IPS BARTOLOMEU ANANIA S-A INTORS ACASA, PENTRU A SE PREGATI DE DRUMUL SPRE PATRIA CEREASCA. Sa continuam sa-i fim alaturi cu inima si rugaciunea!

25-01-2011 1 minut Sublinieri

Mitropolitul Clujului, Bartolomeu Anania, a fost adus în ţară după ce medicii din Viena au hotărât că este imposibil să îl opereze. Intervenţia pentru care era programat nu a putut avea loc pentru că mai multe organe, printre care inima şi plămânii, îi sunt slăbite şi ar fi existat riscul ca pacientul să moară pe masa de operaţie.

Bartolomeu Anania a fost dus luni noapte, cu o ambulanţă SMURD, într-o secţie de terapie intensivă dintr-un spital din Cluj. Mitropolitul, aflat în stare critică, a fost aşteptat de echipajele medicale pe Aeroportul Internaţional din Cluj.

Alături de medici, un sobor de preoţi, împreună cu episcopul vicar al Mitropoliei Clujului, au aşteptat sosirea Preasfinţitului.

Aeronava care l-a adus pe Bartolomeu Anania de la Viena a aterizat la Cluj puţin după miezul nopţii. Arhiepiscopul şi mitropolitul Clujului a fost internat la Secţia de Terapie Intensivă a Clinicii de Chirurgie 1 din Cluj Napoca.

  • Mediafax:

IPS Bartolomeu, aflat în stare critică, adus la Cluj după ce a fost spitalizat 10 zile la Viena

IPS Bartolomeu rămâne intubat, conectat la aparate, la terapie intensivă

Comunicat de presă

Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului informează că IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu este internat în Secţia de Terapie Intensivă a Clinicii Chirurgie I din Cluj-Napoca. Mitropolitul Bartolomeu a fost externat luni, 24 ianuarie a.c., din spitalul AKH din Viena, unde – în urma recomandărilor medicale – a fost internat timp de 10 zile, în vederea unei intervenţii pe cord, fapt constatat ca fiind imposibil datorită vârstei şi antecedentelor medicale.

Secţia Anestezie Terapie Intensivă nr. 1 din Cluj-Napoca informează:

1. Mitropolitul a suportat transportul în condiţii de întreţinere intensivă.

2. Faţă de parametrii înregistraţi în cursul zilei de ieri la AKH , nu există nici o modificare: pacientul este stabil cardiac (hemodinamic); este intubat respirator, cu un suport de sedative; face epurare extrarenală continuă; este afebril, cu probele inflamatorii în scădere.

În toată perioada spitalizării, în ţară şi străinătate, Mitropolitul şi-a asumat şi îşi asumă conştient, lucid şi cu credinţă în Dumnezeu întreaga suferinţă. Prin revenirea la Cluj-Napoca , se respectă şi dorinţa IPS Sale de a fi acasă, în oraşul şi în mijlocul credincioşilor pe care îi păstoreşte de 18 ani.

În lipsa chiriarhului, Centrul Eparhial îşi desfăşoară toate activităţile administrative, culturale, economice şi pastoral-misionare curente, iar PS Episcop vicar Irineu Bistriţeanul coordonează activitatea la nivel ierarhic. Înainte de plecarea IPS Mitropolit la Viena, în conformitate cu art. 101 al. (3) din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, cu delegaţie expresă acordată pentru ordinea de zi avizată în prealabil de către IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu, PS Irineu Bistriţeanul a prezidat o şedinţă a Permanenţei Consiliului eparhial, iar hotărârile au fost aprobate de către Mitropolit.

În aceste momente, ierarhii, clerul şi credincioşii Bisericii noastre, precum şi credincioşii altor confesiuni se roagă Bunului Dumnezeu pentru sănătatea şi uşurarea suferinţelor IPS Bartolomeu.

Biroul de presă al Arhiepiscopiei

Pr. Bogdan Ivanov

Sa ne amintim cuvintele pe care Vladica i le-a spus bunului sau prieten si tovaras de suferinta, Fericitul Marturisitor Gheorghe Calciu, pe patul de spital al acestuia, cand a venit sa-l spovedeasca si sa-l impartaseasca: Moartea nu exista!


Categorii

IPS Bartolomeu Anania, Presa, Video

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

14 Commentarii la “IPS BARTOLOMEU ANANIA S-A INTORS ACASA, PENTRU A SE PREGATI DE DRUMUL SPRE PATRIA CEREASCA. Sa continuam sa-i fim alaturi cu inima si rugaciunea!

  1. Doamne,Doamne,miluieste-l pe robul si slujitorul Tau,IPS Bartolomeu, caci ramanem tot mai orfani in lumea asta rea si pierzatoare !

  2. “Suferinta ramane totusi cea mai mare dovada a dragostei Lui Dumnezeu”

    (Petre Tutea)

    Doamne,miluieste-l!

  3. Chiar daca “moartea nu exista” nu putem sa nu fim tristi atunci cand urmeaza o asemenea despartire. Celor ce-l iubim si il apreciem ne va fi dor de “cuvantul sau cu putere multa” cu care ne-a invatat si ne-a imbarbatat de la amvonul Catedralei din Cluj. Inima mea plange…
    Sa ne rugam sa nu ne lase Dumnezeu fara de ierarhi tari luptatori pentru Ortodoxie si cu sfanta indrazneala ca I.P.S. Bartolomeu, caci un astfel de ierarh pierdem acum!

  4. Bunul DUMNEZEU sa-l intareasca si sa-i prelungeasca viata lui si celorlalti in aceste grele timpuri .

  5. Confessio

    Doamne, tinde-Ti patrafirul
    peste fata mea de lut,
    sufletu-mi neghiob si slut
    sa-l albesti cu tibisirul
    cand amurgu-si toarce firul
    peste-un pic de gand tacut.

    Sa-Ti vorbesc, ne-aud vecinii,
    iar osanda e pacat;
    eu stau pe-un colt plecat
    si sa-mi scriu povara vinii,
    pe cand Tu, la vremea cinii,
    sa-mi soptesti ca m-ai iertat

    Aciuiati pe-o vatra noua
    vom purcede spre nou cant;
    eu, o mana de pamant,
    Tu, lumina-n strop de roua,
    migali-vom cartea-n doua:
    Tu, vreo trei, eu, un cuvant.

    Si-ncaltandu-Te-n sandale
    sa pornesti pe drum stelar,
    intr-ale slovelor chenar
    eu opri-Te-voi din cale
    si-n minunea vrerii Tale
    Te-oi sorbi dintr-un pahar.

    (Valeriu Anania)

  6. Mai aveti cumva vesti recente despre Parintele Adrian Fageteanu?

  7. @ Fabiana:

    Nu era prea bine nici sfintia sa, asta acum cateva saptamani. Nu stim ceva foarte-foarte recent.

  8. Un luptator ca Inalt-presfintitul parinte Anania se indreapta spre viata nu spre moarte! Chiar daca va pleca, el va intregi triada inceputa cu pr. Antonie Plamadeala, mitropilitul, si pr. Teoctist, patriarhul, care vor sta inaintea tronului Prea Sfinei Treimi pentru a cere Domnului mila si iertare pentru poporul roman cel bine credincios. Ii dorim insanatosire minunata! Doamne ajuta!

  9. Totusi sa nu renuntam la rugaciune si la nadejdea ca Bunul Dumnezeu se poate milostivi de noi, mai dandu-i zile ierarhului iubit. E dureros sa vorbesti de pe acum despre mijlocirea sa la Dumnezeu pentru noi…din cer. Fie ca Bunul Dumnezeu sa ingaduie o despartire mai tarzie!

  10. Sfântul Ioan Gură de Aur, a cărui zi de pomenire se apropie şi care era Sfântul pe care îl iubea mai mult Înaltul, sper să îl ajute fie pe lumea asta, fie în Împărăţia Cerurulor, ,,limanul” de care vorbea adesea cu oarecare nostalgie!!
    Dumnezeu să vă mântuiască,Înaltul nostru iubit!!!Vai nouă că rămânem orfani…Încă o torţă a unei generaţii de aur se mută de la noi..
    Vă dorim multă sănătate şi mântuire, dragul nostru Ierarh…

  11. IPS Bartolomeu pentru cei care sunt cu adevarat ortodocsi cunoscut ca “Leul ardealului” , este cel care a adus lumina dummnezeiasca in sufletele credinciosilor ortodocsi din aceasta glie de vest a tarii …IPS Voastra , chiar daca nu veti citi poate niciodata aceste cuvinte , vreau ca Bunul Dumnezeu sa stie cat de mult ati inspirat un biet preot tanar,care de cate ori a ascultat predicile Sfintiei Voastre,a stiut ca trebuie sa lupte pana la ultima suflare pentru Hristos , pentru tara si neam pastrand cat mai curata si arzanda credinta noastra sfanta si strabuna .
    Pomenindu-va mereu in rugaciune si in Liturghie , sarut sfintita dreapta…

    Cu noi este Dumnezeu !

  12. ne rugam cat putem dupa nevrednicia noastra de pamanteni Bunului Dumnezeu sa il aiba in paza pe InaltPreaSfintitul Parintele nostru in greaua suferinta prin care este chemat spre Imparatia vesniciei.

  13. Înaltpreasfinţite Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu, acum, la apropierea împlinirii a 90 de ani de viaţă demnă, slujitoare şi pilduitoare…

    Am cumpărat „Memoriile” Înaltpreasfinţiei Voastre, le-am citit pe nerăsuflate, iar acum, în aceste momente de adâncă emoţie şi profundă recunoştinţă doresc să vă mulţumesc pentru publicarea lor, să-i mulţumesc Lui Dumnezeu – Bunul şi Dreptul, că existaţi şi că vă ţine încă sănătos şi puternic, spre a fi în continuare de mare folos bisericii şi poporului din care faceţi parte – pe care le slujiţi cu aceeaşi dragoste, râvnă şi multă sinceritate!…
    De aceea, această carte ar trebui citită de cât mai multă lume, printre care să se numere şi cei care au tot acuzat Biserica şi pe slujitorii Ei că ar fi colaborat cu securitatea, aducând, de fapt, acuzaţii nefondate, mai precis, mincinoase. În consecinţă, de la bun început doresc să-mi cer iertare pentru tonul uşor patetic şi poate puţin tensionat pe care, cu siguranţă, îl voi avea în această scrisoare deschisă pe care am redactat-o, oarecum în grabă şi cu o umbră de tristeţe!… De ce această stare sufletească, din cauza dorinţei de a lămuri situaţia din anii trecuţi, când unii au acuzat, mai cu seamă în pressa scrisă şi în cea audio-vizuală, că preoţii din perioada dictaturii comuniste au săvârşit mari compromisuri de ordin moral, folosindu-se de Sfânta Taină a Spovedaniei, pentru a divulga cele spuse de către credincios, redactând nişte rapoarte depuse la securitate, prin care deci, ar fi trădat secretul acestei Sfinte Taine!…
    Eu zic că atunci s-a ajuns prea departe cu acuzaţiile deoarece ele au fost pripite şi neîntemeiate, ducând până la crearea unor jigniri de proporţii de care nu ştiu cine şi de ce s-ar fi putut folosi!…
    Am senzaţia tot mai certă, că această acţiune a făcut parte din lanţul foarte lung de atitudini concertate împotriva Bisericii care s-au desfăşurat, şi se mai desfăşoară, în ultimii ani dar care nu sunt altceva decât un adaus, sau dacă vreţi, un bonus la şirul lung de activităţi ce s-au desfăşurat împotriva acestei instituţii divino-umane de-a lungul istoriei, şi care unele au fost mai directe şi mai grosiere iar altele mai voalate şi mai perfide, aşa cum este şi păcatul!…
    Vin să întreb dacă această dorinţă de accesare a dosarelor slujitorilor altareleor s-a dorit a veni în întâmpinarea satisfacerii curiozităţii, a descoperirii adevărului, a instaurării unei dreptăţi sociale şi morale sau dintr-un spirit de vanitate, de răzbunare şi de atacare a acestei tabere clericale care este foarte mare şi care mai şi deranjează, uneori până astăzi, pe unii sau pe alţii!…
    Oare, odată cu deschiderea acestor dosare şi mai ales după acest moment, pe care Biserica ca instituţie l-ar primi fără a fi împotrivă, chiar credeam că se va instaura pacea, adevărul şi dreptatea pe acest pământ românesc, fără a recurge la o reabilitare a noastră din punct de vedere duhovnicesc, ontologic şi moral!… Spun că din punct de vedere istoric nu era rău acest lucru însă din punct de vedere moral chiar nu credem că slujitorii altarelor, fără a preciza şi a nuanţa lucrurile, au săvârşit astfel de compromisuri de ordin moral şi teologic!… Atunci de ce au fost pline închisorile comuniste de atâţia slujitori ai Bisericii, unii dintre ei fiind personalităţi marcante care, acolo şi-au aflat sfârşitul!… Să avem convingerea că majoritatea covârşitoare a acestor dosare sunt de urmărire, cei cuprinşi în ele fiind nişte victime ale sistemului comunist ateu!… De ce avem această impresie că acesta ar fi fost ultimul şi cel mai important lucru pe care-l mai aveam de făcut după care am fi trăit „într-un cer nou şi un pământ nou”?!… Oare nu a fost atunci (şi) un interes ocult la mijloc!… În altă ordine de idei, noi credem în continuare că această epurare a societăţii, în toate domeniile şi în toate structurile, va lămuri, clarifica şi aşeza lucrurile în mod complet şi definitiv?!… Dacă ar fi aşa ce bine ar fi şi, sincer vorbind, chiar ne-am dori să fie aşa!… Am impresia că ne-am aflat în acele momente între „ciocan şi nicovală” dar nu prea ştiu al cui a fost „ciocanul” şi a cui „nicovala”?!… De aceea am senzaţia că deobicei, prea răspundem unor „comenzi” venite de peste tot şi de aiurea cu privire la unele situaţii cât se poate de sensibile şi de importante şi că se exagerează ajungându-se chiar la nişte abuzuri, în unele locuri!… Aşa stând lucrurile, nu este bine ca astfel de procese să fie făcute la comandă politică, sau din exces de zel, căci ce este „val al politicii” ca valul trece!… Oricum, slujitorii Bisericii au fost de acord cu deschiderea dosarelor ba, chiar aşteaptă şi acum, să ia sfârşit cât mai repede această problemă care, pe alocuri, a fost sau pare a fi o falsă ori artificială problemă!… Să nu credem, cumva, că membrii Bisericii vor să fie exceptaţi de la vreo lege, nu nicidecum, de aici văzându-se faptul că, dacă acest proces ar fi decurs într-un mod sincer şi corect, ei (marea majoritate dintre ei) nu s-au simţit încărcaţi şi vinovaţi cu nimic, ba dimpotrivă, în acest fel s-ar fi cunoscut mai bine cât au avut de suferit unii ca aceştia în timpul prigoanei comuniste!… Fapt şi adevăr ce este confirmat şi demonstrat şi de această deosebită lucrare de memorialistică – ce ne-a încărcat sufletele şi ne-a sensibilizat minţile!…
    Şi de data aceasta am observat că Biserica, prin slujitorii şi conducătorii ei, a fost cât se poate de receptivă şi de cooperantă la împlinirea demersurilor nobile şi autentice ale societăţii, numai să fi fost astfel şi nu altceva!… Oricum, constantând o preocupare permanentă a societăţii civile şi mediatice româneşti, în acest sens, să fim convinşi de faptul că Biserica rămâne ieri, azi şi în veci aceeaşi şi că, în pofida unor încercări ale discreditării, ea nu-şi va pierde credibilitatea şi autoritatea ei dihovnicească şi morală în faţa credincioşilor!… Să ne ajute şi să ne lumineze Dumnezeu să trecem întotdeauna peste toate momentele acestea ori altele asemănătoare cu bine, căci „totul este bine când se sfârşeşte cu bine!” dar mai ştim şi că „binele nefăcut bine nu este bine”!… Iar „Memoriile” dumneavoastră stau drept dovadă, mărturie şi mărturisire autentică că aţi căutat şi aţi reuşit în cele mai multe situaţii şi împrejurări ale vieţii, să împliniţi binele, după voia Domnului şi învăţătura Bisericii!…
    Acestea fiind zise, Înaltpreasfinţia Voastră, vă mulţumesc încă odată, pentru toate lucrările publicate şi dăruite nouă tuturor, asigurându-vă pe mai departe de sincera mea recunoştinţă şi aleasa mea preţuire, pentru tot binele ce-l săvârşiţi cu timp şi fără timp, şi dorindu-vă să aveţi parte în continuare, de mult spor binecuvântat şi de multe împliniri duhovniceşti, alături de un sincer şi călduros „La mulţi şi Fericiţi Ani”!…

    Bucureşti – 04.01.2011

    Cu aleasă preţuire şi
    deosebită consideraţie,
    Stelian Gomboş

    Scrisoare deschisă, adresată Înaltpreasfinţiei Sale –
    Bartolomeu Valeriu Anania – Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului
    Şi Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare