articole

CUVANTUL LUI DUMNEZEU in lumea noastra – VIATA, ODIHNA, HRANA SI MARTURISIRE FARA RUSINE. PS Benedict Bistriteanul: “E nevoie de marturisirea cuvantului pe care il traim in viata noastra. Si atunci cand va fi nevoie, in conditii si mai aspre, cu atat mai mult sa fim pregatiti pentru a-l marturisi” (VIDEO, TEXT)

23-10-2020

PS Benedict Bistrițeanul: „Cuvântul bun naște viață” – 11 octombrie 2020

Cuvântul de învățătură al Preasfințitului Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, rostit la Duminica a 21-a după Rusalii (Pilda semănătorului – a Sfinților Părinți de la Sinodul al VII-lea Ecumenic), în Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Pălatca, Protopopiatul Cluj I:

„[…] Samanta, zice Domnul Hristos, este limpede in aceasta povestire, samanta este cuvantul lui Dumnezeu. Ziceam ca singurul cuvant adevarat este cuvantul lui Dumnezeu. De aceea cred ca nici in Pălatca, si nici in alte sate nu ar trebui sa exista casa in care sa nu fie la mare cinste Sfanta Scriptura, dar nu pusa pe raft, ci lecturata in fiecare zi, macar cate un capitol. E cuvantul lui Dumnezeu, e cuvant viu pe care ni-l da. E cuvant pe care putem sa ne construim viata, de acolo incepe procesul de semanare.

Mama citeste si copiii asculta, sau copiii citesc si intreaga familie asculta seara cand se aduna de pe la munca sau de pe unde or fi. Mai putin televizor si mai multa prezenta a unora impreuna cu ceilalti. Si zic in acest sens, ce imagine frumoasa! – poate veti zice ca sunt un idealist – dar ce imagine frumoasa cand toti se aduna in casa si pentru 10 – 15 minute citesc din Sfanta Scriptura si Ii multumesc lui Dumnezeu pentru ziua pe care El le-a dat-o mai inainte. Continuarea articolului

Pr. Bogdan Florin Vlaicu, la Duminica Învierii fiului văduvei din Nain, despre DEPRESIA ȘI MOARTEA SUFLETEASCĂ A TINERILOR, introducerea pașaportului sanitar, CRIZA SISTEMULUI MEDICAL, segregarea și culpabilizarea nevaccinaților. CINE A ORDONAT ÎNCHIDEREA BISERICILOR ANUL TRECUT? “De un an și jumătate, lumea s-a urâțit foarte mult, s-a transformat parcă într-un ospiciu psihiatric”

16-10-2021

Ascultati in special de la min. 8:50 mai departe

Pr. Bogdan Florin Vlaicu – Învierea fiului văduvei din Nain, 10 octombrie 2021 (Biserica din Charleroi, Belgia:

“Iubiți credincioși,

Iată, în această Duminică a XX-a după Pogorârea Sfântului Duh, Sfânta Biserică pune înainte o minune de înviere săvârșită de Mântuitorul Hristos. Mântuitorul a săvârșit mai multe învieri, a înviat mai multe persoane în timpul vieții sale pământești, iar trei dintre aceste învieri sunt menționate de Evangheliști, iar aceasta, a fiului văduvei din Nain, doar de către Luca. V-am mai spus, dar vă repet lucrul acesta, pentru că e interesant de știut. Cele trei persoane înviate din morți au vârstele diferite prin care trece tot omul: o copilă, fiica mai-marelui Sinagogii din Capernaum, Iair, de 12 ani această fetiță, și care murise de curând, era încă pe patul de moarte când a înviat-o Hristos. Tot așa i-a spus: „Fetiță, scoală-te!” sau  „Înviază!”, pentru că în limba ebraică și în greacă este același verb. Apoi, un tânăr. Iată, acest fiu al văduvei din Nain, care era deja în drum spre groapă, în cortegiul funerar. Deci vedem că sunt și cele trei momente diferite între moarte și îngropare. Și în fine, un bărbat matur, cam de vârsta de 30 și ceva de ani, de vârsta lui Hristos, pe Lazăr, prietenul Său, care era deja înmormântat de 4 zile.  Deci, Mântuitorul ne arată că El are putere asupra morții indiferent de vârsta celui decedat și indiferent de momentul la care se află… cadavrul, nu-i așa? Corpul neînsuflețit: că-i pe patul de moarte, în drum spre groapă sau înmormântat deja de câteva zile.

Și iată că ne spune Evanghelistul Luca cum Iisus, ajungând în orașul Nain, cu ucenicii, cu mult popor după Dânsul, la poarta orașului găsește acest cortegiu funerar, scoteau mortul din oraș să-l ducă la cimitirul care era în afara orașului. „Și era singurul fecior al maicii sale văduve”, ceea ce face situația și mai tristă. Pentru că, desigur, situația acestei femei era la limita disperării. Își pierdea unicul fiu, unicul sprijin al bătrâneților sale, și starea văduvelor în vremea aceea, acum 2000 de ani era foarte tristă. Pentru că femeile nu lucrau pe-atunci, depindeau bărbatul lor. Dacă rămâneau văduve, aveau multă nădejde la fiul lor să le întrețină. Dar dacă și aceste murea, ea rămânea pe drumuri. De multe ori ajungeau să cerșească, pentru că nu aveau cele necesare traiului. De aceea femeia acesta plângea și se tânguia. Și în această stare, cum spuneam, la limita deznădejdii, Mântuitorul o întâlnește și i se face milă de ea. Ne spune Evanghelia: „Și văzând-o Domnul, i S-a făcut milă de ea”. Continuarea articolului

MARIN RĂDUCĂ, marele și smeritul mărturisitor isihast cu două decenii de temniță grea (†11 octombrie 2021) – MĂRTURII EXCEPȚIONALE în interviurile pentru PS Macarie (VIDEO) și pentru “Familia ortodoxă”: “Întăreşte-mă, să nu cad în mâna vrăjmaşului, că eu nu vreau să mă lepăd de Tine. EU NU VREAU SĂ TREC DE PARTEA LUI ANTIHRIST! AJUTĂ-MĂ, DOAMNE!”

13-10-2021

Active News:

Sfântulețul din Iași, Marin Răducă, s-a mutat la Domnul de ziua lui, la 99 de ani. Cadoul cel mai de preț: CERURILE

La vârsta de 99 de ani (pe care i-a împlinit ieri, 10 octombrie), Marin Răducă, pătimitor timp de 19 ani în închisorile comuniste, s-a mutat la Domnul!

La 16 ani a aderat la Frățiile de Cruce, fapt care avea să-i marcheze întreaga viață. Prima dată a fost arestat în anul 1942, fiind condamnat, alături de frații săi de cruce de la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov. În închisoarea Aiud îi cunoaște pe Prințul Ghica, Traian Trifan, Traian Marian, care au ajuns la convingerea că soluția mistică a credinței trebuie să fie reazemul deținuților politici în tăvălugul care se va revărsa asupra tineretului naționalist, creștin și anticomunist. Inițial, Marin Răducă se alătură grupului unui alt deținut politic, Victor Biriș, care adoptă o atitudine intransigentă, solicitând conducerii penitenciarului izolarea, pentru a nu avea de-a face cu comuniștii. Biriș și adepții săi considerau că grupul misticilor căuta un subterfugiu pentru a scăpa de represaliile anchetatorilor. După trei ani de izolare în Zarca Aiudului, Marin Răducă realizează că linia adoptată de Traian Trifan și Traian Marian este superioară celei pe care o alesese la început și, alături de Ioan Ianolide, Valeriu Gafencu, Părintele Marcu, se alătură misticilor. „E cea mai mare fericire să fii singur! Dar să îl ai pe Hristos, pentru că omul nu poate rămâne singur”.

În 1954 este eliberat din închisoare. Merge la părinții săi, în comuna Poienari (județul Prahova), unde își întemeiază o familie. În 1957 este arestat din nou, pe când soția sa era însărcinată. A fost eliberat din Aiud în anul 1964, împreună cu Părintele Dimitrie Bejan. Refuză reeducarea de la Aiud, instrumentată de colonelul Gheorghe Crăciun. „Cu Satana nu se colaborează și nu se duc tratative”, avea să spună Marin Răducă. A suportat pedepse cumplite, fiind izolat în Zarca Aiudului perioade îndelungate de timp. A fost supus unui regim de exterminare, prin frig extrem, înfometare, lipsă de odihnă. Dar Dumnezeu l-a salvat din toate aceste încercări. Pentru rugăciunile lui și ale fraților săi de luptă și suferință, Dumnezeu l-a salvat de tifos, fără a beneficia de tratament medical. Nu se grozăvea niciodată, punea toate pe seama lui Dumnezeu. În închisoare, a dobândit Rugăciunea inimii.

La ieșirea din închisoare, fetița sa avea șapte ani și jumătate. Soția l-a așteptat, nu s-a recăsătorit, deși Securitatea transmisese familiei fostului deținut politic că acesta a murit în închisoare. Pentru a fi mai convingători, soția primise geamantanul cu haine al lui Marin Răducă.

[…]

Viața lui Marin Răducă a stat sub semnul credinței. Suferința suportată în închisorile comuniste l-a îmbunătățit. Smeritul trăitor ortodox trăia retras. Era un om extrem de discret. Cu toate acestea, toți cei care-l cercetau primeau cuvânt de folos. Astăzi, prin plecarea sa la Domnul, se întregește garda veche a mărturisitorilor care au pătimit pentru credința în Mântuitorul Hristos și pentru dragostea lor totală pentru neamul românesc. Această dragoste de neam românesc a mărturisitorilor este temeiul nostru că Dumnezeu nu ne va părăsi și că, așa cum spunea o altă mare mărturisitoare, Aspazia Oțel Petrescu, nu ne va lăsa din brațele Lui. (Florin Palas)

***

“FAMILIA ORTODOXĂ”/ MARTIE 2018:

Marin Răducă, fost deținut politic

„Cine crede cu adevărat în Hristos, acela şi moare pentru Hristos”

Când îl întâneşti prima dată, eşti izbit de vioiciunea şi energia pe care le degajă, dar şi de privirea luminoasă şi căldura sufletească pe care o răspândeşte. Discuţiile cu el te fac să te simţi ca in faţa unui Geronda mult-încercat în luptele cu diavolul. De altfel, Marin Răducă a experimentat aproape douăzeci de ani iadul teminţelor comuniste, unde a avut ocazia să-l înfrunte pe satana în chipul torţionarilor, dar şi să-şi conştientizeze propriile patimi şi neputinţe.

La cei 96 de ani ai săi, Marin Răducă ne împărtăşeşte experienţele sale din perioada detenţiei, din care putem învăța la rândul nostru cum să devenim „fii ai Luminii” Efeseni 5:8.

Continuarea articolului

Articole recomandate

Carti

Articole Recomandate

Doneaza pentru filmul "Scrum"

Carti

RSS Recomandari

RSS News

Recomandam


Nu avem conturi in retelele de socializare Facebook, Twitter, Hi5 sau Linkedin.