Articole din categoria: Video

Iubită mamă Camelia-Mihaela, Dumnezeu te vede și te aude, iar noi îți suntem alături și nu putem rămâne indiferenți, reci și nepăsători față de durerea ta de mamă. Așa cum odinioară Împăratul David nu a rămas nepăsător față de durerea Rițpei căreia i-au fost uciși cei șapte copii, așa cum odinioară Regele Solomon a făcut dreptate ținând seamă de iubirea de mamă, așa și noi, în Hristos, îți suntem alături, iubită mamă, cu toată ființa noastră. Nu te teme! Hristos te poartă pe brațele Sale milostive, iar noi, în Hristos, te pomenim și te asigurăm că așa cum Dumnezeu s-a milostivit spre atâtea mame, se va milostivi și spre tine!”

 Curs de guvernare: ”Bunica e o bătrână scroafă poluantă”: Scandalul Omagate din Germania Un cântec – parodie despre obișnuințele unei bunici imaginare a declanșat în Germania o controversă de proporții privind extremismul activiștilor eco, transferat către conflictul dintre generații …

România lui 2019 a dovedit mai mult ca Româniile din toți anii postdecembriști că democrația e doar o fațadă de sorcovă pentru o realitate de plumb. Teoretic, avem alegeri libere și corecte, presă independentă, pluralism politic, instituții definitorii ale statului de drept, precum Parlament, Justiție, Avocatul Poporului, Guvern, Președinție. Practic avem o dictatură a Sistemului instituțiilor de forță. Acest Sistem, predat lui Klaus Iohannis la cheie de către Traian Băsescu, făuritorul care n-a mai avut timp, ca președinte, să-l folosească, și-a spus cuvîntul în tot ceea ce noi, românii, luînd în serios basmul cu trecerea de la dictatură la democrație după decembrie 1989, am crezut că e rezultatul bătăliei între partide, al concurenței din presă, al goanei după profit, al prestației unei Justiții independente…

 A mai trecut un an, s-a dus… Si-n veci n-o sa mai vie Si cati crestini ne-au parasit Si cate suflete-au pornit Cu el in vesnicie. Asa trec anii dupa ani Si duc cu ei la vale Si pe …

„Oamenii astia sunt sfinti, sfinti in adevaratul sens al cuvantului. Sunt blanzi, plini de o intelepciune nativa, cuminte, frumoasa. Nu am vazut oameni asa intelepti nici macar printre profesorii universitari. Ei sunt tot ce are mai frumos aceasta tara.”

 GSP: EXCLUSIV Interviu tulburător cu Mihai Neșu: „Nu-mi închipuiam că viața unui paralizat poate fi atât de frumoasă!” Neșu speră să strângă 3,5 milioane de euro pentru construirea unui centru ultramodern de recuperare la Oradea Fostul internațional Mihai Neșu …

Leru-i, Doamne, ler, Eu cu drag din cer
Vin pe orice ger lângă cel stingher,
Leru-i, Doamne, ler…

Este cel mai dement buget din istoria recentă, care demonstrează, la fix 30 de ani de la moartea tinerilor pentru Libertate, că marele câștigător al schimbării a fost Securitatea, care s-a predat, cu arme și bagaje, mai ales în ultimii 15 ani, totalitarismului globalist al NOM.

România este un cobai pe care îl pun să alerge în roată după ce-i amputează picioarele; un spectacol grotesc, spre amuzamentul elitelor corporatocrate.

„Filmul are la bază întamplări reale care m-au marcat puternic atunci când le-am aflat, indiferent că s-au întamplat în închisoarea din Sighet, în cea din Piteşti sau în altă parte. Discuțiile pe care le-am avut cu câțiva supravieţuitori m-au ajutat să înțeleg şi mai bine evenimentele din acea perioadă. Biografiile personajelor principale înglobează lucruri teribile, trăite de mii de deținuți politici din perioada comunistă, însă conțin şi esenţa unor caractere unice şi extrem de puternice.

Intenția mea a fost să arătăm că există o altă lume dincolo de această lume concretă, o lume suprasensibilă, cu valori transcendente (dragostea, Dumnezeu, binele), că există o valoare superioară vieții, care are ca efect tocmai triumful acesteia, atunci când totul pare pierdut.”

“E-atat de minunat cum a lucrat Dumnezeu… M-a ferit – prin boala – de atatea lucruri rele, exact in perioada asta de adolescenta. Si-am vazut atatea lucruri… Ce minunat! Am inteles si eu, in sfarsit, ce-i cu lumea asta si ma bucur tare mult! Daca nu era boala, eram muuult mai saraca! Sigur eram altfel! Imi pasa mult mai mult de ceilalti si vreau sa ma gandesc mereu la cei in suferinta. [Tatal: – Niciodata nu i-am inteles pe cei care spuneau ca in suferinta au castigat foarte mult.]. Nici eu! Dar chiar e minunat! […] Imi doresc tare mult sa ajut si eu, sa fac copiii fericiti. “

14 octombrie, anul mântuirii 2019 – întâlnirea noastră cu Sfinții Spiridon și Parascheva. Ei duc inima noastră spre Cer cu bucuriile și întristările acestei inimi. Pentru rugăciunile sfinților și a celor de pe pământ, care au viață de sfințenie, Dumnezeu mai ține lumea.

Ce vă trebuie vouă, papuaşilor, industrie? Nu ştiţi voi ce să faceţi cu resursele pe care le aveţi. Daţi-le încoace. Daţi lemnul, daţi petrolul, daţi gazul, daţi cerealele, daţi viţeii şi oile. Nu ştiţi voi ce-i de făcut cu ele. Nu ştiţi voi să mâncaţi T-bone steak, veniţi la Viena.

IPS Ambrozie de Kalavrita a anuntat duminica, 18 august, in cadrul Sfintei Liturghii, ca si-a dat demisia din pozitia de mitropolit dupa 41 de ani de slujire arhiereasca.

Cele ce am crezut că sunt departe de noi, azi sunt mai aproape decat ne imaginam. Profetiile sfinților contemporani ne arată calea prin care putem învinge răul, sau macar să il facem sa fie mai mic ca intensitate, și care trece prin pocăința noastră personală.

Maica Domnului și pe noi ne admonestează și ne spune: nu îmi place ceea ce faceți voi, nu-mi place să văd atâta vrajbă, atâta neînțelegere între voi oamenii. Plânge Maica Domnului pentru multe și cred că un lucru pentru care plânge este și faptul că așa de mulți dintre românii noștri au emigrat, aproape 5 milioane. La început au mers din motive obiective, că nu aveau de muncă aici, dar apoi s-a creat un curent și credem că prin rugăciunile Maicii Domnului vor veni parte din ei acasă. Maicii Domnului îi sunt motive de supărare și de plâns.

Pentru că ce-am văzut săptămâna asta a fost prostie, a fost inconştienţă, a fost trădare, a fost incompetenţă, a fost tot ce vreţi, bătaie de joc, de aceea nu mai crede nimeni nimic. La Dumnezeu ne-a mai rămas credinţa şi rugăciunea, cu această convingere am făcut apelul la rugăciune de astăzi şi vă mulţumesc celor care aţi venit să vă rugaţi împreună cu mine şi cu părinţii!

Valea Screzii și Valea Plopului sunt două locuri în care Părintele Nicolae Tănase a izbutit să strângă sute de copii, care nu aveau niciun rost pe lume. Sunt copii luați de pe stradă, din gări, din guri de metrou, salvați din condiții mizere și care acum au un cămin. Într-un loc în care nu există sprijinul statului, acei copii au văzut ce înseamnă să ai o viață cât de cât normală. S-au schimbat destine și povestea din Valea Screzii trebuie spusă, deoarece numai așa putem duce la alt nivel ceea ce a început Părintele Tănase acum 23 de ani. Ne dorim să schimbăm mentalități. Copiii abandonați din România au dreptul la șansă! Valea Screzii este doar vârful icebergului.

Pentru cine a fost atent la detalii si nuante, a fost evidenta amabilitatea strict protocolara cu care a fost intampinat Papa Francisc de catre PF Daniel. Circumstantele vizitei Papei la Dealul Patriarhiei si la Catedrala Nationala arata un patriarh prezent, dar neimplicat afectiv, mai degraba retinut, rezervat. Lucru resimtit si in discursuri, destul de scurte, lipsite de efuziuni si neangajante. PF Daniel a evocat mizele comune – familia, crestinismul ca fundament al identitatii in Europa secularizata, libertatea religioasa, persecutia comunista, si nu a facut nicio referire la vreo „unitate”, fie si aspirationala, cu Vaticanul. In plus, a reluat si in discurs separarea momentelor de rugaciune si de cantari de cult.

Astăzi cinstim memoria martirilor români din temnițele comuniste. În temnițele de la Aiud, Gherla, Târgu Ogna, Pitești, Canal, Baia Sprie, Jilava martirii au suferit bătăi, umilințe, torturi fizice și psihice, în numele poporului român și în numele tradițiilor noastre creștine. Tineri, bătrâni, elevi, studenți, intelectuali sau simpli țărani, bărbați sau femei, nici unul nu a scăpat de furia torționarilor și, în chinuri cumplite și de neimaginat, au mărturisit Adevărul și nu au cedat presiunilor de nici un fel. Astfel, ei ne sunt modele pe care ar trebui să le urmăm permanent. Modele pentru familie, modele pentru neam și societate și, nu în ultimul rând, modele pentru dreptate și justiție.

Crede cineva că această piață nu este controlată și protejată? Eu unul, în nici un caz. Dimpotrivă, nu mi se pare străină de oameni din Poliție și din SRI. Și chiar din primării. Dacă fostul primar al Cluj Napocăi controla inclusiv locurile de vînzare a pepenilor, nu văd de ce Untoldul, cu cheltuieli enorme pentru municipalitate și cu vagoane de nervi pentru localnici, nu s-ar termina decît cu niște beneficii contabile pentru acționari?

La ce proporții a ajuns consumul de droguri în România? De ce statul român nu face mare lucru pentru a-l diminua? Mă văd obligat să iau în calcul și ipoteza că banii din afacerile cu droguri ajung în cîteva ministere importante, se preling și în Poliție și servicii și, unii, chiar spre lumea politică.

Doina Pană acuză că a fost otrăvită cu mercur în timpul în care era ministrul Apelor. Domnia sa se simțea din ce în ce mai rău și a fost nevoită să renunțe la funcție. ”Problema e veche și nu aș fi intervenit dacă nu era acel articol de presă care duce în derizoriu o situație foarte gravă. Eram ministru al Pădurilor, în guvernul Tudose când s-a întâmplat. Am început să mă simt foarte rău, am mers la medic, am aflat că aveam probleme foarte mari cu inima, am urmat tratament, dar mă simțeam tot mai rău. Am făcut apoi o analiză toxicologică unde am descoperit că am fost intoxicată cu mercur în cantitate mare. Am făcut plângere la poliție abia când am demisionat. E o anchetă în derulare și sper din suflet să îi prindă”, a declarat Doina Pană, în exclusivitate pentru Antena 3.

Papa Francisc şi-a început vizita în Bulgaria. Biserica Ortodoxă nu e prea încântată, liderii politici – da *** UPDATE: Hotnews: Mitropolit bulgar, atac la Suveranul Pontif: ”Când vine Antihristul, Papa să-l întâmpine” “Vizita Papei de la Roma este un act …

În tinereţe, părintele Ghedeon, a fost „reeducat” la Piteşti chiar de celebrul Ţurcanu. Pentru presupusa sa apartenenţă la mişcarea legionară. Hotărât lucru: Dumnezeu odihneşte în inimile celor blânzi! Nici bătăile pe care le-a îndurat n-au reuşit să-l înrăiască. Ba dimpotrivă. Spune că nu l-au durut atâta loviturile primite, cât blasfemiile puse în practică de satanicul torţionar…

Merită să medităm mai mult pe marginea acestei întâmplări petrecute într-unul din orașele Europei civilizate și occidentale, pentru că nouă ni se pare a fi paradigmatic pentru situația creștinului din zilele noastre. Parte dintr-o mică și plăpândă turmă, acolo unde există această turmă, huduit și linșat verbal, astăzi, pentru că încă este păzit de poliție, dar mâine, oare? 

Iubiți frați și surori întru Domnul, încredințați mie, nevrednicului, ca fii duhovnicești, să luăm, cu toții, aminte, că vine ceasul – și acum este – când nu se mai poate trăi și cu lumea aceasta, și cu Dumnezeu. Nimeni nu poate sluji la doi domni, lui Dumnezeu și lui mamona (cf. Mt. 6, 24). Că, iată, am ajuns să vedem împlinindu-se cuvintele Sfântului Apostol Pavel care zice: în zilele din urmă vor veni vremuri grele. Că vor fi oamenii iubitori de sine, iubitori de arginți, lăudăroși, trufași, hulitori, neascultători de părinți, nemulțumitori, fără cucernicie, lipsiți de iubire, neînduplecați, clevetitori, neînfrânați, cruzi, neiubitori de bine, trădători, necuviincioși, îngâmfați, iubitori de desfătări mai mult decât iubitori de Dumnezeu, având înfățișarea adevăratei credințe, dar tăgăduind puterea ei (2 Tim. 3, 1-5).

O ultimă întrebare. Se poate compara sfântul lăcaș de la Pătrăuți cu o „navă cosmică” sau ar fi o exagerare? Părintele Gabriel Herea vorbește ca din Biblie: „Orice biserică creștin ortodoxă este o poartă între Pământ și Cer, o navă cosmică ce poartă pe credincioși dinspre cosmosul vizibil spre cel spiritual. În cazul bisericii de la Pătrăuți, am putea spune că razele Soarelui intensifică evenimentul simbolic ce susține teoretic evenimentul liturgic al deschiderii porților dinspre pământ spre Cer”.

Ierodiacon Ilie Bobaianu (Manastirea Slanic de Arges)
Pr. Razvan Gasca
Alexandru Nicolau
Razvan Badescu
Marius Ciprian Ghinescu
Laurentiu Bozga
Madalina Mirea (curator)
Ecaterina Cincheza-Buculei (istoric de arta)
Andrei Vladareanu (TVR)
PS Varlaam Ploiesteanul
grupul psaltic Nectarie Protopsaltul

Îmi doresc din toată inima să găsim în această Înviere bucuria renașterii prin suferință așa cum și Hristos ne-a adus Învierea după răstignirea Sa. Și provocarea Paștelui 2019 pentru mine este ceea ce ne lipsește nouă: a renaște de bună voie, nu de nevoie! Iar pentru aceasta nu e nevoie decât să te uiți la ceilalți. Aș fi bucuros ca și cei care nu au suferit și o duc bine să-și ajute aproapele.

Mănăstirea Voroneț, supranumită „Capela Sixtină a Estului”, este un complex monahal medieval construit în satul Voroneț, astăzi cartier al orașului Gura Humorului. Mănăstirea se află la 36 km de municipiul Suceava și la numai 4 km de centrul orașului Gura …

HRISTOS A INVIAT!

La Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim a avut loc sâmbătă, în jurul orei 14:30, minunea pogorârii Sfintei Lumini.

Prin Învierea Sa, Hristos ne-a dăruit puterea vieţii celei depline. Această bogăţie de viaţă o simţim întrucâtva în zilele Sfintelor Paşti. De ce, însă, nu dobândim acest duh de viaţă pe deplin? De ce, oare, pierdem şi puţinul acesta de-a lungul anului? Răspunsul este unul singur: pentru că nu suntem oameni ai Învierii. O privire onestă asupra vieţii noastre arată că, de cele mai multe ori, suntem creştini doar cu numele. Împlinim exterior, dacă împlinim, poruncile şi rânduielile bisericeşti, dar ne lipseşte adâncimea vieţii duhovniceşti. În mod formal aparţinem Bisericii, precum ramurile unui copac. Prin aceste ramuri nu mai curge însă seva dătătoare de viaţă, pentru că nu avem duh de pocăinţă, cuget smerit şi rugăciune fierbinte. Lipsiţi de roadele Duhului Sfânt – dragostea, bucuria, pacea, blândeţea –, devenim ramuri uscate, fără legătură reală cu viaţa copacului, adică a Bisericii. După cuvântul Scripturii, deşi trăim, suntem morţi, nu avem viaţă în noi înşine.

Iubite frate, iubită soră, trăim în vremuri în care iluziile se năruiesc una după alta. Mulți dintre înțelepți vorbesc despre lipsa de sens existențial a omului contemporan, despre starea de alienare în care trăiește și despre angoasa pe care i-o stârnește înstrăinarea tot mai mare pe care o resimte față de direcția în care merge lumea. Omul, în aceste vremuri tulburi, trăiește o criză spirituală, dar și socială și culturală a cărei cauză de profunzime este respingerea moștenirii sale creștine, adică respingerea fundamentului însuși pe care s-a clădit civilizația noastră europeană. Prin acest gest de respingere, omul își taie rădăcinile, își reneagă trecutul, își alterează prezentul și își refuză viitorul.

Gabriel Popa, ActiveNews: Europa fierbe, iar unii „jurnaliști” o dau înainte cu educația sexuală Europa fierbe în valurile protestelor și ale nemulțumirilor sociale. Bisericile creștine sunt atacate în toată Europa. Lumea întreagă este un cazan încins. Și ce se gândește, …

Sistemul, îl vedeţi acum clar şi limpede în toată goliciunea şi disperarea lui: este şi acum speriat şi terorizat de acelaşi incredibil de puternic Iulius Filip. Viaţa lui Iulius Filip şi suferinţele lui continue îi devoalează pe toţi. Aceasta este puterea lui fantastică. Firul roşu al acestei situaţii ce se întinde pe o perioadă de aproape 40 de ani, cronologia, implicaţiile îngrozitoare pe viaţa acestui singur om efectiv îi omoară şi îi scurtcircuitează pe toţi. Rând pe rând, participant cu participant, implicaţie cu implicaţie, rotiţă cu rotiţă, ipocrizie cu ipocrizie, minciună cu minciună, mecanismul ce odată a fost uns în tot ansamblul său.

Evoluţia în paralel a acestor 2 personaje, Filip (Fodor denumit de Securitatea disperată şi speriată) şi Muşat aka voluntarul Miron, developează perfect evoluţia României. Turnătorul, ofiţer greu de Secu din Aiud, a ajuns cel mai bogat avocat al României, cu o avere incomensurabilă, un păianjen transpartinic, influent, placă turnantă pentru Sistem, executantul sinistru comunist al Securităţii din Aiud a ajuns Procuror General al României iar omului cinstit şi simplu, lăcătuşului Filip nici acum nu i-au dat casă, e bolnav, aproape părăsit într-un azil.