Legea privind egalitatea este un asalt asupra moralității creștine, iar acesta este punctul în care consecințele sale pe termen lung sunt cele mai grave și mai distructive. Această lege își propune să reconfigureze nu numai fundamentul vieții de familie și normele obiective ale genului, ci și să catehizeze, inducând un mod diferit de a concepe locul și viziunea fiecăruia asupra lumii.
[Orașul] rămâne sub legea marțială; nimeni nu lucrează, nimeni nu iese pe străzi. Dacă vor mâncare, comandă; Aceasta este adusa la recepția cladirii de apartamente și merg să o ridice. Nimănui nu ii este permis să iasă din clădire. Au drone care zboară pe la ferestre, până la etajul 18, de trei ori pe zi – pentru a detecta febra. Dacă cineva are febră, persoane în costum hazmat apar și îi iau pe toți din apartamentul respectiv. Există o renaștere ciudată a Revoluției Culturale în timpul căreia vecinii erau încurajați să spioneze și să îi toarne pe semenii lor.
Familia, în această interpretare, este o „închisoare” a omului, o limitare a libertăţii sale originare, familia trebuie deci abolită. Familia este celula care reproduce morala naturală elementară, dar şi pe cea creştină, deci trebuie deconstruită, refuzată. Copilul trebuie livrat statului, educaţiei dictate de acesta, educaţie ideologică, realizată împotriva familiei. Acestea nu sunt lucruri abstracte, ci purul adevăr, ceva ce a devenit loc comun, experienţă cotidiană în statele din Occident. Introducerea educaţiei sexuale în anii ‘70 ai secolului trecut a pregătit îndelung terenul pentru revoluţia sexuală de astăzi. Obiectivul îl reprezintă copiii, reeducarea lor, ruperea de morala familială, de religie. Avem exemplul clar în ceea ce deja am aflat cu privire la Barnervernet, o poliţie a statului menită să reeduce părinţii şi copiii, să facă ca şi cum copiii ar fi ai statului, doar temporar „concesionaţi” familiei.
