Aparitie editoriala despre FASCISMUL IDEOLOGIEI STANGISTE/ UE ne someaza sa donam organe umane/ INEVITABILA EXPLOZIE INFLATIONISTA. Cauza prabusirilor economice ale tarilor europene: MONEDA EURO/ Analiza STRATFOR dedicata Romaniei: APARTENENTA LA NATO SI UE, O SOLUTIE-ILUZIE LA PROVOCARILE MILITARE SI GREUTATILE ECONOMICE (Stiri si recomandari)

16-11-2010 30 minute Sublinieri

SA INCEPEM POSTUL CU GANDUL LA NOII NOSTRI MARTIRI SI EROI!/ Regizorul filmului Portretul luptatorului la tinerete: “AM RETRAIT ACELE SUFERINTE”

(…) Uitam multe, facem multe din reflex, cautam sa ne facem norma de “indatoriri crestinesti” si “fapte bune” si nu putem sa traim cu adevarat, cum indeamna Mantuitorul pe invatatorul de lege de azi: “fa aceasta si vei trai!”. Pe cat de clare sunt sfaturile si parabolele Mantuitorului, pe cat de simpla pare Evanghelia in care suntem invatati ce si cum sa facem ca sa castigam Imparatia Cerurilor, pe atat de tainice ni se par toate si trec pe langa noi cuvintele de parca ar fi vorbite intr-o limba straina.

A fi crestin nu este usor. Nu ma plang, ci doar recunosc si marturisesc. (…) . Dar daca ne uitam cu mare atentie la oamenii care putem spune intr-adevar ca au fost crestini, pentru ca au murit pentru Hristos, viata noastra este departe de viata lor ca pamantul de  cer. Sa luam de exemplu pe sfintii care au murit in inchisori. Ce avem noi in comun cu viata lor? Ce am putea avea in comun, in afara ca asa cum ei au fost prigoniti, mugurii unei prigoane poate si mai mari se nasc acum? Nimic. Si desi semnele sunt aici, le putem atinge, le putem citi, le putem analiza chiar, cu toate acestea nu facem nimic. Traim ca si cum lumea asa cum este acum va fi vesnica si nu doar lumea ci si noi nu vom muri niciodata. Ne muncim si ne ostenim din greu, ne calculam viata in detaliu, ne programam viitorul fara a lua in considerare in nici un caz ca poate peste un an lumea va fi cu totul alta fata de ce ne-am astepta noi. Ne amagim ca “are grija Dumnezeu” si stam linistiti culcati pe o ureche ca sa ne ingrijim noi de ziua de azi ca in rest are grija Dumnezeu. Doar ca rareori ne ingrijim cum trebuie de ziua de azi.

Ascultam azi la Trinitas la o emisiune despre bunastare, un cuvant al unui om intelept cum ca pe un om care doarme pe pamant rece afara, durerea produsa de o piatra denivelata care il impunge in spate e mai mica decat jena unui arc umflat in spatele unuia care doarme pe saltea. Mi s-a parut izbitor de adevarat acest cuvant, pentru ca eu tocmai dormind la tara pe o saltea mai proasta, ma vaietasem neveste-mii ca nu am dormit bine si ca ma durea spatele.

(…) Incet-incet insa, cred ca cel mai bun lucru care ni se poate intampla este o noua dictatura, o noua prigoana. Libertatea este o povara prea mare, bunastarea este o scara subreda, nu ne ajuta cu nimic sa zburam la cer. Doar temnita este singura garantie. Nu delira Paunescu cand spunea in ultima lui poezie ca patul de spital nu-i o alarma, ci o garantie. Nu stiu cat de mult intelegea el, dar intelegea pentru ca altfel nu marturisea. Sa cautam suferinta, sa cautam greul, sa cerem lui Dumnezeu macar un genunchi sa ne mai doara din cand in cand. Ca sa fim vii si sa nu uitam pentru ce suntem aici.

In final, va recomand sa ascultati un interviu socant cu un fost tortionar care era infiltrat de securisti in inchisori ca sa ii “finalizeze” pe luptatorii sau potentialii luptatori impotriva sistemului. Toate cate le spune sunt incredibile, cel mai mult insa m-a socat afirmatia: “Nu a mai ramas nici unu, toti care erau intelectuali, toti care insemnau ceva i-am ras.” (…)

Un an şi opt luni de documentare asiduă şi un an şi jumătate dedicat scrierii scenariului. Un lungmetraj de debut, “Portretul luptătorului la tinereţe”, care i-a umplut regizorului Constantin Popescu Jr cinci ani şi jumătate din viaţă. O bucată din istoria românilor, lupta armată împotriva comuniştilor dusă de partizani în Ţara Făgăraşului, se va concretiza pe marele ecran sub forma unei trilogii, “Aproape linişte”.

Primul film din această serie, “Portretul luptătorului la tinereţe”, va avea premiera în cinematografele româneşti la 19 noiembrie şi se concentrează pe povestea cutremurătoare a uneia dintre cele mai longevive grupări, condusă de Ion Gavrilă Ogoranu, formată din 12 tineri care au rezistat în Munţii Făgăraş, în condiţii extrem de dificile, aproape zece ani, până când au fost trădaţi. Singurul din grup care nu a fost prins de Securitate timp de 27 de ani, până în 1976, este Ogoranu. A fost ajutat de Ana Săbăduş, femeia care i-a rămas aproape până la sfârşitul vieţii.

Ion Gavrilă Ogoranu a murit în 2006, la 83 de ani, înainte ca regizorul să aibă ocazia să-l cunoască personal. Luptătorul nu era convins că lumea e pregătită pentru un film cu acest subiect. Se temea că oamenii nu vor înţelege ce s-a întâmplat cu adevărat: Încă nu este momentul, atunci când ultimii comunişti, persoane şi idei vor dispărea, istoria se va rescrie. Dar eu nu voi mai trăi acei ani, îi mărturisea înainte să se stingă colaboratoarei sale apropiate, jurnalista Lucia Baki, împreună cu care a scris cel de-al treilea volum din “Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc”, în care sunt relatate teribilele întâmplări trăite alături de camarazii săi. N-a mai apucat să vadă viziunea regizorului Constantin Popescu Jr asupra generaţiei de tineri care a luptat şi a murit pentru o idee, dar au avut ocazia să aprecieze rezultatul alţi supravieţuitori ai acelor vremuri, luptători anticomunişti, anul acesta, într-o proiecţie a filmului în cadrul manifestării anuale dedicate come­morării Rezistenţei anticomuniste din Ţara Făgăraşului, la Sâmbăta de Sus. “Au fost prezenţi foşti deţinuţi politic din toată ţara şi urmaşi ai lor. De cum a început filmul, majoritatea dintre cei prezenţi s-au ridicat în picioare. Emoţia şi-a spus cuvântul după primele minute de film. Domnul Octav Bjoza, preşedintele AFDPR (Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politic din România), a rămas 2 ore şi 20 minute în picioare. A trăit fiecare moment. L-am întrebat apoi, de altfel pe toţi cei prezenţi. A fost un singur răspuns: «Am retrăit acele zile, acei ani, acele suferinţe. Ne-am întors în timp»”, descrie Lucia Baki momentele intense pe care le-a surprins la acel moment.

Proiectat la începutul acestui an în secţiunea Forum a Festivalului Internaţional de la Berlin, lungmetrajul de debut al lui Popescu jr s-a si­tuat în centrul unui scandal iscat de cererea venită din partea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului “Elie Wiesel”, ca pelicula să fie interzisă pentru că ar glorifica “un fost legionar, fascist şi antisemit”, motivaţie bazată pe faptul că Ion Gavrilă Ogoranu a făcut parte în tinereţe din Mişcarea Legionară Frăţia de Cruce Negoiul. Organizatorii festivalului au declinat cererea cu atât mai mult cu cât sesizarea fu­sese formulată fără ca filmul să fie vizionat în prealabil de cei care o pu­seseră la zid. Incidentul l-a mâhnit, spune regizorul, în primul rând pentru că demersul lui cinematografic a fost înţeles eronat. “Nu vreau să-mi bazez debutul pe o controversă. N-are nici o importanţă dacă filmul e bun sau nu, mai reuşit sau mai puţin reuşit. Ideea e că atunci când vrei să discuţi despre un film, cred că e bine, întâi de toate, să îl vezi. Şi după ce te-ai lămurit că nu este un documentar, ci o ficţiune, poţi avea orice opinie. Nu consider că trebuie să dau explicaţii nimănui. Afirmaţiile sunt neîntemeiate. Lucrez la acest film de atâţia ani. De ce abia atunci s-a comentat acest lucru? Era vorba despre un festival de film, nu despre o tribună politică. Fiecare cineast are dreptul la o opinie. Şi cred că opiniile trebuie respectate, aşa cum le respect şi eu. Politica pumnului în gură, orice altă formă de cenzură mi se par nepotrivite şi nu cred că asta este modalitatea prin care trebuie să reacţioneze cineva în legătură cu o opinie. Filmul nu dezbate, ci prezintă. E vorba despre o perioadă din istoria ţării mele, fie că ne place ori nu. Aşa au stat lucrurile. Dacă am făcut un film pe tema asta, nu înseamnă neapărat că sunt de acord cu toate personajele filmului. În film sunt prezentate două lumi aflate în conflict, comuniştii şi opozanţii regimului. Oare regizorii care au realizat filme despre nazism au fost sau sunt nazişti? E ridicol. Nu că despre asta ar fi vorba în filmul meu. Sau ar fi trebuit să vorbesc doar despre opresori? Nu înţeleg. (…) Am să continuu să regizez filme, ficţiuni despre acea perioadă, indiferent de opiniile altora, pentru că în primul rând eu vreau să aflu ce s-a întâmplat atunci, cum şi de ce.Nu înţeleg de ce trebuie să ne ascundem sau să privim în altă parte ori de câte ori ceva ni se pare că nu este limpede. Nu a fost şi nici nu este intenţia mea să jignesc pe cineva ori memoria cuiva. Pot înţelege, în măsura în care o astfel de durere poate fi înţeleasă de cineva care nu a trăit acele vremuri, că anumite subiecte sunt dificile. Dar cred că ele trebuie cunoscute înainte de a fi cântărite şi catalogate.” Constantin Popescu speră ca, în cazul în care va găsi sprijin financiar, coproducători interesaţi şi alţi parteneri, să demareze filmările pentru partea a doua a trilogiei în iarna anului viitor, iar filmările ultimei părţi să fie finali­zate peste doi ani şi jumătate.

De la momentul acelui scandal, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului “Elie Wiesel” nu a mai luat nici o altă poziţie oficială faţă de demersul cinematografic al lui Constantin Popescu, iar regizorul se îndoieşte, dar nu exclude posibilitatea ca alte voci nemulţumite să se audă şi pe mai departe, poate chiar cu ocazia apropiatei lansări. De aceea atrage din nou atenţia că “filmul nu este portretul unui om, ci al unei ge­neraţii, al unui grup. Titlul nu despre asta vorbeşte. Oricine a înţeles sau crede că a înţeles altceva se înşală. Acuzaţiile au un fundament mult prea subţire. Încerc să nu judec pe nimeni şi mă străduiesc să mă lămuresc eu, cu decenţă, înainte de orice. Încerc să evit cu discreţie extremele. Adevărul va ieşi cu siguranţă la iveală, cu timpul.”
Constantin Popescu a început anevoiosul drum al realizării acestui triptic de ficţiune bazat însă pe date istorice, impresionat fiind de o poveste descoperită la începutul documentării sale, perioadă în care, absorbit total de subiect, mărturiseşte că ajunsese să-i viseze pe unii dintre oamenii despre care citea.“Mi-am spus că dacă un om a putut suporta chinuri atât de barbare în beciurile securităţii şi nu a cedat (şi exemplul lui nu a fost singular; i-au fost smulse unghiile de la mâini şi de la picioare şi toţi dinţii cu un cleşte de cuie; a murit la puţin timp după asta, fără să fi scos un cuvânt), nu şi-a trădat camarazii de suferinţă, trebuie că îi sunt dator măcar cu o parte a timpului meu pentru demnitatea de care a dat dovadă. Numele lui a fost Titu Jubleanu şi povestea sa este cea care a declanşat, de fapt, scenariul. Au urmat apoi poveştile Elisabetei Rizea, poveştile fraţilor Toma şi Petre Arnăutoiu şi a Mariei Plop şi povestea grupului condus de Ion Gavrilă Ogoranu, zis Moşu’. Pentru că însă scenariul devenea mult prea lung, am decis să încerc să regizez trei filme, fiecare despre una dintre poveştile pomenite mai sus.”

“Un bărbat curajos şi demn. Chiar dacă opiniile noastre nu se întâlnesc, demnitatea de care a dat dovadă merită discutată cu prisosinţă”, astfel îl vede regizorul pe Ion Gavrilă Ogoranu, întruchipat de actorul Constantin Diţă. Din distribuţie mai fac parte Ionuţ Caras, Cătălin Babliuc, Dan Bordeianu, Alexandru Potocean, Paul Ipate, Răzvan Vasilescu, Mimi Brănescu, Bogdan Stanoevici, Nicodim Ungureanu. Pelicula va fi lansată simultan în Bucureşti, Iaşi şi Cluj, urmând a fi proiectată şi în Făgăraş, Constanţa, Craiova, Timişoara, Arad, Oradea sau Baia Mare. În “Portretul luptătorului la tinereţe” sunt folosite numele reale ale luptătorilor din Grupul Gavrilă.

*

Cum Simpozionul de Martirologie desfăşurat luna trecută la Bucureşti nu s-a prea bucurat de o mediatizare pe măsură în despiritualizata şi ideologizata presă de la noi, iar pe diferite site-uri şi bloguri a fost prezentat cu rea-voinţă mistificatoare, cred că e cu atît mai binevenită această prezentare făcută chiar de unul dintre invitaţii străini participanţi la Simpozion, Pr. Prof. Dr. Georgios Metallinos, a cărui certă autoritate sacerdotală şi universitară este pe deasupra oricăror interese partizane din dezbinata lume românească. Îi mulţumesc, în numele tuturor cititorilor, vrednicului Protos. Leontie Fusa, care a tradus atît de prompt textul din greceşte şi l-a transmis în format electronic organizatorilor Simpozionului. Îl reproduc aici cu îngăduinţa d-lui Dr. Pavel Chirilă şi îl ilustrez cu fotografii realizate de d-l Irinel Cîrlănaru. (R. C.)

  • Claudiu Tarziu:

Martirii români ai secolului XX, pictaţi în biserica românească din Viena

De Lăsata Secului la Mănăstirea Diaconeşti


Dragi prieteni ai lui Siluan,

Au trecut cele doua luni si jumatate de la intoarcerea noastra acasa. In tot acest timp am putut vedea cum lucreaza Bunul Dumnezeu in viata noastra atunci cand ne incredintam purtarii Sale de grija. Am vazut totodata ce inseamna sa nu fi singur in incercari, sa simti dragostea si comuniunea semenilor. Am invatat mult despre om, despre oameni….A fost un bun prilej sa cunoastem oamenii de langa noi….Fiecare om a fost, este si va ramane important in viata noastra! Cu ajutorul atator oameni am strans banii necesari, si vrem sa va multumim fiecaruia in mod deosebit pentru faptul ca “ati venit, ati vazut”, dar NU ati trecut pe alaturi. Ati devenit asemeni samarineanului milostiv, caruia i s-a facut mila de aproapele si a daruit apoi doi dinari celui care avea sa-i poarte de grija. Doi dinari…..Milostenia si Rugaciunea….Asa ati facut cu noi! Acum intram in perioada Postului Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos, si se deschide “arena” nevointelor trupesti pentru bucurii duhovnicesti. Acesta este timpul in care noi aflandu-ne acolo, avem atata nevoie de rugaciunea credintei voastre, cu care se va ridica si Siluan din suferinta lui. Putin timp si nu ne vom vedea…apoi iarasi putin timp si ne vom revedea…Si bucuria noastra va fi deplina, bucurie, care nu se va mai lua de la noi.

Cu aceste ganduri dorim sa va incredintam de pretuirea noastra pe toti cei care ne-ati fost aproape in aceasta perioada! Si nu sunteti putini….Va multumim cu recunostinta celui care a primit atata bine, iar cuvintele sunt prea mici si putine! Parintele George impreuna cu preoteasa Cecilia, Siluan, Samuel si David.

Apoi as vrea sa va facem cunoscut si faptul ca ceea ce s-a strans pentru Siluan in tot acest timp, a facut posibila acoperirea sumei de 126.000 euro, bani pentru transplant, precum si bani necesari cheltuielilor aferente, cazare, masa, transport atat pentru noi, cat si pentru translator(pr.Dumitru de la Rosenheim) si d-na Mariana care va sta cu noi in Germania atata timp cat va fi nevoie, avand grija de Siluan in perioada in care preoteasa Cecilia, donatoare fiind, va fi in recuperare medicala. Asadar, 141.342 euro reprezinta totalul sumelor stranse pentru Siluan! Va multumim tuturor !

parintele George Bota

PREDICĂ LA SFÂNTUL EVANGHELIST MATEI (16 NOV.)

CE AU FĂCUT CATOLICII ÎN BUCOVINA ? (I) – ÎNCHIDEREA MĂNĂSTIRII VORONEŢ

Traducerea discuției mele cu Kuraev de la Jurnal TV (I)

A apărut o nouă ediție a cărții ”Pietrele vorbesc”

Am avut rezerve fata de anumite interpretari formulate in cartea lui Jonah Goldberg, Fascismul liberal, o carte dedicata criticii stangii liberale. Toate aceste rezerve au palit cand am realizat ca teza cartii ma ajuta sa inteleg esenta unei probleme cu care m-am confruntat de nenumatrate ori ca publicist. Cand intr-un articol ridic semne de intrebare privind metodologia stiintifica a predictiilor economice si ecologiste – asa cum am facut, de pilda, in ultimul meu articol de pe Hotnews – economistii se comporta normal si argumentat. Daca sunt convinsi ca argumentul e gresit sau exagerat imi scriu si imi spun. Dar sunt rezonabili si nu incearca sa ma insulte isteric sau sa ma demoleze ca persoana sau ca publicist.

Pe de alta parte insa, cei atinsi de morbul alarmismului incalzirii globale sunt parca alta specie. Argumentele si ideile nu conteaza pentru ei. Nici nu pot sa conceapa ca – indiferent de persoana acestui Aligica cu idiosincraziile lui – metodologia predictiei stiintifice poate ca este o chestiune importanta cand este vorba de predictii despre clima. Nu. Problema lor este cum sa-l acuze si compromita pe Aligica – un vandut, un lobbist al industriei petroliere, un zero ca si competenta stiintifica, un nenorcit ce castiga bani buni de la miliardari americani…. Mai mult, insinueaza redactiei Hotnews eliminarea sa de pe lista contributorilor.

Si asta doar pentru ca ridic semne de intrebare privind legitimitatea stiintifica a unor predictii si a unui anumit tip de expertiza. Ce ar face indivizii astia daca ar avea puterea politica sau academica asupra numitului Aligica, ti-e si frica sa te gandesti! Da, este o atitudine fascista! Da, avem de a face –ori de cate ori vorbim despre agentii sau raspandacii oricarei forme de corectitudine politica – cu mentalitati structuralmente fascistoide. Cartea lui Goldberg m-a ajutat sa recunoasc asta. Am deci un motiv bazat pe propria experienta sa o recomand calduros cititorilor Hotnews si Contributors.

O carte eveniment – o carte provocare

Lansarea americana a cartii lui Jonah Goldberg Fascismul liberal a fost amanata de patru ori, a trecut printr-o schimbare de subtitlu iar autorul ei a primit sute de mesaje cu insulte si amenintari inainte ca volumul sa fie macar intrat sub tipar. Chiar si coperta cartii – grafica ei – a fost tinta unei campanii virulente. La o luna de la lansare, a devenit in Statele Unite ce mai vanduta carte pe teme politice. In mai putin de doua luni, a ajuns sa fie cea mai vanduta carte din America. Punct. Numarul 1 pe lista de best-seller-uri a New York Times.

Avem mai sus cateva elemente pur descriptive privind povestea volumului pe care cititorul roman il are azi la dispozitie datorita inspiratiei editurii Polirom. O alegere excelenta nu doar pentru interesul starnit de volum inca de la debutul sau exploziv sau pentru vehementa spectaculoasa a dezbaterilor si reactiilor la el, cat mai ales datorita temei si argumentelor dezvoltate in paginile sale. Inainte de a spune cateva cuvinte despre relevanta acestei traduceri in contextul romanesc, sa vedem in linii mari in ce constau principalele teze ale unei carti ce a starnit atata controversa si care, mai important, are ambitia de a incerca sa redefineasca insusi modul in care gandim natura spectrului politic si genealogia stangii occidentale contemporane.

Liberalismul stangist si fascismul: o familie?

Cu riscul de a supra-simplifica, teza centrală este că stanga progresista din SUA, asa numitul „liberalism american”, are rădăcini comune cu fascismului european antebelic. Liberalismul de stanga si fascismul sunt parte a aceleiasi familii doctrinare. Adversarul lor comun : liberalismul clasic. Cartea afirma ca fascismul inflorit in Italia lui Musolini a fost parte a unei mişcari internaţionale de idei care, în diferite ţări, a luat forme diferite. În Germania, s-a transformat rapid într-un naţionalism rasist genocidal, în America, spune Glodberg, a luat o forma mai prietenoasa, imblanzita de traditia democratica americana. Adica a imbracat forma liberalismului stangist, progresist. Acum devine mai clar de ce cartea merita citita fie si numai pentru a urmari in desfasurarea sa erudita si de multe ori ironica, acest argument provocator.

Dar dincolo de fateta spectaculoasa a demersului, cartea nu face pana la urma decat sa repuna pe tapet un fapt istoric incontestabil. Mussolini a fost esentialmente un om de stanga şi a fost pentru multa vreme daca nu un model, cel putin un reper privit cu simpatie de stânga americana. Este o teza ce ramane in picioare chiar si cand toate criticile si toate argumentele aduse impotriva cartii (uneori cu o violenta verbala rar intalnita) sunt luate în considerare. Place sau nu, Goldberg scoate din conul de umbra un aspect important legat de rădăcinile ideologice ale fascismului şi ale liberalismului de stânga, progresist.

Astăzi uităm că Mussolini s-a considerat pana la moarte un om de stânga şi un socialist, care, prin naţionalism şi reorganizarea corporatistă a statului si economiei a căutat să ofere (exact ca si progresistii americani) o alternativa la liberalismul secolului 19, asa numitul liberalism clasic. Uitam ca Mussolini a fost o importantă personalitate socialistă, admirat de Lenin. Uitam ca abia în timpul primului război mondial a repudiat internaţionalismul socialist în favoarea naţionalismului italian, creind o noua formula doctrinara pe altoi socialist, si numind-o fascism. De asemenea, uitam, intr-un mod foarte convenabil cliseelor doctrinare si confortului nostru ideologic, ca Hitler a condus Partidul Naţional Socialist al Muncitorilor Germani. Altfel spus, ca Nazism vine de la Naţional Socialism.

Goldberg ne provoaca : sunt toate aceste lucruri chiar atat de irelevante sau inocente ca sa justifice o amnezie atat de profunda ? Cartea ne atrage atentia asupra esentei institutionale a fascismului si a asemanarilor dintre proiectului sau si proiectul stangist contemporan. Ea sugereaza ca sub etichete diferite si cu nuante diferite, regasim un proiect care vizeaza crearea unui stat corporatist cu o structura socială etatista. Vorbind despre un stat care produce o dependenţă profundă a cetatenilor fata de el, inspirat de o viziune care foloseşte politica drept unealtă pentru a transforma societatea persona cu persoana, punand colectivul mai presus de individ, elitele deasupra democraţiei, consensul mai presus de dezbatere, şi socialismul mai presus de capitalism.

Regandind spectrul politic

Asadar daca privim mai adanc, constatam ca, in ultima instanta, Goldberg ne forteaza sa regandim spectrul politic. Sa depasim o viziune creata la sfârşitul anilor ‘30, care plasează comunismul la extrema stângă, urmat de socialism, liberalism în centru, conservatorism şi fascism la extrema dreaptă. Acest spectru, arată Jonah Goldberg, reflectă mai degraba strategia stangistilor de a se disocia de fratii lor de revolutie anticapitalista, national-socialisti si fascisti. Sau, si mai elementar, este ecoul utilizarii staliniste a termenului de « fascist » ca un epitet menit a discredita pe oricine ai chef sau interes sa discreditezi – Troţki, Churchill, ţărănimea rusă. Deja în 1946, George Orwell nota că semnificaţia termenului fascist degenerase fiind folosit pentru a sugera fara a te mai obosi sa argumentezi, ca cineva sau ceva este indezirabil, rau. Este o strategie care este si azi urmata ad literam de stanga progresista occidentala, acuzata ca a uitat sa argumenteze inteligent; doar eticheteaza.

Chiar daca avem rezerve cu privire la linia de interpretare propusa de Goldberg, marea provocare propusa de acesta ramane in picioare : care este relatia si gradul de rudenie între comunism, fascism şi liberalismul progresist, de stanga ? Nu cumva, spune el, deriva toate din aceiaşi tradiţie care merge înapoi in timp la iacobinii Revolutiei Franceze ? Are sau nu pana la urma dreptate istoricul Richard Pipes care a spus repetat ca “Bolşevismul şi Fascismul au fost erezii ale Socialismului” ? Unde plasam in acest tablou liberalismul progresist de stanga?

Chiar si o scurta prezentare precum cea de fata sugereaza ca avem fara indoiala de a face cu o carte cu totul speciala menita dinamiteze de mult incetatenite clisee de gandire. Prin urmare, sa fie controversata. Suntem de acord cu ea sau nu, cartea ofera un mod radical diferit de a înţelege politica modernă. Ne deschide o noua perspectiva asupra acesteia.

Relevanta romaneasca

Acestea fiind spuse, ramane doar sa rezumam, dintr-o perspectiva desigur subiectiva, care credem ca este relevanta acestei carti pentru cititorul roman. Nu ne vine inca sa credem dar toate problemele si temele discutate in carte ne privesc. Vrem nu vrem, stangismul progresist devine curentul dominant intre elitele europene. Iar Romania este, nu-i asa, parte a Europei

Exemplul alarmistului ecologist cu propaganda, agresivitatea si intoleranta sa pentru cele mai elementare forme de dialog este déjà cunoscut publicului roman. Tema este bine ilustrata in cartea lui Goldberg. Citind-o poti intelege mai bine de ce autoritarianismul, refuzul dialogului, atacul la persoana, demascarea si infierarea « adversarului » in numele consensului si doctrinei, nu sunt accidente. Ele sunt parte intrinseca a identitatii stangii progresite. Cu cat se raspandeste aceasta mentalitate mai mult, cu atat se raspandesc si startegiile fascistoide de atac la persona, distrugere de cariere si reputatii profesionale si demolare psihologica si sociala a celor care stau deliberat sau accidental in calea corectitudnii politice.

Ne amagim cand credem ca in Romania suntem feriti. Lasand la o parte faptul ca nu mai vorbim acum de Romania ci de Uniunea Europeana, in Romania, pe masura ce relativul confort dat de capitalism ajunge sa fie de la sine inteles, vedem cum noile generatii imbratiseaza – cu acelasi abandon stupid ca si tineretul occidental – temele progresist-stagiste. Asadar, suntem, si vom fi, ne place sau nu, confruntati din ce in ce mai direct si nemijlocit cu impactul ideilor discutate in cartea lui Goldberg.

Este vorba deci despre viitor. Indiferent ce crede sau ce vrea clasa noastra politica, lumea se schimba, Europa se schimba, Romania se schimba. Ne amagim daca ne autoconvingem ca schimbarea nu are nicio legatura cu dezbaterile doctrinare ce au loc la nivelul elitelor intelectuale si politice occidentale. Curentele de idei ce strabat societatea occidentala ajung repede si la noi. Participam sau nu la ele, continutul si cursul acestor curente si lupte de idei ne croiesc viitorul. Din acest punct de vedere, cartea lui Goldberg are o dubla calitate. Intai de toate este o incitanta invitatie de a ne racorda la aceste dezbateri. Dar dincolo de aceasta, in finalul lecturii, chiar daca nu subscrii cu totul interpretarii propuse de autor, miza acestei lupte de idei devine foarte clara. Granitele ce despart taberele in disputa devin inconfundabile. Restul este doar o chestiune de optiune personala.

Jonah Goldberg Fascismul liberal, Editura Polirom, 2010


  • Adevarul:

Violenţa copiilor faţă de părinţi, în creştere

În Marea Britanie, 22.500 de părinţi au reclamat în ultimii doi ani, la o linie specială de telefon – „Parentline Plus“, abuzuri emoţionale sau chiar fizice din partea copiilor lor. Pentru ca măcar actualii copii să se descurce mai bine ca părinţi, autorităţile britanice vor să introducă în şcoli cursuri de creştere a micuţilor. Aproape 7.000 dintre părinţii care au apelat linia specială de telefon „Parentline Plus“, o treime din total, s-au plâns şi de abuz fizic. Cifrele fac parte dintr-o cercetare a asociaţiei britanice Parentline Plus. Din studiu, reiese că perioada critică este când cei mici ajung la adolescenţă, între 13 şi 15 ani. Statisticile alarmante au devenit publice în acelaşi timp cu o propunere formulată de un consilier guvernamental. Frank Field doreşte ca elevii să înveţe încă din şcoală cum să devină părinţi buni. Propunerea va ajunge la Michael Gove, secretar de stat pe educaţie, care va stabili în ce măsură astfel de abilităţi ar putea fi incluse în programa şcolară britanică. (…)

Povestea unui tânăr ale cărui şanse de supravieţuire scad din cauza sistemului medical din România

  • Ministerul Sanatatii: ANUNT

În baza prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Sănătăţii organizează, joi, 18 noiembrie 2010, orele 14.00, la sediul Institutului Naţional de Sănătate Publică, sala Amfiteatru, str.dr. Leonte, nr.1-3, sector 5, Bucureşti, o dezbatere publică având ca temă proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Persoana de contact: dr. Mihaela Oancea – telefon: 021.3072.639.

 

Menţionăm că proiectul de act normativ poate fi vizualizat la adresa de web: www.ms.gov.ro, rubrica Legislaţie – Transparenţă decizională.

[ADICA AICI (n.n.) ]

România are termen până în vară să se alinieze Uniunii Europene în ceea ce priveşte creşterea numărului de donatori de organe şi modernizarea sistemelor de transplant. Zeci de mii de vieţi sunt salvate anual în Europa graţie transplantului de organe, în timp ce 5.500 de bolnavi mor anual pe lista de aşteptare. În prezent, în Europa, 56.000 de pacienţi aşteaptă un transplant. (…)

Incropit ca un arogant articol pro-transplant, care are menirea sa arate ca Romania este iarasi pe ultimele locuri in Europa, de data aceasta in ceea ce priveste rata transplanturilor de organe, materialul de mai jos ne ofera totusi datele oficiale ale unui studiu realizat anul trecut [!] la Cererea Comisiei Europene [!] si prezentat la Bruxelles saptamana trecuta. Tantosi, medicii romani, specializati in sistemul transplanturilor de organe din Romania, contesta veridicitatea acestor date. Conform studiului, din cei peste 70% de romani care refuza sa-si doneze organele dupa moarte, 17% o fac din motive religioase, religia fiind unul dintre cele trei motive principale *(alaturi de lipsa de informare asupra acestei chestiuni, precum si sistemul medical defectuos sau medicii nepregatiti) care ii determina pe oameni sa opteze in a nu-si dona organele. Lidera in aceasta materie – Spania –  este laudata pentru ca a creat un SISTEM care ii identifica pe POTENTIALII DONATORI. – dan.camen.

  • Realitatea.net:

Senatorii au interzis clonarea umană şi comerţul cu embrioni şi gameţi umani

Fătuloiu: Legalizarea prostituţiei şi a drogurilor uşoare nu reduce criminalitatea

“Drogurile uşoare şi prostituţia nu ar trebui legalizate. Am fost la Las Vegas, am fost şi în Olanda… Legalizarea lor nu reduce criminalitatea”, spune şeful Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică, Dan Fătuloiu, într-un interviu acordat NewsIn.

Un medicament folosit în Franţa a ucis 500 de persoane

Un medicament folosit în Franţa în tratamentul diabetului a ucis 500 de pacienţi. Produsul a fost interzis în 2009, după ce autorităţile sanitare au descoperit că persoanele care îl folosesc se expun la riscuri extrem de mari.

Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Produse de Sănătate, medicamentul Mediator era utilizat şi de persoanele supraponderale, deoarece reducea senzaţia de foame. Comercializat mai bine de 30 de ani, acesta ar fi provocat îmbolnăvirea a 3.500 de oameni.

Testele au stabilit că 80% din complicaţiile provocate de Mediator intervin la doi ani după ce pacientul întrerupe tratamentul. Tuturor medicilor care au prescris acest produs li s-a cerut să-şi informeze pacienţii asupra riscurilor.

Românii mănâncă alimente ieftine şi periculoase pentru sănătatea lor

Pentru că legile sunt prost făcute şi pentru că îi bate vântul prin buzunare, românul cumpără mâncare care îl îmbolnăveşte. Cancer, boli cardiovasculare, Alzheimer şi hiperactivitate la copii sunt doar câteva dintre bolile provocate de substanţele conţinute de alimentele ieftine. Dacă şi-ar permite să scoată câteva sute de lei în plus din buzunar, românii ar avea o alimentaţie sănătoasă, cu alimente mult mai bune pentru ei şi pentru copiii lor.

Dacă ne uităm atent pe etichetele produselor, aproape toate conţin substanţe nocive. Spre exemplu, bomboanele conţin un aditiv foarte cancerigen, pastrama conţine nitrit de sodiu, care provoacă boli cardiovasculare, iar supele instant conţin tartrazină, un colorant care poate genera crize de astm bronşic şi urticarie.

Românul este sărac şi nu-şi permite să cumpere mâncare scumpă. De aceea, un salam care are doar ingrediente naturale nu ar ajunge niciodată în coşurile multora dintre români. Asta pentru că este foarte scump, preţul ajunge undeva la 56 de lei pe kilogram. Mulţi dintre ei îl vor cumpăra însă pe cel care este mult mai ieftin, însă conţine tot felul de substanţe nocive.

“Sunt substanţe care dau gust bun, care dau un gust excelent. Ba mai mult, umblă sus la nivel central, creşte apetitul . Omul are o plăcere deosebită de a mânca”, a precizat nutriţionistul Virgil Stroescu.

România are cea mai mare rată a deceselor la copii cu vârsta de până în 5 ani din UE…

… cu o medie a mortalităţii de 10,1 copii la o mie de nou-născuţi, dublu faţă de celelalte state din UE, se arată într-un raport al Eurostat. Potrivit datelor prezentate, principalele cauze pentru această stare de fapt sunt anomaliile congenitale şi afecţiunile apărute în perioada perinatală, în aproape jumătate din cazuri (48%), bolile aparatului respirator, cele infecţioase şi parazitare (30%) şi accidentale (10%).

În plus, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană şi în ceea ce priveşte mortalitatea infantilă, acest lucru fiind cauzat de faptul că rata naşterilor premature se ridică la 9%, adică dublu faţă de alte state europene. Prematuritatea şi complicaţiile pe care aceasta le induce reduc drastic speranţa de viaţă a celor aproximativ 20.000 de copii care se nasc anual înainte de termen”, se arată într-un raport al Asociaţiei Române de Neonatologie.

(…)

În lume, la fiecare trei secunde, un copil încetează din viaţă, ceea ce înseamnă că, anual, decedează circa 8,8 milioane de copii. La nivel global, prin intermediul acestui proiect, vor fi salvate vieţile a 500.000 de copii, estimează iniţiatorii.

Eric Schmidt, seful Google, a prezentat la San Francisco al doilea telefon care va fi vandut sub numele companiei si va dispune de cea mai noua versiune a sistemului de operare Android, versiunea 2.3 cunoscuta sub numele de cod Guingerbread. Noua varianta va ajunge pe piata “in cateva saptamani”. iar principala noutate tine de faptul ca telefoanele vor avea un chip NFC care permite utilizatorului sa le folsoeasca pe post de carte de credit daca le apropie de un terminal specializat din magazine, scrie The Telegraph.

***

Intr-o premiera istorica pentru secolul acesta, Rezerva Federala, care joaca rolul bancii centrale in SUA, a luat hotararea oficiala de a tipari bani – se intelege suplimentari fata de monetizarea normal necesara a economiei – pentru stimularea acesteia, dupa ce eforturile aproape iesite din comun de a scoate economia americana din recesiune au dat rezultate modeste. Economia si-a reluat cresterea, dar aceasta, fiind deosebit de firava, nu se resimte la nivelul absorbtiei somajului extrem de ridicat. Hotararea este istorica, pentru ca, de la experienta amara a inflatiei galopante din anii 70-80, parea ca mai marii finantei mondiale hotarasera pentru totdeauna ca emisiunile monetare sa fie strict controlate si, oricum, sa nu se mai incerce pe calea acestora inducerea cresterii economice. Se parea ca definitiv, in perpetua dilema inflatie/somaj, evitarea cu orice pret a inflatiei devenise prioritatea numarul 1. Cresterea economica ulterioara, obtinuta ani si ani in conditii de inflatie scazuta, parea sa confirme si sa parafeze optiunea. Criza recenta – probabil constientizata, odata cu derularea ei, ca mult diferita de cele anterioare prin caracteristici si profunzime – a aruncat la cos tot ceea ce devenise fetis in ultimii 30 de ani si a scos de la naftalina abordarile neokeynesiste anterioare marii inflatii din anii 70-80 si care fusesera facute responsabile de aceasta inflatie. Statul a intrat in forta, intervenind fara ezitari pe piete, a nationalizat banci, a imprumutat si ajutat companii. Si-a labartat excesiv deficitele pentru a injecta in piata stimulente in vederea combaterii recesiunii si somajului. Ma rog, tot tacamul, ca pe vremurile capitalismului keynesist, considerate de mult apuse. Pana la tiparirea de bani in aceste scopuri nu mai era decat un pas! (…)

Putini dintre decidentii actuali cunosc inflatia de acum 30-40 ani, dar pe calea pe care s-a pornit o vor cunoaste in curand, cu toate ravagiile de care este in stare. Nu se putea ca aceasta cutie a Pandorei sa fie (re)deschisa in alta parte decat in America. Dincolo de influentele importante ale ciclului electoral – presedintele Obama, aflat intr-o pierdere de viteza extraordinara, fiind interesat in stimularea cu orice pret a economiei – exista o explicatie de fond. Datorita privilegiilor dolarului ca moneda de rezerva, Statele Unite isi pot finanta deficitele cu propria moneda si nu cu o alta moneda precum celelalte tari. Si, ca atare, excesele americane de consum pe datorie sunt acoperite de alte popoare. China, Japonia sau tarile petroliere muncesc din greu ori isi pun la bataie resursele si, pe cale comerciala, extrag bani din Statele Unite, iar, apoi, cautand plasamente pentru acesti bani, ii intorc pe cale financiara in SUA prin achizitii de bonuri de tezaur americane, considerate printre cele mai sigure valori. In acest fel insa, finanteaza deficitele americane, bugetar si de cont curent, consumul american fara acoperire, cheltuielile militare americane masive, razboaiele din Irak si Afganistan etc. Este vorba de mii de miliarde de dolari. Ce mai conteaza in aceasta sarabanda ametitoare – au gandit probabil autoritatile de la Washington – inca o serie de cateva mii de miliarde de dolari ajunse in piata nu din noi imprumuturi ale statului care labarteaza deficitele, ci pur si simplu din noi emisiuni de moneda?! Cu noile emisiuni cele mai recente s-au si facut peste 2000 miliarde de dolari izvorati din tiparnita in acest an! Marea Britanie – copia la xerox a Americii in Europa – vrea sa foloseasca si ea metoda. Obligata a strange baierele bugetare sub povara datoriilor publice imense, Londra vizeaza sa puna la lucru tiparnita de bani. Dar, atentie!, lira sterlina nu este dolarul american si contributia altor popoare la achitarea notei de plata nu prea exista. Aceasta va veni, deci, repede, repede pe adresa precisa a Londrei. Explozia inflationista?

Vine, vine, intrebarea este doar cat de curand!

  • Gandul:

Zona euro cade ca un joc de domino, iar problema este moneda unică – editorialist Bloomberg

Criza care a împins Grecia către FMI şi este pe cale de a îngenunchea Irlanda va ataca pe rând statele din zona euro până va determina destrămarea uniunii monetare, deoarece problema fundamentală este chiar moneda euro, consideră un editorialist Bloomberg. În opinia lui Matthew Lynn, editorialist Bloomberg şi autor al unei cărţi despre criza din Grecia, singura soluţie de a pune capăt permanent “jocului de domino” este împărţiera zonei euro în “zone monetare”, adică grupuri de state cu nevoi similare de politică monetară. El observă că, pentru fiecare ţară, criza pare să plece de la motive foarte diferite – probleme fiscale în Grecia, un sistem bancar prăbuşit în Irlanda, deficit bugetar în Portugalia, căderea pieţei imobiliare în Spania, datoria publică uriaşă în Italia sau un sistem învechit de asistenţă socială din Franţa – iar singurul numitor comun este moneda euro. “După ce Irlanda va primi un bailout de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, vom auzi destule poveşti liniştitoare despre cum a fost oprită criza, a fost stabilizată zona euro, iar moneda unică a fost salvată. Va reapărea retorica grandioasă despre importanţa proiectului european, speculatorii vor fi condamnaţi de la un capăt la altul al continentului. Nu credeţi un cuvânt. Euro a devenit o maşină de falimente. Odată ce pieţele vor fi terminat cu Irlanda, se vor muta în Portugalia şi Spania, apoi în Italia şi Franţa. Este un efect de domino, iar cu fiecare bailout faliile din interiorul zonei euro se lărgesc tot mai mult. Procesul nu se va sfârşi până când nu se va renunţa la moneda unică”, scrie Lynn. Faptul că Grecia a intrat în zona euro “cosmetizând” datele despre buget nu se aplică şi în cazul Irlandei. Irlanda a avut o economie foarte solidă în ultimii 20 de ani şi, în plus, odată cu apariţia crizei, irlandezii au luat toate măsurile de austeritate posibile, în timp ce grecii “şi-au băgat capul în pământ”, notează autorul. “Pe scurt, problema nu este Irlanda. Este moneda euro. Logica acestui fapt este irefutabilă. Şi, dacă moneda unică este la rădăcina crizei, problemele nu se vor opri aici”, consideră editorialistul. (…)

Zona euro si Uniunea Europeana odata cu ea nu vor supravietui daca problemele bugetare actuale ale catorva state nu vor fi rezolvate, a atras atentia presedintele UE Herman Van Rompuy. Ministrii Finantelor se vor reuni in aceasta dupa amiaza la Bruxelles pentru a discuta un plan de salvare pentru Irlanda.

Pentru Van Rompuy, criza e cu adevarat grava. “Trebuie sa permitem zonei euro sa supravietuiasca, pentru ca daca zona euro nu supravietuieste, nici UE nu poate supravietui”, a mai spus Rompuy intr-un discurs tinut la European Policy Center, un think tank belgian.

In ultima perioada, Irlanda, Spania, Grecia si Portugalia ingrijoreaza pietele financiare, iar activarea unui mecanism financiar de sprijin in favoarea Irlandei este pe ordinea de zi a discutiilor. Guvernul Irlandei refuza insa orice sprijin, lucru care ar putea agrava situatia pietelor financiare, spun si analistii Bank of Tokyo Mitsubishi.

  • EVZ:

BNR vrea eliminarea amendamentului despre suspendarea băncilor

Valentin Lazea: Fără salarii mărite, adio creştere economică!

 

Ei vor să-şi recupereze banii în instanţă
Guvernul este asaltat nu numai de de­ciziile unor instanţe care decid că tăierea salariilor bugetarilor este ilegală, ci şi de plângeri privind recalcularea pensiilor speciale. Şi într-un caz, şi în altul, premierul Emil Boc şi Guvernul nu par îngrijoraţi. Dimpotrivă. Premierul Emil Boc spune că va aplica în continuare legea ce prevede tăierea salariilor, iar în cazul recalculării pensiilor, Executivul ara­tă că, în aceste condiţii, volumul de corespondenţă ar creşte propor­ţi­o­nal, ca şi costurile aferente, iar pentru evitarea acestor costuri este necesar ca toate plângerile prealabile pri­vind recalcularea pensiilor speciale să fie considerate ca neîntemeiate.

  • Hotnews:

Dinu Patriciu: Criza in Romania este la inceput

Bulgarii si rusii au semnat acordul privind South Stream. Seful Gazprom: Bulgaria e la adapost fata de concurenta Romaniei in acest proiect

Irlanda ar putea solicita marti oficial un sprijin financiar de 50 de miliarde de euro

Dominique Strauss-Kahn (FMI): Alegerile din Grecia arata ca populatia a inteles politica de austeritate

China ar putea deveni prima economie mondiala pana in 2020. Omenirea va intra intr-un “supra-ciclu” de dezvoltare

Tarile G20 nu au ajuns la un acord in “razboiul valutelor”

  • [Dan Selaru]

Putina istorie monetara europeana

Aurul, lipsa de incredere in economie si etalonul

“Porcușorii” se pregătesc pentru următorul episod al crizei datoriilor suverane.

Irlanda. Uniunea Europeană insistă ca țara să ceară un bailout de 80 de miliarde de euro, care probabil ar avea agățată și o monitorizare FMI. Deocamdată, irlandezii refuză argumentând că au necesarul de finanțare acoperit până la jumătatea anului viitor. Pe piață însă, dobânzile se apropie deja de 10% iar nervii slabi ai investitorilor au depreciat euro cu 3% în doar o săptămână. Irlanda va ajunge la un deficit bugetar de 32% anul aceasta, din cauza costurilor neprevăzute cu salvarea băncilor, în principal Anglo-Irish Bank: ele ar putea ajunge la 50 de miliarde de euro. Citește întreaga poveste în România Liberă.

Grecia. Vestea proastă este că măsurile de austeritate nu vor fi suficiente, astfel că guvernul trebuie să mai obțină 4,5 miliarde de euro prin noi măriri de taxe sau tăieri de cheltuieli. Vestea bună este că socialiștii conduși de Papandreou au câștigat 9 din 13 posturi de guvernator la alegerile regionale, lucru interpretat ca un vot de încredere pentru programul de austeritate.

Portugalia. Ministrul de externe a ajuns să cocheteze cu ideea ieșirii țării din zona euro pentru a-și rezolva problemele. Problemele bugetare ale Portugaliei nu sunt nici pe departe la fel de mari ca ale primelor două state, însă principalul risc constă în faptul că țara este următoarea la rând în caz de contagiune a unei crize bugetare.

Spania, Italia. Par deocamdată să se fi pus la adăpost de furtuna financiară, dar dacă se păstrează principiul domino-ului cele două țări ar fi următoarele lovite de criza datoriilor suverane. În Spania, economia practic stagnează ca urmare a măsurilor de austeritate iar șomajul e încă aproape de 20% în timp ce Italia are una dintre cele mai mici creșteri economice, 1%, și o datorie publică de aproape 120% din PIB.

***

Rezumat si comentarii: Foarte interesant este faptul ca insusi editorul principal al think-thankului Stratfor, George Friedman, a dedicat un material despre semnificatia si pozitia geopolitica a Romaniei.

Autorul incepe prin a pune in evidenta mentalitatea fatalista ce ar caracteriza, dupa el, poporul nostru, niciodata stapan pe sine si pe istoria sa, ci intotdeauna tras incolo si incoace de vanturile istoriei. Chiar daca in prezent Romania crede cumva ca se ascunde in Europa de tavalugul imperiilor, e foarte posibil ca “istoria sa o ajunga din nou din urma”, G. Friedman referindu-se la importanta geopolitica recapatata de tara noastra in urma jocurilor de putere internationale. Prin insasi asezarea sa geografica, Romania ar fi o natiune supusa divizarii, arcul carpatic impartind-o in trei provincii principale, aflate fiecare, in trecut, sub dominatia unui imperiu diferit. Dupa un scurt excurs istoric, ce aminteste si independenta comunista autohtona fata de Moscova obtinuta insa cu pretul unui regim rigid si agresiv in interior, autorul considera ca, impinsa de inertia unui “prizonier institutionalizat” (termen care in SUA desemneaza acea persoana care din cauza stagiului petrecut in inchisoare nu isi mai poate duce viata fara a i se spune ce si cum sa faca de catre cineva) Romania a cautat sa se subordoneze in NATO si UE, pentru a isi gasi siguranta. Problema este ca aceste super-institutii sunt niste iluzii pentru siguranta nationala a tarii noastre, dupa Friedman:

“NATO este o iluzie care da confort Romanilor, dar doar daca acestia nu se uita mai atenti. Romanii par ca prefera insa iluzia confortabila”.

Cat priveste Uniunea Europeana, aceasta este dominata de economia Germaniei, axata pe exporturi. Atata timp cat UE ramane o zona axata ea insasi pe exporturi, Romania nu se poate dezvolta, deoarece productia interna ii este sufocata de importurile impuse de piata europeana. In plus, Romania, ce ar trebui sa fie o tara de mici intreprinzatori, este sufocata de regulamentele europene. Daca aceste regulamente s-ar fi aplicat Germaniei, de pilda, in 1955, nu ar fi existat traseul de dezvoltare care a dus-o acolo unde se afla acum. Mai mult, panza de reglementari europene este de fapt cauza care face ca comportamentul corupt sa fie SINGURA alegere rationala lasata la indemana antrepenorului ce lupta sa supravietuiasca economic. Concluzia este ca apartenenta NATO si UE nu au adus niciun beneficiu practic Romaniei. Singurul beneficiu, tot psihologic, ar fi ca aceste apartenente ar tine “demonii antidemocratici” afara din sufletul Romaniei. Prilej pentru Friedman de a remarca:

“Nu sunt roman, deci nu pot simti credinta lor inefabila in Bruxelles”.

Autorul observa faptul ca strategia militara a Romaniei este similara cu cea a NATO – multe planificari, insa nimic solid in ceea ce priveste cerintele de baza ale sigurantei nationale si ale capacitatilor reale de aparare militara a tarii.

“Ceea ce nu se potriveste Romaniei este singularizarea sistemului NATO/UE.”

Romania trebuie sa depaseasca confortul psihologic al apartenentelor respective si sa adopte o abordare rationala, strategica, ce intelege contextul in care se afla (un context, de pilda, in care Rusia nu este dusmanul nr. 1 pentru europenii vestici, asa cum au nostalgia est-europenii). Sa vedem insa cum isi incheie Friedman analiza despre tara noastra:

“Pentru Romania, solutiile iluzorii la amintiri ce o bantuie capata sens. Dar capata sens doar pana vine razboiul, si in aceasta parte din lume, venirea razboiului este o certitudine de la Romani incoace. Este doar o chestiune de CAND, cu CINE si CE se va alege din soarta atunci cand [razboiul] va sosi. Romanii cred cu o fervoare religioasa ca aceste lucruri vor fi lasate la o parte daca vor deveni membrii ai Europei. Eu sunt mai sceptic. Am gandit ca problema Romaniei este ca face parte din Europa, o putere slaba inconjurata de altele mai puternice. […] Am lasat Romania confuz. Romanii aud lucruri la care eu sunt surd. Nici macar partea ungara din mine nu le poate auzi. Plec spre alta natiune, Moldova, care a fost mai expusa istoriei, intr-un mod mai brutal, decat Romania.”

Comentariu: Interesanta analiza lui Friedman, insa incompleta. Lipseste total din peisaj rolul jucat de SUA in jocurile geopolitice ale zonei si e absolut de neinteles de ce a ignorat evenimentul major al ultimei perioade, ce include si relatiile cu Rusia, anume scutul anti-racheta. Pentru ca problema Romaniei nu este doar atasamentul cvasi-religios fata de Bruxelles si fata de NATO, ci si fata de Washington. Aceasta cecitate fata de rolul jucat de americani este ciudata… In schimb, ce mai putem spune daca si principalul editor al Stratfor remarca faptul ca NATO si UE sunt solutii ILUZORII pentru Romania?! Cat de groaznica va fi confruntarea cu realitatea cand Romania se va trezi din somnul ratiunii si din iluzia in care a trait acesti ani, asa cum sugereaza chiar Stratfor ca se va intampla odata cu izbucnirea razboiului?

Semnarea, în urmă cu o săptămână a Tratatului între România şi R.Moldova privind regimul frontierei de stat, de premierul moldovean, Vlad Filat, şi ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, este neconstituţională, susţine preşedintele Mihai Ghimpu.

Jaroslaw Kaczynski cere ajutorul SUA în investigarea tragediei de la Smolensk

Jaroslaw Kaczynski va cere ajutorul Statelor Unite ale Americii în investigarea tragediei de la Smolensk, în care a murit fratele său geamăn, preşedintele Lech Kaczynski. Politicianul polonez l-a criticat în mod constant pe preşedintele Bronislaw Komorowski pentru eşecul acestuia în investigarea adecvată a catastrofei, anunţă Ria Novosti. Jaroslaw Kaczynski i-a scris o scrisoare unui congresmen american, în care îi cere ajutorul în investigarea acestui accident din vestul Rusiei, în care a decedat cuplul prezidenţial polonez. Membrii partidului conservator al lui Kaczynski, Lege şi Justiţie, vor înmâna scrisoare în timpul vizitei lor în Statele Unite.

Reacţii dure din partea puterii

Din păcate, Guvernul polonez nu pare să susţină iniţiativa politicianului, conducerea ţării fiind nemulţumită de gestul acestuia. “Este absolut scandalos, actul său se află la limita trădării“, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului polonez, Pawel Gras, pentru postul de radio Zet, calificând iniţiativa drept “inadmisibilă”. Consilierul prezidenţial Tomasz Nalecz a declarat, la rândul său, că partidul lui Kaczynski se “joacă cu focul”. Anna Fotyga, fostul ministru de Externe al ţării, care va face parte din delegaţia poloneză ce va transmite scrisoare, a declarat că vizita în Statele Unite are loc ca răspuns la o iniţiativă americană. Vizita este programată pentru jumătatea lui noiembrie.

Un bărbat înarmat a dat buzna în sediul partidului lui Kaczynski şi a ucis două persoane

  • Romania Libera:

Raport: Naziştii au găsit un “paradis sigur” în SUA, după război

Iranul a efectuat manevre militare în instalaţiile sale nucleare

James Blunt spune ca a impiedicat izbucnirea unui nou razboi mondial

(…) In 1999, lui Blunt i s-a cerut sa ocupe un aerodrom la care soldatii rusi ajunsesera primii. “Am primit ordinul de a dobori peste 200 de rusi aflati acolo”, a marturisit artistul intr-un interviu pentru BBC Radio 5, duminica. In varsta de 25 de ani la acea vreme, Blunt se afla intr-o unitate situata in fruntea celor 30.000 de soldati din cadrul NATO. “Ordinul venit din partea generalului Wesley Clark a fost sa ii doboram. Au fost folosite mai multe cuvinte care erau destul de neobisnuite pentru noi. Am auzit prin radioreceptor cuvinte ca “a distruge”. Situatia confuza privind ocuparea aerodromului din Pristina a fost atinsa adesea in rapoarte si articole de presa, dar este pentru prima data cand Blunt vorbeste despre rolul detinut in acel incident.
Fiind intrebat daca executarea acelui ordin ar fi riscat declansarea celui de-al Treilea Razboi Mondial, Blunt a raspuns: “Categoric. Asta este si motivul pentru care am pus la indoiala instructiunile primite de la un general american”. “Din fericire, a aparut prin radioreceptor generalul Mike Jackson, ale carui cuvinte au fost “Nu voi permite ca soldatii mei sa fie responsabili de pornirea celui de-al Treilea Razboi Mondial” si ne-a spus ca am face mai bine sa incercuim aerodromul”. “Dupa cateva zile, rusii ne-au spus: “Nu mai avem mancare si apa. Vreti sa impartim aerodromul cu voi?” Chiar daca generalul Jackson nu ar fi blocat ordinul venit de la generalul Clark, care ii era ofiter superior, Blunt spune ca tot ar fi refuzat sa execute ordinul, chiar si cu riscul Curtii Martiale. (…)

Blog american: Un submarin chinez a lansat racheta observata luni in California

Virtual, califatul teroriştilor musulmani s-a şi constituit. Pe Internet, înfloreşte de la o zi la alta. Până a deveni însă realitate, califatul universal, în care stăpâni urmează a fi extremiştii, iar „necredincioşii”, în speţă creştinii, evreii şi oamenii de varii alte religii, să fie prefăcuţi în cetăţeni de rang inferior mai are o cale destul de lungă de străbătut. În calea edificării lui s-au interpus serviciile secrete ale statelor civilizate. Motiv pentru care acestea au devenit ţinta unor atentate.

Cât de mare e pericolul defalcat pe ţări aflăm dintr-un raport al experţilor britanici de la Maplecroft, care au analizat situaţia pe plan global. Potrivit lor, ţara cea mai riscantă pe moment, din punct de vedere terorist, nu mai e Irakul, ci Somalia. Schimbarea de ştafetă în fruntea listei ţările vizate de terorişti nu e de mirare. Somalia n-a mai avut de câteva decenii un guvern care să se bucure de autoritate. În această ţară africană domnesc haosul anarhia şi extremiştii islamici de extracţie jihadistă. În peste 500 de atacuri teroriste au fost ucişi în Somalia, între vara lui 2009 şi vara acestui an, aproape 1.500 de oameni.

Ca atare, ţara din cornul Africii a devenit chiar mai periculoasă decât Afganistanul şi Irakul. În mod semnificativ pericolul se apropie şi de frontierele româneşti. Fiindcă, potrivit analizelor specialiştilor britanici, terorismul de tip al Quaida acaparează tot mai mult teren nu doar în Yemen, ţară care a pătruns în grupul celor 16 state confruntate cu riscuri extreme, ci şi în ţări precum Rusia şi Grecia.

Saltul pe cât de spectaculos pe atât de regretabil făcut de Grecia, a propulsat statul elen de pe locul 57 pe locul 24. Grecia, în care în interval de un an s-au înregistrat nu mai de 180 de atentate, s-a transformat ca atare în ţara europeană aflată în cea mai mare primejdie de a suferi de pe urma unor acte teroriste. Încă şi mai serios e, între ţările democratice de tip occidental, riscul confruntând Israelul. Statul evreu e plasat de experţi pe locul 14, în vreme ce autoritatea palestiniană, situată pe locul 5, e ameninţată încă şi mai acut de către extremişti. De o situaţie ceva mai bună, dar diferenţiată în funcţie de ţări, se bucură celelalte state occidentale. În vreme însă ce Germania şi Canada stau destul de bine, nu acelaşi lucru se poate spune spre francezi, britanici şi mai ales despre americani. Cei din urmă ocupă locul 33, iar Franţa şi Marea Britanie locurile 44, respectiv 46.

 

Buletinul informativ al Aliantei Familiilor din Romania, Nr. 114, 16 nov 2010

Educatia la domiciliu. Va recomandam un articol depre educatia la domiciliu (homeschooling) aparut in presa romana. Concluzia autorului este ca aceasta notiune pare prea radicala pentru a fi inteleasa, sa nu mai spunem acceptata sau pusa in practica, in societatea romana (link).

Libertatea religioasa. In majoritatea scolilor publice din SUA, elevii declama zilnic loialitate fata de tara si incheie recitarea pronuntand numele lui Dumnezeu. Mereu si mereu ateii au dat scolile in judecata pentru eliminarea acestei practici in numele “separarii bisericii de stat.” Saptamana trecuta, un tribunal federal a declarat, inca o data, constitutionalitatea acestei practici (link).

Ce e libertatea religioasa? Poate vi se pare stranie aceasta intrebare. Realitatile care se definesc la orizont insa ne fac sa tragem un semnal de alarma. Se discuta in cercurile legislative si academice definitia libertatii religioase. Tendinta este sa fie definita ca o chestiune privata, o manifestare a vietii intime si se tinde spre impingerea oamenilor de credinta in afara spatiului public. Cu alte cuvinte, libertatea religioase se rezuma la libertatea de a practica credinta in ascuns si nu de a o afirma in public. Pe aceasta tema, va recomandam un comentariu care cheama crestinii sa respinga aceste tendinte si sa proclame adevarurile crestine “de pe acoperisul casei” (trimitere la afirmatia facuta in Noul Testament de Hristos) (link).

Luteranii finlandezi se compromit. Pana recent, luteranii finlandezi au fost o exceptie printre luteranii scandinavi, impotrivindu-se homosexualitatii si casatoriilor homosexuale. Saptamana trecuta insa, ei au facut compromis: cu un vot de 78 la 30, Sinodul Luteran Finlandez a aprobat oficierea de rugacini pentru cuplurile homosexuale in bisericile luterane. Reactia publicului a fost imediata si radicala. In doar 2 zile peste 2.500 de finlandezi au parasit Biserica Luterana Finlandeza (link).

Episcopalii in deriva. Va recomandam o aparitie editoriala din vara, “Killing a Church: Episcopalians and the Crisis of Mainline Christianity” (“Uciderea unei biserici – episcopalii si criza crestinismului traditional”). Cartea relateaza cum in ultimele decade episcopalii, ramura americana a anglicanilor, s-au indepartat de crestinismul traditional, devenind in ultimii ani un varf de lance pentru promovarea pacatului. Episcopalii si-au nominalizat episcopi homosexuali, accepta casatoriile homosexuale, accepta si promoveaza homosexualitatea, avortul si alte flagele sociale (link).

Avort – Filipine. Avortul este ilegal in Filipine, cu exceptia cazurilor extreme. Statul filipinez incearca sa faciliteze avortul, iar Biserica Catolica se opune. Va rcomandam un articol din Christian Science Monitor (link).

Columbia respinge casatoriile homosexuale. Pe 12 noiembrie, Curtea Constitutionala a Columbiei a respins cazul a doi homosexuali de a li se acorda dreptul la casatorie. Pana in prezent, Argentina e singura tara din America de Sud care a legiferat casatoriile homosexuale. Brazilia defineste casatoria barbat-femeie in constitutie (link).

CEDO. Studentilor de la Drept le sugeram un articol publicat intr-o revista de Drept din Dublin, Irlanda, privind modul in care judecatorii de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului interactioneaza in decretarea de noi drepturi in baza Conventiei Europeane a Drepturilor Omului (link).

Eutanasie – Anglia. 67% dintre britanici ar fi de acord cu legalizarea eutanasiei in Marea Britanie. In absenta legilor care sa permita eutanasia, 55% dintre britanici afirma ca parintii care “faciliteaza” incetarea din viata a unui copil pe moarte nu trebuie dati in judecata, iar 58% afirma acelasi lucru despre persoanele care le ofera altora ajutor sa se sinucida (link).

Eutanasie – Canada. In contrast, 59% dintre canadieni ar fi de acord cu legalizarea eutanasiei. Asta dupa ultimul sondaj de opinie efectuat acolo recent. Procentajul celor care agreeaza cu eutanasia in Canada, insa, e in scadere (link).

Poligamie – Zambia. Va recomandam ca foarte interesant un articol din Post Newspapers Zambia despre poligamie. Lung de 7 pagini, articolul descrie viata dr-lui Denny Hamachila Kalyala, Director Executiv la Banca Mondiala, de origine african din Zambia, care s-a nascut si a crescut intr-o familie poligama. Istoria ridicarii acestui barbat dintr-o familie nefunctionala, patriarhala si poligama, la pozitia actuala este fascinanta. Kalyala condamna poligamia si enunta farmecul si bucuria casatoriei si familiei naturale (link).

Feminism. Pe 9 noiembrie, publicatia germana spiegelonline a publicat un interviu cu Ministrul german al familiei, Kristina Schroder, in varsta de 33 de ani. Ministrul german face afirmatii surprinzatoare despre familie si rolul femeii in societate, surprinzatoare pentru un politician occidental. Schroeder respinge feminismul si le reaminteste barbatilor ca e vremea sa isi redescopere masculinitatea, iar femeilor ca e vremea sa-si redobandeasca feminitatea (link).

Moralitate. Un editorial raspunde afirmatiei tot mai des intalnite in societatea contemporana nihilista, cum ca moralitatea nu poate fi legiferata. Autorul insa exprima punctul de vedere opus, afirmand, in acelasi timp, ca daca imoralitatea se poate legifera si in fapt se legifereaza, de ce nu si moralitatea? (link)

Avort – Impact asupra sanatatii mentale. Materialul alaturat listeaza 30 de studii efectuate in ultimii 5 ani, care dovedesc ca avortul are efecte daunatoare asupra sanatatii mentale ale femeilor. Un adevar pe care miscarea avortista, dar si ONU, il ascund (link).

Poliamoria. Comportamentul bizar care erodeaza fundamenul familiei si al casatoriei e parca fara limita. Una dintre multele manisfetari e poliamoria, sau “familia de grup.” In linkul alaturat, aflati catave amanunte despre aceasta notiune si miscare, cat de mult este extinsa si unde, eforturile pe care le fac pentru a fi recunoscute prin lege si pretentiile de a fi acceptata la nivel social. Familia poliamorica e definita la plural ca fiind constituita dintr-o “comunitate moderna bazata pe intelegeri” (link).

Drepturi parentale. 78% dintre americani se pronunta impotriva ratificarii de catre SUA a Conventiei Internationala a Drepturilor Copilului. SUA si… Sudanul sunt singurele tari din lume care nu au ratificat aceasta Conventie adoptata in 1989. Americanii ezita, afirmand ca ratificarea Conventiei le-ar submina drepturile parentale (link).

Material video – Abstinenta crestina. Va recomandam un material video de 66 de minute. E in engleza, a fost pregatit de Family Research Council din Washington si contine prelegerea unui expert in abstinenta. Mesajul principal este nu doar importanta abstinentei pentru bunastarea generala a individului, dar necesitatea adaugarii unui ingredient crestin la abstinenta – practicarea unei abstinente izvorata din convingerile crestine si virtutile promovate de ea (link).

Paganism. Scolile britanice vor putea de acum inainte sa predea doctrine pagane la orele de religie, asta potrivit unui articol publicat pe 9 noiembrie in Daily Mail. In prezent, scolile britanice predau doctrinele a “6 religii mondiale” si, afirma pedagogii, nu exista nici un motiv bine intemeiat pentru a nu preda si paganismul (link).

Material video – Procreere. In prima saptamana din noiembrie, Universitatea Cambridge din Marea Britanie a tinut o dezbatere asupra subiectului procreerii speciei umane in secolul XXI (link).

Copii fara tata. In 2008, 72% dintre copiii de culoare nascuti in SUA s-au nascut din mame necasatorite. La nivel national, rata este de 41%. In randurile populatiei albe, 29% dintre copii se nasc fara un tata in familie, iar procentul cel mai scazut este in comunitatea asiatica, unde doar 17% dintre mame nu sunt casatorite la nasterea copiilor lor (link).

Postul Nasterii Domnului. Celor ce au intrat in postul Nasterii Domnului le uram un post binecuvantat si spor duhovnicesc!


Categorii

Adoptarea Euro, Criza preturilor, criza alimentara, Ecumenism, George Friedman/ Stratfor, ILIE SERBANESCU, Inchisorile comuniste/ Crimele comunismului, Pagini Ortodoxe, Razboiul impotriva Bisericii/ crestinismului, Razboiul impotriva familiei / vietii, Razboiul impotriva sanatatii, Scutul antiracheta (Deveselu)

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

47 Commentarii la “Aparitie editoriala despre FASCISMUL IDEOLOGIEI STANGISTE/ UE ne someaza sa donam organe umane/ INEVITABILA EXPLOZIE INFLATIONISTA. Cauza prabusirilor economice ale tarilor europene: MONEDA EURO/ Analiza STRATFOR dedicata Romaniei: APARTENENTA LA NATO SI UE, O SOLUTIE-ILUZIE LA PROVOCARILE MILITARE SI GREUTATILE ECONOMICE (Stiri si recomandari)

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. Pingback: GEORGE FRIEDMAN, ANALISTUL CIA trimis in Romania ca "SOL DE RAZBOI". Interviu foarte important al sefului STRATFOR despre posibilitatea unei INVAZII RUSESTI pe teritoriul Romaniei si rolul tarii noastre de AVANPOST AMERICAN intre GERMANIA si RUS
  2. Pingback: GEORGE FRIEDMAN, ANALISTUL CIA trimis in Romania ca "SOL DE RAZBOI". Interviu foarte important al sefului STRATFOR despre posibilitatea unei INVAZII RUSESTI pe teritoriul Romaniei si rolul tarii noastre de AVANPOST AMERICAN intre GERMANIA si RUS
  3. Pingback: Dupa Stratfor, CARNEGIE: expert american care ne indeamna sa NE IMPACAM CU RUSIA DUPA MODEL POLONEZ/ Basescu il "dezavueaza" pe FRIEDMAN si apara SCUTUL ANTIRACHETA - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  4. Pingback: … BA PLANGI AZI, MAICA ROMÂNIE! Irina Nastasiu: CINE MAI ARE AZI NEVOIE DE EROI?/ Reportaj RFI (si audio): O sambata la inchisorile Jilava si Pitesti, o CALATORIE VIE IN ISTORIA SFASIETOARE A PERSECUTIEI ANILOR 50 - Recomandari
  5. Pingback: POLITICA PAMANTULUI PARJOLIT: strategia IMPERIULUI ATLANTIST fata de ROMANIA. Motivatii geopolitice pentru tratamentul de NEMILOASA EXPLOATARE COLONIALISTA la care este supusa tara noastra de “PARTENERII STRATEGICI” - Recomandari
  6. Pingback: Imnuri pentru Crucea purtata: PARINTELE AMFILOHIE despre REALITATE si ADEVAR (video)/ SFINTII INCHISORILOR POMENITI LA AIUD/ 93 de ani de la nasterea Mitropolitului Bartolomeu: BARBATIE/ Pr. Gheorghe Holbea si Dan Puric la Facultatea de Teologie, despre M
  7. Pingback: TRĂIM SFÂRȘITUL ROMÂNIEI? - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Stirile zilei

Carti

Documentare