Mircea Badea despre “forta reformatoare” a… de medialert Gandul/ Narcis Popescu (9 decembrie): Drumul din Piaţă în politică s-a oprit pe Facebook. Ce s-a ales de PARTIDELE STRĂZII Revolta din stradă din urmă cu o lună, când mii de oameni …
Articole cu eticheta (tag): revolutie colectiv
El a susținut că acțiunile care au urmat tragediei din clubul Colectiv au fost însuflețitoare (“inspiring”, în limba engleză), în contextul în care zeci de mii de români au ieșit pe străzile Bucureștiului și ale altor orașe, “în liniște, în spiritul participării civice”, solicitând ca România să fie orientată spre un viitor mai bun, mai prosper, mai puțin corupt.
EvZ/ Mirel Curea: Pe Klaus Iohannis îl doare la Spielhosen de poporul român, de eroii și de istoria sa | ANTI-OPINIE Sub pretextul împietririi de durere pe care o resimte față de victimele tragediei din Clubul Colectiv și ale atentatelor de …
Strașnică în toată această taraveră a fost situația Bisericii. Efortul de a institui ”verticala puterii” după modelul Patriarhiei Ruse, a adus predica în criză, a anulat-o pur și simplu. Aparatul patriarhal a făcut eforturi colosale, estimate în bani și resurse umane, de a uniformiza discursul public, de a instaura acea ”poziție unică și oficială a Bisericii”. Televiziune patriarhală, radio cu 26 de frecvențe cumpărate, gazetă patriarhală, zeci de site-uri eparhiale, școli de teologie și conferințe în fiecare săptămînă din post – toate acestea nu au fost capabile să dea răspuns la o simplă întrebare: ”Ce faceți cu banii!” Vorba românului: practica bate gramatica! Dați foc la toate cursurile de omiletică și închideți Trinitas TV!
…deși n-am încă suficiente date pentru a accepta teza Diversiunii, amintirea celor peste 1.000 de oameni morți în decembrie 1989 pentru ca echipa gorbaciovistă a lui Ion Iliescu să rămînă la Putere, pentru ca Nicolae Ceaușescu să fie executat și pentru ca Armata, cea rămasă pînă la capăt credincioasă Dictatorului, să iasă basma curată, îmi spune, alături de amintirea altor fapte din Istorie, că Sistemul, interesat să-și rezolve interesele politico-mafiote, nu s-ar da în lături să aibă pe conștiință morții de la Colectiv.
Nimeni n-a iesit in strada pentru cei 44 de bebelusi arsi de la Maternitatea Giulesti – atunci se faceau, nu-i asa, marile reforme europene, inclusiv inchideri de spitale si amputari de salarii ale medicilor – dar azi se striga “vrem spitale, nu catedrale”. Poate spitale private, pentru cine-si permite.
Indiferent cine le instrumenteaza, “revolutiile” sunt facute pentru anumite categorii de cetateni si impotriva altor categorii de cetateni. Fie ei si in mare majoritate.
Credinţa ne-a ţinut de mii de ani în picioare în faţa barbarilor. Ierarhii au fost mai mult sau mai puţin reprezentativi, capabili, însă asta nu l-a făcut pe român să slăbească. Biserica şi credinţa nu pot fi disociate. În ultimii ani s-a întețit lupta împotriva Bisericii într-un mod instituționalizat, s-a înteţit lupta împotriva modelelor culturale, s-a votat o lege antiromânească, se atacă valorile tradiţionale, se atacă istoria. Mioriţa se învaţă juridic, trăim epoca cu drepturile hoţului, toţi derbedeii pot să aibă cerinţe în Piaţa Universităţii pe lângă oamenii de calitate. România a ajuns fără cap, e într-o improvizaţie continuă şi la mâna tuturor piraţilor din afară. Presiunile din afară sunt pentru avuţie, vor să ne transforme într-o colonie nenorocită.
Se mahalagește și se manelizează suferinţa oamenilor, e instrumentalizată, e manipulată. Există două Românii: cea strivită, mutilată, ordinărită și cea profundă – cei care au dat sânge, doctorii excepţionali, cei de la SMURD, jandarmii, poliţia, preoţii. Hai să ne axăm pe România profundă. Dar fără cap nu putem merge înainte.
Ca și la Revoluție, grupul țintă a fost cel al tinerilor; singura moarte colectivă care stîrnește emoții intense, care scoate din minți, care poate urni mulțimile. A fost apoi doar o simplă formalitate utilizarea eficientă a presei mainstream și a internetului. În 1989 a fost mai greu, e drept, dar s-au descurcat binișor. Și-n definitiv ce-i mai ușor decît să speculezi nervii întinși la limită, frustrările, năduful, acumulările unui sfert de secol fără direcție și sens? Mă gîndesc acum că, în fond, în asemenea condiții, orice eveniment putea să detoneze o astfel de încărcătură. Astăzi însă, cînd lumea virtuală e mai reală decît realitatea, nu atît evenimentul în sine declanșează evenimente, cît “comentariul” lui. Abia “comentariul” evenimentelor mișcă mulțimile. Spre ce? Păi spre ce vrea Marele Păpușar: același din Ucraina pînă în Orientul Mijlociu și mai departe. A nimicit deja culturi, economii, suveranități. A fructificat tot ce i-a căzut în mînă. A învățat legea istoriei, nu mai umblă cu brutalități, nu se mai umple el personal de sînge. A găsit metoda prin care victima, din propria-i voință, mișcată de un dibaci “comentariu” al evenimentelor, să iasă din colivia mică și să intre în colivia mare. Hoțomanii noștri valahi vor pieri. Vor lua cu ei stilul vulgar de a jefui, manelismul lor, exhibiționismul lor de doi bani. Vor fi înlocuiți cu băieții discreți, stilați, legitimi, trans-naționali, neoconi. Tehnocrații Goldman Sachs, mai știi? Ca în mai toate coloniile. Nu va mai fi nicio corupție. Pentru că nici țară nu va mai fi.
Ramai stupefiat cand vezi cat de usor sunt de manipulat “tinerii frumosi si liberi”, categoria asta sociala care umple, cel mult, un stadion mediu, dar cu care serviciile si sistemul de propaganda isi face treburile atat de eficient… Cuvintele sunt neputincioase fata de magnitudinea prostiei, a pretentiozitatii gaunoase, a fariseismului orb, a credulitatii, dar si a cantitatii de frustrare, resentiment si ura ce zace in acest nou colectiv nascut din maruntaiele focului de vineri noaptea. Te si intrebi: daca sunt atat de frumosi, de liberi, cu joburi atat de respectabile, de unde atatea frustrari, maica? De unde atata nevoie de defulare, de circ, de sange?
