De ce nu vrei, omule, să fii demn și liber?
De ce iubești colivia mai mult decât zborul și lanțurile mai mult decât propriile aripi?
Cum să accepți cu toată resemnarea să fii slugă cezarului, mai mult decât prieten lui Dumnezeu?
Cum să accepți să-ți ții credincioșii pe la garduri, pe la uși ferecate, flămânzi și însetați de Dumnezeire, în timp ce tu înfuleci cu poftă și nesaț, singur la Sf. Masă?
Totodată, parlamentarii PSD nici nu vor să audă de legea parteneriatul civil și evită să facă declarații în acest sens. Neoficial însă poziția generală a pesediștilor este: “am susținut referendumul pentru familia tradițională în teritoriu, ce le explic oamenilor dacă votez consimțirea uniunii între doi bărbații?”
Agenda progresistă europeană este instaurată în România de la cel mai înalt nivel, respectiv de la nivelul Președintelui României. Preşedintele se dovedește, din păcate, a fi vârful de lance al politicii corectitudinii politice în România. Într-o Europă în care un copil este condamnat la eutanasiere de către un judecător activist LGBT, și este deconectat de la aparate, iar, pentru că în continuare respira, este lăsat să moară de foame și de sete în ciuda voinței părinților săi de a-i salva viața, atacarea de către Președintele României a unuia din cei doi piloni ai familiei, căsătoria dintre bărbat și femeie, reprezintă o amenințare la cel mai înalt nivel a acestei valori esențiale pentru români.
tinerii au observat tendința de sexualizare a conceptului de „educație pentru sănătate”, temă intens dezbătută în spațiul public românesc;
răspunderea principală în această privință revine familiei (părinților);
tinerii nu doresc impunerea în școli a unei astfel de discipline; ea ar putea exista ca activitate extrașcolară, la dezvoltarea căreia să ia parte Familia, Biserica și personalul medical avizat;
Câte spitale s-ar putea construi din banii pierduți de România prin lemnul tăiat și prelucrat ilegal? Comparați cele 38 de milioane alocate cultelor religioase cu cele 1.000 de milioane profitul anual al OMV-ului și priviți al modelul Statului Norvegia care a știut să își apere interesele stabilind un sistem de redevențe care să apere interesul proprietarului lor de fapt – cetățeanul. Comparați cele 38 de milioane alocate cultelor religioase cu cele peste 5.000 de milioane de euro strânse anual de la populația României ca Asigurări de Sănătate pentru a avea Spitale decente.
