NICOLAE BREBAN, MARIUS OPREA, LUCIA HOSSU-LONGIN, SORIN DUMITRESCU si alti intelectuali publici au luat atitudine in CAZUL VULCANESCU. „Mari scriitori români – criminali de război?! Apel pentru Mircea Vulcănescu”

• Cotidianul: Apel pentru Mircea Vulcănescu. Mari scriitori români–criminali de război?!

Am aflat cu stupoare că, la cererea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Primăria sectorului 4 din Bucureşti a schimbat numele Liceului Tehnologic „Mircea Vulcănescu”. Motivul invocat este că Mircea Vulcănescu a fost subsecretar de stat la Finanţe în guvernul Ion Antonescu. Asupra distinsului cărturar planează acuza de criminal de război. Trecem cu dificultate peste amănuntul istoric că verdictul juridic a fost dat de un tribunal ilegitim, instituit de noul regim bolşevic din România după cel de-al Doilea Război Mondial. Nu putem trece, însă, peste un detaliu de cultură elementară: Mircea Vulcănescu – unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai generaţiei interbelice, autorul unor cărţi capitale precum Dimensiunea românească a existenţei, martir al puşcăriilor stalinisto-dejiste, unde a murit – face parte, în mod firesc, din patrimoniul spiritual al României. Mircea Vulcănescu merită un loc printre membrii postmortem ai Academiei Române, cum la fel merită ca măcar o universitate din ţară să-i poarte numele.

Din acest motiv, protestăm cu toată fermitatea faţă de atentatul la memoria unui mare cărturar. Facem un apel către edilii sectorului 4 să nu dea curs somaţiei Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Apelăm, de asemenea, la intelectualii cu răspundere ai ţării să nu stea cu braţele încrucişate în faţa unui asemenea afront. Când un nume ca cel al lui Mircea Vulcănescu este supus anatemei ideologice, trebuie să fim uniţi cu atât mai mult cu cât nu e pentru prima dată când suntem aduşi în faţa unor abuzuri de neacceptat.

Campaniile reducţioniste duse în perioada postdecembristă împotriva unor personalităţi de seamă ca, de exemplu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu, Vintilă Horia, Ion Barbu, Constantin Noica, Adrian Marino, Nicolae Breban, Nichita Stănescu, Augustin Buzura, Tudor Vianu, Marin Preda, G. Călinescu, Mihail Sadoveanu, Paul Goma, Mircea Iorgulescu, Eugen Uricaru, Cezar Ivănescu, Nicolae Balotă ş.a., judecăţile nenuanţate, etichetele tendenţioase aplicate acestor cărturari de vârf ai naţiunii române – etichete vulgarizatoare ale adevărului istoric, ale vieţii şi operei acestor scriitori de seamă ai umanităţii proveniţi din spaţiul românesc – aduc prejudicii imaginii României şi clatină identitatea naţională.

Viaţa şi opera acestor oameni exponenţiali ai României nu pot fi reduse la simpatiile lor de la un moment dat faţă de mişcările de extremă dreaptă sau, după caz, de extremă stângă din România şi din Europa, şi puse în aceeaşi categorie cu neîndoielnic condamnabilele crime ale legionarilor sau ale regimului comunist.Unii s-au detaşat de eroare la sfârşitul anilor 1930, alţii, mai târziu, în anii exilului. Sau, respectiv, după Revoluţia din 1989. Dacă din biografia unei personalități nu pot fi eliminate nici petele negre sau gri, nici din creația sa nu pot fi înlăturate acele opere care, nemarcate de ideologie, reprezintă valori ale culturii naționale și, de ce nu?, universale.

Ne-a arătat acest lucru nu numai Franța, ci şi Germania, din ale căror geografii culturale nu lipsesc, de pildă, nici Celine, nici Heidegger (al cărui nume e purtat de un institut de cercetări al Universității Wuppertal: http://www.heidegger.uni-wuppertal.de/). Denunțarea unui episod biografic reprobabil (acceptăm: uneori, nociv, dar pentru care s-a plătit nu o dată cu viața) nu poate fi extinsă și asupra unei creații care se află dincolo de timp. Acțiunile de astăzi ne aduc aminte de eforturile preoților egipteni care, prin ștergerea numelui faraonului, credeau că-l scot din istorie, fără să înțeleagă și adevărul că piramida rezistă milenii.

Revista Contemporanul a publicat în nr. 3 şi 4 (2016) un grupaj de texte despre Legea 217/2015, lege numită în presa scrisă „legea anti-legionară”. Textele tratează abuzurile şi excesele comise în interpretarea legii menţionate. Reiterarea sau invocarea de către dl Alexandru Florian (directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din Români „Elie Wiesel”, care funcţionează sub autoritatea Guvernului României) a verdictelor date de Tribunalul Poporului din 1946 reprezintă o desconsiderare a principiilor statului de drept și o implicită relegitimare a unui regim calificat de Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România drept „nelegitim şi criminal”.

Aducem aceste acţiuni excesive privind interpretarea trecutului recent în atenţia Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, şi în atenţia domnului Călin-Popescu Tăriceanu, Preşedintele Senatului, cerându-le să iniţieze schimbarea actualului cadru legislativ având ca referinţă legea 217/2015. Luând act de răul făcut, Guvernul României are datoria să reformeze Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, care nu asigură standardele de profesionalism cerute de împlinirea importantelor atribuţii ce-i revin.

Ne exprimăm cu fermitate dezaprobarea faţă de măsurile de sprijinire din partea Ministerului Afacerilor Interne a unor asemenea abuzuri incalificabile.

Semnează:

acad. Nicolae Breban
acad. Victor Voicu
acad. Victor Spinei, vicepreşedinte al Academiei Române
acad. Răzvan Theodorescu
acad. Bogdan Simionescu, vicepreşedinte al Academiei Române
acad. Ioan-Aurel Pop
Virgil Nemoianu, prof. dr., membru de onoare al Academiei Române
Ştefan Afloroaei, membru-corespondent al Academiei Române
acad. Gheorghe Păun
Mircia Dumitrescu, artist plastic, membru-corespondent al Academiei Române
Sorin Lavric, scriitor
Aura Christi, scriitor
Lucia Hossu-Longin, realizator TV, autorul serialului „Memorialul durerii”
Corneliu Riegler, profesor de istorie, Colegiul Naţional bilingv „G. Coşbuc”
Sorin Dumitrescu, membru-corespondent al Academiei Române
Dan Necşulea, regizor
Bogdan Creţu, critic şi istoric literar
Valentin Talpalaru, scriitor
Mihaela Albu, prof. univ. dr., scriitor
Virgil Diaconu, scriitor, director al revistei Cafeneaua literară
Liviu Ioan Stoiciu, scriitor
Magda Ursache, profesor, scriitor
Cornel Ungureanu, prof. univ. Timişoara
Livia Cotorcea, prof. univ. Iaşi
Luiza Barcan, critic de artă
Marian Victor Buciu, prof. univ. dr., critic literar
Marilena Rotaru, jurnalist
Horia Vicenţiu Pătraşcu, scriitor
Nicolae Mareş, scriitor, publicist, diplomat
Simion Dănilă, scriitor, profesor
Nicolae Constantinescu, prof. dr.
Mircea Braga, scriitor, prof. univ.
Rodica Braga, scriitor
Florin Crâşmăreanu, cercetător dr. la Universitatea „Al.I. Cuza din Iaşi”
Marius Iosif, scriitor
Mircea Ţuglea, scriitor
Nicolae Corlat, scriitor, redactor şef adj., revista Hyperion
Marius Oprea, istoric
Ion Simuţ, redactor, revista Familia
Mara Magda Maftei, conf. univ. dr.
Luiza Marinescu, conf. univ. dr.
Dragoş Popescu, cercetător, Institutul de Filosofie şi Psihologie
Christian W. Schenk, scriitor
Dana Oprica, profesor
Vasile Muscă, scriitor, profesor
Călin Căliman, scriitor, critic de film
Adrian Dinu Rachieru, scriitor, profesor
Nicoleta Sălcudeanu, scriitor
Cassian Maria Spiridon, scriitor
Mircea Platon, scriitor
Marius Chelaru, scriitor
Viorica Ilie, muzicolog
Radu Boroianu, regizor
Mihail Ispirescu, scriitor
Ada Vertan, publicist, revista Spectator
Theodor Codreanu, scriitor
Monica Șerbănescu, Președinte Fondator, Director General, Liceul Pedagogic Ortodox „Anastasia Popescu”
Ivona Șendroiu, economist
Lăcrămioara Coarnă
Maria Barbu, profesor pentru învațământ rimarFundația „Iustin Pârvu”
Ancuța Gurban-Dinu, profesor dr. Școala Gimnazială „George Topîrceanu”
Adriana Scripcariu, istoric de artă
Virgil Scripcariu, sculptor
Nicoleta Nedelescu, profesor pentru învațământ primar
Augustin-Ștefan Păunoiu, jurnalist
Andreea Florea Șerbănescu, profesor
Gurban-Dinu Mugurel, operator PC
Vasile Dinu, pensionar
Mărioara Dinu, pensionară
Mariana Dinu, Universitatea Națională de Apărare „Carol I”
Liliana Țuică, biolog
George Sălcianu, inginer IT
Alex Ștefănescu, critic și istoric literar
Marius Mărăcinescu, profesor
Ioana Revnic, profesor
Mariana Dogaru, doctor în științele educației
Victor Roncea, journalist
Simona Popa Gyr şi
Demostene Popa, fiica şi ginerele lui Radu Gyr, foşti membri ai Coralei Patriarhiei
Maria Ploae, actriţă
Nicolae Mărgineanu, regizor
Horea Paştina, pictor
Emilia Paştina, restaurator
Silvia Radu, sculptor
Dacian Andoni, pictor
Mihaela Andoni, lect. univ.
Teodora Stanciu, jurnalist cultural
Oana Enăchescu, jurnalist cultural
Ovidiu Nimigean, scriitor
Dora Mezdrea, istoric literar
Mihai Dinu, profesor universitar, Bucuresti
Emanuel Conţac, conferentiar Institutul Teologic Penticostal, Bucureşti
Ion Dur, profesor universittar, Sibiu
Cristina Bogdan, conferenţiar universtiar Facultatea de litere, Bucuresti
Tabita Chiriţă, bibliotecar, Biblioteca Naţională
Octavian Gordon, porfesor universtiar, Facultatea de Teologie, Bucureşti
Virgil Tănase, scriitor
Ion Lazu, scriitor
Lidia Lazu, poetă, actriţă
Gheorghe Glodeanu, prof. univ., scriitor
Al. Florin Țene, scriitor, președintele Ligii Scriitorilor Români
Titina Nica Țene
Daniela Ciută, preşedinte Asociaţia foştilor refugiaţi, deportaţi, expulzaţi în urma Dictatului de la Viena 1940, filiala Carei
Dina Stoica, învățătoare, Sebeșul de Jos (jud. Sibiu)
Ioan Radu Văcărescu, scriitor
Constantin Coroiu, scriitor, journalist cultural
Mihaela Helmis, journalist cultural
Emil Cătălin Neghină, actor, scriitor
Diana Câmpan, conf. univ. dr.
Gabriela Chiciudean, lector univ. dr., scriitor
Simona Grazia Dima, scriitor
Octavian Hoandră, scriitor, jurnalist
Olimpia Tudora, critic şi istoric de artă
Silviu Gura, scriitor
Eugen D. Popin, scriitor
Valeriu DG Barbu, scriitor, journalist
Petru Bejan, prof. univ. dr. Facultatea de Filosofie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi
Marcel Sultănescu, profesor, inspector şcolar
Dan Pătraşcu, profesor
Gabriela Creţan, scriitor
Csiki Ligia, profesor Școala Națională de Gaz, Mediaș
Csiki Attila, profesor Școala Națională de Gaz, Mediaș
Marin Ifrim, scriitor
Dan Puric, actor, scriitor
Alexandru Petria, scriitor
Darie Ducan, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România
Irina Ciobotaru, scriitor
Ion Vlad, prof. univ. dr.
Carmen Vlad, prof. univ. dr.
Rodica Gabriela Chira, conferențiar universitar, traducător
Niculae Gheran, critic şi istoric literar
Aneta Nanca, profesor

• ActiveNews: 

Acad. Nicolae Breban și 3 trei personalități semnează un APEL pentru Mircea Vulcănescu: Protestăm față de un gest de ireverență crasă față de un mare cărturar, Merită mai mult decât numele unui liceu; merită ca măcar o UNIVERSITATE să-i poarte numele

Decizia Consilierilor locali din Sectorul 4 al Capitalei de a schimba numele liceului tehnologic Mircea Vulcănescu în liceul Traian Popovici – după memoriul trimis de Institutul Wiesel –  a stârnit reacția societății civile, dar și a unor figuri de marcă ale intelectualității românești.

După ce relatam ieri despre petiția inițiată de o fundație, la care s-au raliat deja academicienii Eugen Mihăescu și Sorin Dumitrescu, istoricul Marius Oprea, scriitorul Răzvan Codrescu și realizatoarea Lucia Hossu Longin, iată că acum a venit un semnal foarte puternic, semnat de academicianul Nicolae Breban, de redactorul șef al revistei „Contemporanul” Aura Christi, filozoful Sorin Lavric și directorul liceului  Pedagogic „Anastasia Popescu”, Monica Șerbănescu. Inițiatorii au anunțat că lista semnăturilor rămâne deschisă, prin nume, prenume și profesie, la secțiunea comentarii.

În textul trimis pe adresa ActiveNews și  intitulat sugestiv „În preajma Centenarului Marii Uniri (1918-2018), Mari scriitori români – criminali de război?! Apel pentru Mircea Vulcănescu”, semnatarii afirmă că au aflat „cu stupoare” de cererea venită din partea Institutului Wiesel și consideră plutește un aer „de răzbunare postumă” din partea instituției conduse de Alexandru Florian.

„Am aflat cu stupoare că, în urma cererii venite din partea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Primăria sectorului 4 din București e somată să schimbe numele liceului „Mircea Vulcănescu”. Motivul îl știm: Mircea Vulcănescu a fost subsecretar de stat la Finanțe în guvernul Ion Antonescu. Asupra distinsului cărturar planează acuza de criminal de război. Trecem cu dificultate peste amănuntul istoric că verdictul juridic a fost dat de un tribunal ilegitim, instituit de noul regim bolșevic din România după cel de-al Doilea Război Mondial. Trecem cu dificultate și peste stăruitoarea impresie de răzbunare postumă pe care mai toate actele emise de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” o produce în opinia publică. Ideea că istoria se poate judeca pe temei vindicativ și pe criterii de ranchiună ideologică e pernicioasă și la nimic folositoare”, se arată în Apelul pe care l-am primit la redacție.

Semnatarii „protestează cu toată fermitatea față de gest de ireverență crasă față de un mare cărturar” și spun că Mircea Vulcănescu „merită mult mai mult decât ca un liceu obscur dintr-un colț al Bucureștiului să-i poarte numele” și anume „locul printre membrii post-mortem ai Academiei Române”.

„Nu putem trece, însă, peste un detaliu de cultură elementară: Mircea Vulcănescu – unul dintre cei mai străluci reprezentanți ai generației interbelice, autorul unor cărți capitale precum Dimensiunea românească a existenței  – face parte în mod firesc din patrimoniul spiritual al României. Cine îi contestă valoarea dă dovadă nu numai de rea-voință, dar mai cu seamă de o ignoranță pe care nici o împrejurare actuală nu o poate justifica. Mircea Vulcănescu merită mult mai mult decât ca un liceu obscur dintr-un colț al Bucureștiului să-i poarte numele; el își merită locul printre membrii postmortem ai Academiei Române, cum la fel merită ca măcar o universitate din țară să-i poartă numele.

Din acest motiv, protestăm cu toată fermitatea față de un gest de ireverență crasă față de memoria unui mare cărturar. Facem un apel către edilii sectorului 4 să nu dea curs ignobilei somații a Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Apelăm de asemenea la intelectualii cu răspundere ai țării să nu stea cu brațele încrucișate în fața unui asemenea afront. Când un nume ca cel al lui Mircea Vulcănescu este supus anatemei ideologice, trebuie să fim uniți cu atât mai mult cu cât nu e pentru prima dată când suntem aduși în fața unor abuzuri de neacceptat”, se notează în document.

Semnatarii acuză Institutul Wiesel că tratează faptele trecutului în „stil stalinist”.

„Susținerea verdictelor date de Tribunalul Poporului din 1946, prin demersurile întreprinse până la ora actuală de dl Alexandru Florian, directorul general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România, „Elie Wiesel”, care funcționează sub autoritatea Guvernului României, reprezintă o desconsiderare fățișă a principiilor statului de drept. Inițiativa directorului general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România, „Elie Wiesel”, de a-l trata și pe scriitorul Vintilă Horia drept criminal de război, precum acuzatorii de altădată, dă măsura gravității a ceea ce se poate întâmpla când faptele sunt interpretate în stil stalinist”.

Autorii documentului doresc să aducă aceste abuzuri în fața președintelui României, Klaus Iohannis și a Președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Mai mult, ei consideră acțiunile lui Alexandru Florian drept „insultătoare”, mai ales că „Alexandru Florian a fost un apologet al lui Nicolae Ceaușescu (autorul unui genocid, dacă ar fi să ne luăm după verdictul judecătoresc), iar în Consiliul de onoare al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” este trecut un fost ofițer de securitate activ în perioada celei mai crunte terori”.

„Aducem aceste abuzuri în atenția Președintelui României, domnul Klaus Iohannis și în atenția domnului Călin-Popescu Tăriceanu, Președintele Senatului, cerându-le să inițieze schimbarea actualului cadru legislativ având ca referință  legea 217/2015. Acțiunile excesive, neconforme cu principiile unui stat de drept, privind interpretarea trecutului recent, sunt cu atât mai insultătoare pentru oamenii de cultură români cu cât Alexandru Florian a fost un apologet al lui Nicolae Ceaușescu (autorul unui genocid, dacă ar fi să ne luăm după verdictul judecătoresc), iar în Consiliul de onoare al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” este trecut un fost ofițer de securitate activ în perioada celei mai crunte terori. Luând act de răul făcut, Guvernul României are datoria să reformeze această instituție care nu asigură standardele de profesionalitate cerute de împlinirea importantelor atribuții ce-i revin. Ne exprimăm nedumerirea că, în condițiile unui stat democratic, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România, „Elie Wiesel” (înființat la propunerea președintelui Ion Iliescu în august 2005) califică mari scriitori români (recunoscuți pe plan mondial și predați la prestigoase universități) drept criminali de război, susținând verdicte date de tribunale comuniste – regim calificat „nelegitim și criminal”. Ne exprimăm cu fermitate dezaprobarea față de măsurile de sprijinire din partea Ministerului Afacerilor Interne a unor asemenea abuzuri incalificabile”. Semnează:

Acad. Nicolae Breban, director al revistei Contemporanul
Sorin Lavric, redactor la revista România literară
Aura Christi, redactor șef al revistei Contemporanul
Monica Șerbănescu, Președinte fondator – Director general – Liceul Pedagogic ”Anastasia Popescu”

Istoricul Marius Oprea, academicienii Eugen Mihăescu și Sorin Dumitrescu sau actorul Dan Puric au semnat o petiție către autoritățile Sectorului 4 pentru a reveni asupra deciziei de schimbare a denumirii Liceului „Mircea Vulcănescu”

Decizia Consiliului Local al Sectorului 4 de a schimba denumirea liceului Mircea Vulcănescu în Liceul Traian Popovici, a trezit o puternică reacție din partea societății.

Astfel, a fost inițiată o petiție către autoritățile locale ale sectorului 4, prin care se cere revenirea asupra deciziei de schimbare a denumirii.

„Pe această cale ne exprimăm surprinderea și indignarea cu privire la hotărârea dvs. de a schimba numele Liceul Tehnologic „Mircea Vulcănescu”, de pe str. Izvorul Crișului nr. 4, ca urmare a unei adrese a Ministerului Afacerilor Interne și în baza solicitării Institutului Național pentru Studiul Holocaustului în România “Elie Wiesel”, solicitare pe care noi o considerăm abuzivă si neîntemeiată. În numele Fundației “Ion Gavrilă Ogoranu”, înființată la inițiativa unor luptători anticomuniști care au supraviețuit represiunii dictaturii comuniste, având ca obiect de activitate, conform statutului, “cinstirea și păstrarea vie a memoriei luptătorilor pentru libertatea și demnitatea națiunii române în decursul deceniilor de represiune prin care a trecut România în ultimul secol”, vă comunicăm poziția noastră argumentată, pe care o supunem atenției Consiliului Local al Sectorului 4, privitor la acestă hotărîre”, se arată în preambulul petiției inițiată de Fundația Ion Gavrilă Ogoranu.

După o scurtă prezentare a activității lui Mircea Vulcănescu, inițiatorii arată circumstanțele în care s-a produs condamnarea marelui sociolog: „Suspendat din serviciu în urma legii de purificare a aparatului de stat, după ocuparea țării de către armata sovietică și instaurarea regimului comunist, Mircea Vulcănescu a fost arestat preventiv fără mandat încă din 30 august 1946. Vulcănescu a fost condamnat pe 9 octombrie 1946 la opt ani temniță grea. S-a stins din viață la 28 octombrie 1952, în penitenciarul Aiud, ca urmare a metodelor dure de exterminare la care a fost supus”.

Printre semnatarii petiției, accesibilă AICI, se numără Dan Puric, istoricul Marius Oprea, academicienii Eugen Mihăescu și Sorin Dumitrescu, realizatoarea Lucia Hossu Longin sau scriitorul Răzvan Codrescu. 

ActiveNews a relatat că Institutul „Elie Wiesel” a trimis o solicitare Ministerului de Interne prin care arăta că se consideră o încălcare a legii faptul că mai multe străzi din România poartă denumirea unor persoane condamnate de așa-zisele Tribunale ale Poporului, după război, pentru „crime de război”. În realitate, toate persoanele ce avuseseră legături cu regimul Antonescu fuseseră condamnate generic sub incidența „crimelor de război”, deși nu avuseseră funcții de decizie sau de răspundere față de declanșarea operațiunilor Armatei Române pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei.

Printre cei vizați se numără generalul Gheorghe Jienescu (care dă numele unei școli în comuna Rast, Dolj), scriitorul Vintilă Horia, pedagogul I.C. Petrescu sau mitropolitul Visarion Puiu( are o statuie în curtea Mănăstirii Putna).