Aplicarea unei proceduri medicale obligatorii este contrară drepturilor omului, contrară drepturilor pacientului, contrară eticii profesionale a medicului, al cărei principiu de bază este primum non nocere – „în primul rând, nu trebuie să faci rău”. Noi vorbim, desigur, de o procedură medicală care are indicaţii şi contraindicaţii, presupune riscuri (care, de altfel, sunt trecute pe prospecte), riscuri mai mici sau mai mari, dar şi foarte grave pe care pacientul, respectiv părintele, în cazul minorilor, şi le asumă sau nu şi le asumă, după cum analizează şi consideră în privinţa sa sau a copilului său.
