CINISMUL SFIDATOR AL GUVERNATORULUI ISARESCU: in chestiunea CLAUZELOR ABUZIVE sunt de vina oamenii simpli/ NOUL ACORD CU FMI: privatizarea companiilor strategice din ENERGIE, taxe suplimentare, reforma sanatatii (inclusiv cardul de sanatate)

• Voxpublica/ Costi Rogozanu: Isărescu: statul de drept trebuie să susţină abuzul pentru echilibrul macro

Vă traduc eu liber şi precis ce tot spun FMI, guvern, preşedinţie şi ce a mai spus o dată ieri Isărescu:

Isarescu s-a mai referit si la controversatul subiect al clauzelor abuzive, reluand teoria apararii deponentilor si nu pe cei ai bancilor, cum ar putea fi interpretata pozitia Bancii de emisiune. “Nu sunt de acord cu ideea ca bancherii au castigat prin faptul ca in noul acord cu FMI s-a decis ca procesele contra clauzelor abuzive din contractele de credit vor putea ajunge la instanta suprema, iar deciziile nu se vor aplica retroactiv. Au castigat depunatorii. Daca s-ar fi aplicat aceasta lege, nu stiu cat ar castiga debitorii si cat ar castiga de fapt avocatii lor. In realitate, de castigat va castiga stabilitatea tarii, stabilitate de care avem cu totii nevoie”, a spus Isarescu.

“Statul de drept” trebuie să susţină echilibrul economic prin susţinerea unui abuz, prin “pilirea” legilor pînă li se tocesc dinţii. Asta a spus de fapt Isărescu. Punerea în balans a creditaţilor şi a depunătorilor e un fals propagandistic. (Pentru asta ar fi trebuit ca BNR să şi facă ceva pentru creditaţi – n-a făcut absolut nimic). Cum am mai spus, pe lîngă împrumuturile date statului, sistemul bancar a beneficiat şi de alte soiuri de bail-out-uri de tip estic. Cu comisioanele abuzive am făcut practic plăţi către susţinerea profitului unora (şi nu a fost vorba de deponenţii de pe aici), fără ca măcar să avem şansa să spunem că am făcut un bail-out în toată puterea cuvîntului…

• Hotnews: Isarescu: Nu aparam bancile, dar in definitiv clauzele astea abuzive sau neabuzive sunt intr-un contract pe care l-au semnat oamenii. Intr-un stat de drept, cand semnezi ceva, iti asumi ceea ce ai semnat!

“Nu suntem avocatii bancilor. In orice stat de drept cei nemultumiti se adreseaza instantelor. In definitiv clauzele astea abuzive sau neabuzive sunt intr-un contract pe care l-au semnat oamenii. Intr-un stat de drept, cand semnezi ceva, iti asumi ceea ce ai semnat! Faptul ca n-au inteles sau n-au stiut ce e acela risc valutar nu e un argument. Persoane care in urma cu cativa ani stateau pe noi ca ciocanitoarea ca ce avem cu creditarea vin acum sa ne spuna ca vezi Doamne oamenii nu au stiu ce semneaza”, a declarat marti Mugur Isarescu, cu ocazia prezentarii Raportului privind inflatia.

Cautam un echilibru intre deponenti si  debitori, nu suntem nici de partea unora nici a celorlalti. Scopul nostru este asigurarea stabilitatii sistemului bancar. Cand vorbim despre stabilitatatea sistemului nu discutam despre chestii abstracte , a mai spus Isarescu

In urma cu doua zile, Guvernatorul s-a mai referit la acelasi controversat subiect al clauzelor abuzive, reluand teoria apararii deponentilor si nu pe cei ai bancilor, cum ar putea fi interpretata pozitia Bancii de emisiune. “Nu sunt de acord cu ideea ca bancherii au castigat prin faptul ca in noul acord cu FMI s-a decis ca procesele contra clauzelor abuzive din contractele de credit vor putea ajunge la instanta suprema, iar deciziile nu se vor aplica retroactiv. Au castigat depunatorii. Daca s-ar fi aplicat aceasta lege, nu stiu cat ar castiga debitorii si cat ar castiga de fapt avocatii lor. In realitate, de castigat va castiga stabilitatea tarii, stabilitate de care avem cu totii nevoie”, a spus Isarescu.

Cata vreme in Moldova se da o solutie, intr-un orasel de la malul marii se da alta solutie, mi se pare normal sa ai o instanta unica- Inalta Curte.  Nu iau apararea bancilor si repet acum: BNR nu e avocatul bancilor. Suntem aparatorii sistemului bancar si ai deponentilor. Vom reveni cu un seminar pe problema acestor clauze abuzive, a mai precizat Guvernatorul.

Masura prin care clauzele abuzive ale creditelor bancare ar urma sa fie denuntate in instanta si eliminate din contracte poate submina sistemul financiar, afectand milioane de deponenti, astfel ca trebuie gasit un echilibru intre protectia debitorilor si stabilitatea sectorului, potrivit FMI.

“In mod clar trebuie sa se gaseasca un echilibru aici. Pe de o parte, trebuie protejati cei care au luat credite bancare, dar pe de alta parte trebuie sa tinem seama si de stabilitatea sistemului financiar. inteleg ca se face un studiu de impact de catre BNR pentru ca avem, pe de o parte, protectia celor care s-au imprumutat si, pe de alta parte, stabilitatea sectorului financiar. Acestea merg mana in mana, pentru ca, daca aceasta masura ar submina sistemul financiar, din nou avem milioane de persoane, cu depozite in banci, care ar putea fi afectate. Deci ar trebui sa balansam cumva aceste efecte”, a declarat miercuri seful misiunii FMI in Romania, Andrea Schaechter.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, anunta la inceputul lunii iulie ca studiul realizat de banca centrala privind clauzele abuzive din contractele bancilor releva un “impact major” asupra sistemului bancar si a deponentilor, considerand ca acestia din urma trebuie sa fie protejati in locul debitorilor care dau in judecata bancile.

Bancile au calculat pierderi de circa 5 miliarde lei din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate in contractele de creditare din relatia cu populatia, studiul de impact fiind realizat de Banca Nationala a Romaniei, care a informat Guvernul.

• Jurnalul/ Ilie Serbanescu: La Steaua creşterii economice: azi o vedem şi nu e!

Guvernul susţine că activitatea economică în România se dinamizează şi consideră că, pe ansamblul anului, s-ar putea înregistra o creştere economică de peste 2%, în timp ce Vestul Europei continuă să se afle în recesiune. Se mizează de fapt pe contribuţia recoltelor dintr-un an agricol se pare foarte bun cu ajutorul lui Dumnezeu. FMI îi ţine guvernului isonul majorând pentru prima dată – după opt coborâri ale propriilor prognoze de când are acord cu România – estimarea privind creşterea economică.

Interesul celor două instituţii în evidenţierea unei creşteri economice cât de cât semnificative este cert, după ani de căderi şi lâncezeală, care ridiculizează pur şi simplu „macrostabilizarea” cu care se laudă ambele. Plauzibilitatea este însă altceva. Căci, de pe alte tronsoane de bază ale aceloraşi statistici reiese că, dimpotrivă, ar fi trebuit să se înregistreze o scădere, şi nu o creştere a PIB, cel puţin până acum la jumătatea anului, când încă minunatele recolte pe care se mizează nu s-au contabilizat în statistici.

Nu poate exista creştere a unui PIB dependent disproporţionat de consum când tocmai consumul scade! Informaţia privind comprimarea consumului nu este inventată, ci vine din acelaşi loc din care vin şi evaluările de creştere economică. Degeaba se sforţează partea minoritară (de pildă exporturile) să crească, întrucât nu va putea, la orice creştere, să tragă în sus ansamblul, când partea copleşitor majoritară îl ţine în jos. Este cazul românesc şi, în condiţiile unei asemenea structuri, PIB-ul României va rămâne ani de zile cu frâna trasă, deoarece creşterea consumului nu are din ce să fie finanţată. Producţia nu-l compensează, băncile nici nu se gândesc să-i ofere credite, iar finanţatorul care ar mai rămâne, adică statul, este ca şi falit, nemaiavând bani în condiţiile „macrostabilizării” nici măcar de investiţii. Nu poate exista creştere economică atunci când consumul de energie primară scade! De asemenea, informaţia respectivă nu este inventată, ci vine din acelaşi loc din care vine şi anunţul privind revigorarea creşterii economice. Un alt indicator mai relevant pentru pulsul activităţii economice decât evoluţia consumului de energie nu există, pentru că este un indicator în unităţi fizice, nealterat de incertitudinile obiective ale estimărilor valorice.

Nu poate exista creştere economică atunci când sunt pe rol vreo 100.000 de insolvenţe şi când noi mii şi mii se adaugă în valuri în fiecare lună! Atragem atenţia că nu e vorba de microîntreprinderi (căci baremurile stabilite nu le-ar admite să intre în procedura juridică de insolvenţă), ci de societăţi cu pondere în PIB. Cel puţin aceste trei motivaţii structurale şi conjuncturale se asociază, cu încăpăţânare şi intersusţinere şi intercorelare reciprocă, în a demonstra că PIB-ul ar trebui să scadă şi nu că PIB-ul ar creşte! În mod evident ceva nu este în regulă! Sau creşterea economică poate, ca în vorba poetului, „era pe când nu s-a zărit, azi o vedem şi nu e”!

• Hotnews:

Varianta a scrisorii de intentie convenita cu FMI: Guvernul propune privatizarea majoritatii societatilor din subordinea Ministerului Economiei

Guvernul propune sa vanda majoritatea portofoliului de societati din subordinea Ministerului Economiei si sa finalizeze urmatoarele cinci privatizari ale societatilor energetice de stat pe perioada programului, se arata intr-o varianta din 29 iulie a scrisorii de intentie convenita cu FMI, consultata de HotNews.ro. Potrivit documentului, Guvernul se angajeaza sa nu divizeze sau sa fuzioneze societatile sau activele societatilor programate pentru listare (oferte publice initiale), cu exceptia celor prevazute in planul de reorganizare a Hidroelectrica. 

Pentru privatizarile majoritare, pentru care cautam investitori strategici, vom face acest lucru cu scopul de a atrage noi investitii si a asigura expertiza profesionala pentru consolidarea viabilitatii operatiunilor si livrarii serviciilor, se mai arata in document.

In cazul Nuclearelectrica, lansarea unei oferte publice initiale (OPI) de 10% din actiunile guvernului va avea loc pana la finele lunii septembrie 2013. 

La Romgaz, lansarea unei OPI de 15% din actiunile administratiei va avea loc pana la finele lunii octombrie 2013, acesta fiind un criteriu de referinta structural. In prealabil, trebuie obtinuta aprobarea Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) pentru listarea duala si va fi efectuat un studiu de impact asupra mediului. A fost luata deja o decizie de extindere a dimensiunii consiliului de la Romgaz in urma OPI, se mai arata in document. Ca actiune prealabila, va fi clarificat tratamentul fiscal pentru valorile mobiliare Romgaz achizitionate ce sunt tranzactionate pe o bursa din strainatate si va fi adoptata baza legala necesara, daca este cazul.

La Electrica, lansarea unei oferte publice initiale pentru pachetul majoritar din actiunile Statului, in urma majorarii de capital planificate, va avea loc pana la finele lunii mai 2014 (criteriu de referinta structural). In  pregatirea  acestei actiuni, va fi angajat un consultant de tranzactie pentru OPI pana la finele lunii august 2013. Se lucreaza in prezent la stabilirea a ce trebuie facut cu cinci dintre cele sase societati regionale de intretinere ale Electrica. Cel putin trei dintre ele, dar posibil toate cinci, ar trebui poate sa fie separate de Electrica in vederea unei posibile lichidari. Detinerile de pachete minoritare de actiuni de catre Electrica la  societati de distributie deja privatizate ar putea reprezenta o zona majora de incertitudine pentru OPI si aceste participatii vor fi scoase din Electrica inainte de OPI. Va fi abordata si problema neplatii de catre CFR a achizitiilor sale de electricitate de la Electrica inainte de OPI.

In ceea ce priveste Complexul Energetic Oltenia, avand in vedere necesarul de investitii, Guvernul a planificat ca inainte de privatizarea majoritara sa organizeze o OPI pentru 15% din actiunile statului, anterior majorarii de capitalul programate, pana la finele lunii octombrie 2013. In luna mai 2013 a fost angajat in acest scop un consultant de tranzactie. Ulterior, Guvernul a decis sa amane OPI pana la finele lunii iunie 2014 dupa ce devin disponibile siutuatiile financiare auditate pentru 2013 si este efectuat un studiu al rezervelor de carbune.

La Hidroelectrica, a fost planificata o OPI pentru 10% din actiunile Statului, dupa majorarea de capital planificata, pana la finele lunii octombrie 2013. Totusi, contestarea in instanta a hotararii de guvern de efectuare a OPI si recursul ulterior al guvernului impotriva hotararii judecatoresti a fost intarziat procesul. Pana la mijlocul lunii august, Ministerul Economiei si Secretariatul General al Guvernului vor depune in instanta cererea de retragere a recursului. Va fi adoptata o noua hotarare de guvern pentru o OPI de 10%, in conformitate cu toate procedurile necesare. Guvernul va semna un contract cu consultantul de tranzactie selectat deja prin intermediul unui proces competitiv din 2012 pentru OPI (criteriu de referinta structural) ce va fi lansata pana la finele lunii iunie 2014, cu conditia ca hotararea judecatoreasca sa fie pronuntata pana la finele lunii septembrie 2013.

Guvernul Ponta va reforma Sanatatea prin modificarea taxelor. Care sunt termenele precise asumate in fata FMI

Masurile de reorganizare a sistemului sanitar intentionate de guvernul Ponta se bazeaza in primul rand pe cresterea finantarii Fondului National de Sanatate (FNUASS), dar nu prin alocari suplimentare de la buget, ci prin introducerea unor noi  taxe care sa alimenteze acest fond. In acest scop, de la inceputul lui 2014 va intra in actiune o taxa obligatorie pe veniturile obtinute din chirii, iar baza de impozitare a veniturilor din diferite surse (PFA, drepturi de autor, activitati de natura salariala) va fi unificata. Totodata, vor fi atrase fonduri pentru sanatate de la populatie prin introducerea unei asigurari de sanatate suplimentare facultativa si a asigurarilor medicale private. Guvernul Ponta a promis FMI, conform unei variante a scrisorii de intentie datand din 29 iulie si consultata de HotNews, ca pana la sfarsitul lunii august va face public pe site-ul Ministerului Sanatatii planul reformei in sanatate, impreuna cu termenele stabilite. Pachetul de servicii medicale de baza va fi definit pana la finalul lui septembrie 2013. Prin pachetul de baza se va stabili care vor fi serviciile medicale care vor fi acoperite in viitor prin asigurari medicale private si ce servicii vor fi asigurate in baza asigurarii medicale de stat.

Aceasta asigurare medicala de stat va fi finantata dintr-o taxa obligatorie si o contributie voluntara prin care se va putea achizitiona o asigurare medicala suplimentara (despre care nu se dau amanunte suplimentare in documentul consultat). La inceputul anului vor fi anuntate si noile medicamente intrate pe lista medicamentelor compensate si gratuite, lista care va fi stabilita pe baza criteriilor de evaluare a tehnologiilor medicale. Guvernul se angajeaza ca, pana in septembrie 2013, sa gaseasca o rezolvare a conflictului cu medicii de familie care nu accepta sa distribuie cardul electronic de sanatate. (…)  De la inceputul anului viitor, pe retete se vor imprima drepturile pacientilor in ceea ce priveste obligatia farmaciilor de a oferi informatii complete despre alternativele generice, mai ieftine, la medicamentele prescrise.

Varianta a scrisorii de intentie catre FMI: Vom incheia tranzactia la CFR Marfa pana la sfarsitul lunii septembrie. Daca procesul de privatizare se loveste de obstacole insurmontabile, vom relua licitatia

Guvernul se angajeaza sa isi indeplineasca obligatiile asumate prin contractul de vanzare-cumparare a pachetului majoritar la CFR Marfa si sa incheie tranzactia (schimbul de plata contra actiuni) pana la finele lunii septembrie 2013, se arata  intr-o varianta din 29 iulie a scrisorii de intentie convenita cu FMI, consultata de HotNews.ro. Potrivit documentului, se va urmari obtinerea aprobarii controlului fuziunii de la autoritatea relevanta de reglementare (n.red. Consiliul Concurentei). Daca procesul de privatizare se loveste de obstacole insurmontabile, Guvernul va redeschide licitatia pentru privatizarea majoritara a CFR Marfa, respectand un proces care urmeaza cele mai bune practici internationale, se mai arata in scrisoare. (…)

UPDATE Varianta a scrisorii de intentie cu FMI: Contributii de sanatate la veniturile din chirii, impozit diferentiat in functie de destinatia cladirilor. Ministerul Finantelor confirma introducerea CASS pentru chirii

Guvernul se angajeaza sa aprobe pana la mijlocului lunii septembrie 2013, prin ordonanta de urgenta, taxarea obligatoria prin contributii la fondul de sanatate a veniturilor obtinute de persoanele fizice din chirii, incepand cu anul 2014, potrivit unei variante din 29 iulie a scrisorii de intentie convenite cu FMI si consultata de HotNews.

“In acest scop, pana la mijlocul lunii septembrie 2013 (actiune prealabila) vom aproba o Ordonanta de Guvern, de largire a bazei de contributie, spre exemplu,  prin care sa se aplice o taxa obligatorie (contributie la fondul de sanatate) asupra veniturilor obtinute de persoanele fizice din chirii, care sa fie implementata de la 1 ianuarie 2014”, se arata in aceasta scrisoare. UPDATE Ministerul Finantelor confirma, intr-un comunicat, ca se vor introduce contributii de asigurari sociale de sanatate pentru veniturile obtinute de persoanele fizice din chirii.

“Referitor la introducerea CASS (contributiei de asigurari sociale de sanatate) in cazul veniturilor obtinute din chirii de persoanele fizice, precizam ca aceasta masura are in vedere largirea bazei de contributie, reprezentand un prim pas in vederea implementarii unei abordari fiscale unitare, astfel incat contributiile pentru sanatate sa fie platite de catre persoanele care obtin venituri si din alte surse decat cele de natura salariala”. De asemenea, guvernul are in vedere reducerea diferentelor care exista in “baza de pensii pentru diferitele activitati derulate (activitate de natura salariala, activitati de tipul PFA, drepturi de autor etc)”. Executivul se angajeaza ca sa se consulte cu echipele FMI si CE inainte de a face “orice fel de modificari sistemului fiscal”.De asemenea, guvernul se angajeaza ca, inainte de finalizarea bugetului pe anul 2014, sa revizuiasca baza de impunere pentru taxele pe proprietate, care “va varia in functie de destinatia proprietatii si nu de statutul juridic al proprietarului”. Cu alte cuvinte, se vor plati impozite mai mari pentru imobilele inchiriate.  (…)