Cine va doriti sa devina mitropolitul Clujului? Prezumtivii candidati/ MUCENICIA CEA DE TOATE ZILELE SI MARTIRIUL UITAT AL CELOR DIN INCHISORI. INVIEREA DE LA AIUD REMEMORATA DE ILIE TUDOR, TATAL LUI TUDOR GHEORGHE/ Pastorala Sinodului despre crima avortului (Recomandari ortodoxe si stiri religioase, 10 martie 2011)

10-03-2011 15 minute Sublinieri


  • Ziua de Cluj:

SONDAJ: Cine vă doriţi să devină mitropolitul Clujului?

Principalii candidaţi la Mitropolia Clujului

Arhiepiscopii Andrei Andreicuţ, al Alba Iuliei şi Ioan Selejan, al Covasnei şi Harghitei, episcopul vicar patriarhal Ciprian Câmpineanul, episcopul vicar Vasile Someşanul, episcopul vicar Irineu Pop-Bistriţeanul sau arhiepiscopul Casian Crăciun, al Dunării de Jos, au şansele cele mai mari. Numărul posibililor candidaţi la scaunul de arhiepiscop şi mitropolit al Clujului s-a restrâns la aproximativ 20, după amendamentele aduse de Sfântul Sinod la statutul de funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Neoficial, numele mai multor ierarhi sunt vehiculate printre potenţialii candidaţi la viitoarele alegeri, chiar dacă surprize pot apărea şi în ultimul moment.

“Sinodul Mitropolitan va desemna primii doi candidaţi între 14-15 martie, în şedinţa sa. După consultările cu Adunarea Eparhială din eparhia vacantă – formată din 30 de membri clerici şi mireni – şi cu câte trei reprezentanţi din Adunările Eparhiale din Mitropolie, mai poate fi adăugat un nume. Numele nu se discută public, ci este o listă cu candidaţii eligibili. Sfântul Sinod mai poate adăuga încă un nume, deci în final pot fi maximum patru candidaţi. Erau prea mulţi şase (cum era prevăzut iniţial în statut – n. red.)”, a precizat sâmbătă la Cluj Preafericitul Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR).

Acesta a precizat că Sfântul Sinod a adus anumite modificări la statutul de funcţionare al BOR, printre ele fiind faptul că un ierarh nu poate fi mutat în altă eparhie decât pe un rang superior şi că pentru a fi transferat trebuie să aibă minimum şapte ani de vechime în eparhia în care se află în prezent. Conform patriarhului Daniel, un alt amendament va fi adus înainte de alegeri, constând în aceea că ierarhii în vârstă, având peste 70 sau 75 de ani, nu vor putea fi mutaţi în altă eparhie. Aceste precizări au efecte directe asupra celor care sunt eligibili pentru rangul respectiv.

Astfel, mitropoliţii Serafim, al Europei Centrale şi de Nord, şi Iosif, al Parisului, ale căror nume au fost vehiculate, neoficial, printre posibilii candidaţi pentru rangul de arhiepiscop şi mitropolit al Clujului, ies din cursă. Mai multe surse ZIUA de CLUJ admit faptul că patriarhul Daniel, care şi-a asumat şi rolul de locţiitor de arhiepiscop şi mitropolit al Clujului, care, potrivit statutului BOR, îi revine, dar pe care îl putea delega unui alt ierarh, va avea un rol determinant în alegerea viitorului mitropolit (mai sa fie… aveam nevoie de surse ca sa ne da seama de asa ceva…n.n.).

Un nume vehiculat “tot mai des” cu privire la posibilii candidaţi, conform surselor ZIUA de CLUJ, este cel al episcopuluivicar patriarhal Ciprian Câmpineanul. Deşi este o variantă din afara Ardealului, există şi persoane care o consideră bună sau cel puţin acceptabilă. Născut în 1965, episcopul Ciprian Câmpineanul este călugăr din 1992 şi a fost ridicat în treapta arhieriei în 2002. Există anumite similitudini între biografia sa şi cea a mitropolitului Bartolomeu, faptul că a ocupat mai multe funcţii în administraţia patriarhală, dar şi aptitudinile intelectuale recunoscute unanim. De altfel, cei doi au avut într-o anumită perioadă o relaţie destul de apropiată. Preasfinţitul Ciprian este doctor în Teologie, doctoratul fiind obţinut la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Tesalonic. El este, totodată, implicat, din partea Patriarhiei, în coordonarea lucrărilor la viitoarea catedrală a Mântuirii Neamului.

Arhiepiscopii Andrei Andreicuţ, al Alba Iuliei, şi Ioan Selejan, al Covasnei şi Harghitei, sunt cotaţi, la rândul lor, cu şanse mari la a fi desemnaţi candidaţi. În cazul ambilor însă este apreciată în mod deosebit misiunea pe care o desfăşoară în scaunele arhiereşti unde se află, astfel că s-ar putea să nu se opteze pentru o eventuală mutare a acestora. “Există un curent favorabil Înaltului Andrei”, conform surselor ZIUA de CLUJ. Arhiepiscopul Andrei este considerat şi un continuator al Mitropolitului Bartolomeu şi se bucură de susţinere din partea ierarhilor din Ardeal. Arhiepiscopul Ioan Selejan se bucură şi el de susţinerea unor membri din Sinod, inclusiv a patriarhului Daniel, dar şi a mitropolitului Laurenţiu Streza. Mitropolitul Ardealului a admis, de altfel, sâmbătă la Cluj că misiunea pe care o face arhiepiscopul Ioan în zona pe care o păstoreşte este una deosebită. Un alt posibil candidat este episcopul vicar Irineu Pop-Bistriţeanul. Arhiereu la Cluj din 1990, are atuul cunoaşterii foarte bune a Eparhiei şi a misiunii desfăşurate aici de mitropolitul Bartolomeu, cu care a colaborat de la instalarea acestuia, în 1993. Responsabilităţile sale au ţinut în special de partea administrativă a Arhiepiscopiei clujene.

Chiar dacă nu a manifestat interes în a candida, episcopul vicar Vasile Someşanul se bucură de o apreciere din partea credincioşilor, în special datorită căldurii şi modestiei sale, calităţi care cu siguranţă nu sunt neglijate nici de colegii săi ierarhi. A fost numit episcop vicar şi hirotonit ca arhiereu în 1998, din postura de arhimandrit, după ce anterior slujise şi ca preot celib în parohii din Turda, dar mai ales din Cluj-Napoca.

Considerat unul dintre ierarhii apropiaţi ai patriarhului Daniel, arhiepiscopul Casian Crăciun, al Dunării de Jos, păstrează şanse pentru a fi inclus pe lista candidaţilor, chiar dacă pare o variantă mai puţin probabilă pentru o eventuală alegere. Arhiepiscopul s-a bucurat de susţinerea acestuia şi pentru candidatura la scaunul de mitropolit al Moldovei, însă atunci a fost ales Teofan Savu.

Cum vor avea loc alegerile

Noul arhiepiscop şi mitropolit al Clujului va fi ales prin vot de ierarhii din Sfântul Sinod al BOR, în şedinţa din 18 martie. Viitorul mitropolit va fi ales din maximum patru candidaţi. Sinodul Mitropolitan al Clujului va desemna, tot prin vot şi în urma consultărilor cu clericii şi mirenii din Adunările Eparhiale din Mitropolie, minimum doi şi maximum trei candidaţi. La aceştia, Sfântul Sinod mai poate adăuga un nume. Viitorul arhiepiscop şi mitropolit va fi instalat pe 25 martie.

Motto : «Turma lui Hristos se pastoreste cu fluierasul, iar nu cu batul» (Parintele Paisie Olaru)

…sambata a fost pomenirea «Leului Ardealului», Inalt Prea Sfintia Sa, Bartolomeu Anania. Nu, nu am nici un fel de retinere post-moderna in a folosi asemenea titulaturi. Nu ne putem trage cu totii de sireturi. Lumea e, vrem sau nu, ierarhizata. Unii compun Simfonia a IX-a, altii nu, unii sunt Mozart, altii Salieri. Un arhiepiscop, un mitropolit, e Inalt Prea Sfintit. Un Rege e Majestate. Un episcop e Prea Sfintit, dupa cum un ambasador e Excelenta sau un patriarh Prea Fericit. O femeie e o doamna si-i spui «sarutmana», s.a.m.d.

Stiu. Nu toata lumea e de acord cu aceste ierarhizari, din felurite motive – si e bine ca e asa. Ierarhiile exista pentru a fi contestate si respectate in acelasi timp. De ce ti-e frica, insa, nu scapi – exista ierarhii pana si in cele mai liberale (in sensul american) sau comuniste (in ce sens doriti Dumneavoastra) societati. Asta e paradoxul: suntem cu totii croiti «dupa chipul si asemnarea lui Dumnezeu», dar suntem, totusi, unici. Voila de vezi.

La inceputul primului mandat de presedinte al lui George Washington, americanii se cazneau inca sa-i gaseasca titulatura potrivita. Formula initiala era «Majestatea sa, Presdintele SUA». In cele din urma s-a ajuns la Mr. (Mrs ?) President. Incarcatura simbolica a ramas, insa, intacta.

Revenind la oile noastre, IPS Anania a ajuns la Cluj atunci cand era mai multa nevoie. Scapata din chingile comuniste, lumea o luase razna, Clujul o luase razna. Libertatea e o bautura tare – necesita antrenament. Credeti-ma pe cuvant. Pe vremea aceea PS Irineu Bistriteanul sustinea pe fata o miscare de care putini isi mai amintesc acum – izvorata din mintea sculptorului Marian Zidaru – un soi de Brancusi combiant cu flower power si putina mistica ortodoxa.  Isi facusera o « manastire », Noul Ierusalim, pe langa Curtea de Arges, ale carei porti sculptate fusesera platite de Gheorghe Zamfir. La «NU» am incercat sa demontam miscarea – cum am facut si in cazul Caritas. Am reusit.

Marian Zidaru mai sculpteaza si astazi a la Brancusi, in Bucuresti, sustinand aceleasi idei. De Noul Ierusalim s-a ales praful. Ii veti cunoaste dupa roade.

Mai este, insa, un alt episcop, unul nepomenit de mass media – Prea Sfintitul Vasile Someseanul.  Prea Sfintia Sa nu e in carti – si nici nu vrea sa fie. Eu, ca mirean insa, voiesc. Si am si voie sa voiesc, dupa cum a recunoscut zielle trecute, printre dinti, pana si Prea Fericitul Daniel. In Biserica Ortodoxa, mirenii au si ei un cuvant (ca si in cea Catolica, ca tot veni vorba).

Eu, ca mirean, voiesc dupa un « Leu al Ardealului » un « Miel al Ardealului ».

Oricine e clujean cu oarescare aplecare inspre cele dincolo de cele lumesti a auzit despre “Parintele Fluieras”, sau Vasile Someseanul. Va intrebati unde va sunt induhovnicitii? PS Vasile va poate da un raspuns.

Dupa cum se poate constata cu ochiul liber, nu sunt material de «mistic». Am, insa, bun simt – il recunosc la altii. Daca mai exista un singur preot in intreaga Biserica Ortodoxa care sa merite acest nume, apoi Biserica mai are inca o sansa.

Argumentul principal adus impotriva PS Vasile Someseanul e tocmai acesta – omul e prea induhovnicit, prea desprins de cele lumesti pentru a fi bun de arhiepiscop si mitropolit.

Ingaduiti-mi sa ma indoiesc : Biserica Ortodoxa a rezistat, cat a rezistat, nu datorita managerilor – c-atunci o faceam banca si ne stiam de-o grija, ci datorita unor oameni precum PS Vasile. Manageri avem déjà cu asupra de masura. Poate nu ne-ar strica niste induhovniciti. Avem ‘Marte’. Vrem Marii ! Noi nu vrem pamant. Vrem Marii !

PS Stiu de pe-acum ca pledoaria mea nu va avea rezultatul scontat de multi : PS Vasile Someseanul nu e in carti si nu va fi. Dar ce gura de aer frumos inmiresmat am tras in piept !

(…)”De aceea şi noi, având împrejurul nostru atâta nor de mărturii , să lepădăm orice povară şi păcatul ce grabnic ne împresoară şi să alergăm cu stăruinţă în lupta care ne stă înainte.” (Evrei 12, 1) În fiecare zi. În fiecare zi, adică, să ne mucenicim de bunăvoie din iubire de Dumnezeu și de semeni. Să-l dăm pe omul cel vechi, al păcatului, la moarte. Pe cruce. Să răstignim în noi păcatul împreună cu Hristos, din iubire pentru Hristos, ca să și (în)viem împreună cu Hristos. Sfântul Apostol Pavel spunea creștinilor din Galatia: M-am răstignit împreună cu Hristos; şi nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa de acum, în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine Însuşi pentru mine.” (Galateni 2, 20) Cu această experiență a prezenței continue a lui Hristos în viața sa, Sfântul Pavel s-a întărit pentru mucenicia și cu trupul de la sfârșitul vieții sale pământești. În starea de mucenicie lăuntrică trăită zi de zi, ca răstignire față de patimi, față de orice egoism, toți Sfinții s-au sfințit și s-au pregătit și pentru mucenicia cu trupul, unii dintre ei încununându-și nevoințele cu ea. Sfinții Mucenici, și cei din vechime, și cei din temnițele comuniste, au trăit mucenicia aceasta întreagă zi de zi și cu răbdare au dobândit cununa mărturisirii și a mântuirii.

Dar noi, înaintea împodobirii cu râvna, blândețea și curajul muceniciei lăuntrice, nu se cuvine să ne dorim mucenicia cu trupul.E o teribilă înșelare. O bravare mincinoasă. Nu ne putem duce înaintea lui Hristos mărturisindu-L doar cu gura, iar cu inima și cu faptele să ne contestăm cuvintele... Dar putem cere, în schimb, mucenicia lăuntrică, de la Dumnezeu, ca trecând prin călirea aceasta, să ne aducem jertfă întreagă lui Hristos, cum spune Înțeleptul Solomon: Sufletele drepţilor sunt în mâna lui Dumnezeu şi chinul nu se va atinge de ele. (…) Ca pe aur în topitoare, aşa i-a lămurit, şi ca pe o jertfă de ardere întreagă i-a primit.” (3, 1-6). (…)

  • Roman ortodox in Franta: 

Parintele Rafail Noica – despre CUVANT

Pocainta, de Zorica Latcu

  • Apostolat în Ţara Făgăraşului:

Editorial: Postul Mare (foarte bun!, n.n.)

Postul nu înseamnă abstinenţă şi atât. Înseamnă înlocuirea mâncării cu hrană sufletească. Dacă în general stomacul este o grijă care ne mănâncă destulă energie şi resurse, Postul ne invită să uităm de grija asta şi să dăm de mâncare şi sufletului (…)

Să călătorim împreună spre Înviere!

  • Pelerin ortodox:

DIN “PATERICUL ATHONIT”: DESPRE EREZIE ŞI DESPRE ALTE RELIGII
„La slujba Liturghiei mai înainte sfinţite ne rugăm oarecum ţinând deja în mâini sângele nostru…”

  • Ziarul Lumina:

O viaţă trăită prin renunţare, suferinţă, rugăciune şi studiu: Natalia Manoilescu Dinu, o femeie printre teologi

Nopţile albe – o problemă tot mai obositoare: Somnifere sau rugăciune de seară?

 

Cîţiva jurnalişti şi publicişti au susţinut acuzaţia unui domn, Marco Maximilian Katz – altminteri amestecat în afaceri cu iz penal –, lider al unui fantomatic Centru pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului, precum că într-o mănăstire ortodoxă se face propagandă legionară şi că asta e un act de antisemitism. Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Iaşiului, în subordinea canonică a căreia se află mănăstirile Petru Vodă şi Paltin, au fost somate să ia măsuri. Pe bună dreptate, Patriarhia a arătat că Arhiepiscopia Iaşiului are autonomie şi e singura îndreptăţită să se pronunţe. Arhiepiscopia Iaşiului a dat un răspuns duhovnicesc, dar, spre nemulţumirea pîrîşilor, n-a promis vreo anchetă disciplinară[2]. Nu era cazul. Întîmplarea s-a petrecut într-un cadru privat, deci nu a fost montată pentru a propaga un crez politic, şi numai prin indiscreţia unui participant a devenit publică. Mai limpede, nu s-a cîntat „Sfîntă tinereţe legionară” în biserică, după Sfînta Liturghie, şi nici în vreun marş al măicuţelor asupra Capitalei.

Atitudinea ierarhiei bisericeşti i-a aţîţat pe adversarii BOR din afara şi dinlăuntrul său, care au revenit cu noi acuzaţii: Biserica este infestată de legionari, care i-au şi imprimat un fundamentalism etnico-religios condamnabil[3]. Cu alte cuvinte, dacă eşti ortodox autentic, respingi ecumenismul sincretist, nu tolerezi păcatul (de exemplu, nu închizi ochii la propaganda homosexualităţii), protestezi împotriva iniţiativelor guvernului pentru instituirea controlului absolut asupra persoanei, prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale fireşti (în cazul actelor de identitate biometrice) şi te mai pune păcatul să-ţi iubeşti şi neamul, atunci eşti legionar. Adică fascist sau, dacă vreţi mai elaborat, antisemit, eugenist, progromist, terorist şi, în ultimă instanţă, necreştin. Aici, criticii de stînga ai Bisericii se întîlnesc cu unii de dreapta[4].

Soluţia care se impune în subtext este ca Biserica să se curăţe de legionari şi să se vindece de fundamentalism.

Primo: legionarii sau filo-legionarii nu sînt majoritari în Biserică, aşa cum s-ar putea înţelege, şi nici măcar prea vizibili. De altfel, sînt cunoscuţi şi alţi duhovnici foşti legionari, bunăoară părintele Arsenie Papacioc şi părintele Adrian Făgeţeanu, ca să-i numesc doar pe cei mai mari, care n-au fost niciodată surprinşi în vreo manifestare legionară, de vreo şapte decenii încoace. Dar aceştia sînt într-adevăr fundamentalişti: nu se abat o iotă de la Scriptură şi de la Tradiţia creştin-ortodoxă.

Dacă legionarii ar fi majoritari în Biserică, am auzi mai des vorbindu-se despre ei, ar fi putut imprima o atitudine generală, în speţă fundamentalistă, Bisericii, şi probabil că ar fi fost reprezentaţi în Parlament. Aşa, puţini şi cuminţi cum sînt, sînt invocaţi drept bau-bau de adversarii Bisericii sau pentru răfuieli în Biserică.

Desigur, există şi unele lucruri „stranii şi descumpănitoare”[5] care se petrec la Petru Vodă, în ultimii ani, şi care trebuie analizate şi rezolvate, dar ele nu pot fi extrapolate, fără nici un temei, la nivelul întregii ortodoxii româneşti şi nici măcar la cel al întregii obşti din Munţii Neamţului.

Secundo: nu numai (filo-)legionarii sînt fundamentalişti, în sensul trăirii fundamentelor ortodoxiei. Cunoaştem cu toţii o mulţime de exemple de mireni, monahi îmbunătăţiţi şi preoţi vestiţi – fie ei călugări sau parohi – care dau dovadă de un bun fundamentalism.

Tertio: istoricii de mare calibru care s-au ocupat de Mişcarea Legionară nu au căzut de acord asupra caracterului ei fascist. Ar fi oţios să mă apuc să lămuresc eu chestiunea, în cîteva rînduri. Cert este că între legionarism şi fascism sau nazism (asimilat fascismului) există o diferenţă fundamentală: credinţa în Dumnezeu. Fascismul este bazat pe mistica statului, nazismul – pe mistica rasei, iar legionarismul pe creştinism.

O altă deosebire foarte importantă, care izvorăşte din prima: anticomunismul legionar, care era motivat nu doar politic şi patriotic, ci şi teologic. Fascismul şi nazismul au sorginte şi ambiţii socialiste (începînd cu viziunea secularistă şi pînă la naţionalizări şi controlul absolut al statului asupra persoanei), pe cînd legionarismul a fost o mişcare de tip conservator, adică de dreapta, cultivînd şi apărînd primatul spiritual, principiul monarhic, ideea naţională, tradiţia, familia, proprietatea (fără de care nu există libertate – spunea Petre Ţuţea). Nu degeaba în această mişcare au intrat şi o pleiadă de aristocraţi şi moşieri, alături de spuma intelectualităţii vremii, mulţime de studenţi, ţărani şi muncitori.

(…).

www.fenomenulpitesti.ro anunţă cu adâncă tristeţe trecerea la Domnul a fostului deţinut politic MihaiBuracu (81 de ani). Fiul unui preot militar, fost deputat şi senator din partea Partidului Naţional Ţărănesc, s-a născut la Drobeta Turnu Severin pe 24 ianuarie 1930. A urmat Liceul „Negru Vodă” din Făgăraş şi Liceul „Traian Doda” din Caransebeş, unde s-a încadrat în Frăţia de Cruce, motiv pentru care a fost arestat la 7 iunie 1949. Deşi a fost condamnat la 2 ani de închisoare corecţională, a stat închis vreme de 5 ani, pedeapsa fiindu-i prelungită cu două internări administrative. A trecut prin închisorile Târgşor, Peninsula, Poarta Albă, Jilava, Piteşti, Bicaz, Borzeşti şi Oneşti. A fost torturat în Piteşti într-unul din ultimele loturi, începând cu luna martie 1951, şi a cunoscut ororile blasfemiilor de Paşti. Experienţa l-a marcat atât de mult, încât i-a albit părul într-o singură noapte.

Cu mari eforturi, a absolvit Facultatea de Filologie ca şef de promoţie, la fără frecvenţă. A lucrat ca profesor suplinitor de limba română, dar a fost nevoit să fie şi bibliotecar, zilier pe şantiere, încărcător şi descărcător de lemne. A fost şicanat şi urmărit de Securitate multă vreme după ieşirea din închisoare, primind interdicţia de a publica (scria poezii şi texte literare) şi de a deţine o maşină de scris. Mihai Buracu a fost senator de Mehedinţi din partea Convenţiei Democrate din România în legislatura 1992-1996. […]

Rugăciunile noastre se îndreaptă spre bunul Dumnezeu, ca să-l primească pe Mihai Buracu alături de cei drepţi şi să-i întărească pe toţi cei dragi ai lui. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Asociatia Fostilor Detinuti Politic, filiala Mehedinti organizeaza maine, 9 martie, de Ziua Sfintilor 40 de Mucenici din Sevastia, un ceremonial de comemorare a tuturor luptatorilor anticomunisti din Romania. Despre aceste manifestari comemorative ne-a vorbit Nicolae Ianasi, presedinte a Asociatiei Fostilor Detinuti Politic, filiala Mehedinti: “Ca in fiecare an, ne vom aduna in fata monumentului inchinat luptatorilor anticomunisti, amplasat in Parcul Dragalina, vizavi de Spitalul de Maternitate, pentru a-i comemora pe toti fostii detinuti politic si pe luptatorii anticomunisti care si-au dat viata pentru idealurile lor. Am ales ca zi a acestor comemorari ziua de 9 martie, ziua celor 40 de Mucenici, tocmai pentru ca numarul celor dintre noi care au murit in inchisorile si lagarele comuniste este foarte mare. Va fi o comemorare, asa cum au fost cele din totdeauna, se va savarsi o slujba de pomenire de cativa preoti de la Episcopia Mehedintiului si vom depune coroane de flori la monumentul inchinat luptatorilor anticomunisti”, a declarat Nicolae Ianasi, presedinte AFDPR, filiala Mehedinti. Ceremonialul va incepe la ora 10.30.

Reamintim faptul ca Senatul Romaniei a decis, pe 9 februarie 2011, ca ziua de 9 martie sa devina “Ziua Detinutilor Politic Anticomunisti”, implinind astfel o veche solitare a fostilor detinuti politic.

Sursa: episcopiaseverinului.ro

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România – filiala Constanţa deplânge faptul că nici o autoritate publică nu comemorează amintirea martirilor.

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România filiala Constanţa a organizat, ieri, la sediul său, o slujbă de comemorare a celor morţi în lagărele comuniste. Conform declaraţiei preşedintelui AFDPR Constanţa, Paul Andreescu, autorităţile locale sunt, faţă de foştii deţinuţi politici, fie indiferente, fie ostile.

Cert este că ieri, la Constanţa, nici o autoritate publică nu şi-a amintit de martiriul foştilor deţinuţi politici, deşi aceştia încă mai speră că vor scăpa de stigmatul pus de comunişti.

„Poate că societatea civilă ar trebui să afle mai multe despre noi după douăzeci şi ceva de ani, poate scăpăm în felul ăsta de indiferenţa societăţii civile faţă de suferinţele poporului, şi ceea ce au însemnat cei care au suferit pentru poporul ăsta. Pentru că n-am suferit pentru altceva”, a spus preşedintele AFDPR Constanţa, Paul Andreescu. Acesta nu a uitat indiferenţa autorităţilor, care de 21 de ani îi „uită” sistematic pe foştii deţinuţi politici, cum nu uită nici răutăţile acestora, în ultima categorie intrând şi incidentul de la începutul acestui an cu RATC, atunci când regia constănţeană nu a mai eliberat legitimaţii de călătorii gratuite pe mijloacele de transport în comun motivând un litigiu cu Casa de Pensii.

În acest caz, deşi situaţia a fost remediată, AFDPR Constanţa îşi continuă lupta în instanţă. „Poate că află despre noi autorităţile, din care unele sunt indiferente, altele chiar potrivnice sau răuvoitoare. Să ştiţi că în 21 de ani nici un primar nu a trecut pe-aici, pe la noi, să vadă unde este sălaşul ‘duşmanilor poporului’. Pentru că de aceea nu au venit: pentru ei am rămas aceiaşi”, a mai spus, resemnat, Andreescu.

Au mau rămas 100 de membri

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, filiala Constanţa avea, la constituire, în 1990, peste 3.000 de membri foşti deţinuţi politici. Acum numărul membrilor este de până în 2.500, peste 1.000 din ei fiind urmaşi ai foştilor deţinuţi politici, iar o parte importantă fiind constituită din foştii strămutaţi. Conform declaraţiilor lui Andreescu, au mai rămas în Constanţa în jur de 100 de foşti deţinuţi politici.

„Mi-e dor de Aiud, de starea de sfințenie de acolo“

  • Doxologia:

Mi-e dor de Aiud, de starea de sfințenie de acolo“

Sala T17 a Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ a Universității „Al. I. Cuza“ din Iași a fost arhiplină în seara zilei de joi, 24 februarie 2011, când Ilie Tudor, tatăl artistului Tudor Gheorghe, s-a întâlnit cu studenții ieșeni pentru a mărturisi câte ceva din timpul detenției în temnița de la Aiud. Mai întâi a fost rulat un film cu mărturii ale mai multor foști deținuți politici.

Invitatul tinerilor ascoreni a povestit mai întâi celor prezenți cum a ajuns să fie arestat în urma unui complot al securității și despre cum a ajuns la Aiud, alături de sute de arestați.

„Grija cea mare în închisoare era pentrul aproapele, astfel încât era o continuă jertfă. Pe noi ne-a salvat caloriferul și poezia. Când se bătea în calorifer se facea liniște desăvârșită și se ascultau prin codul morse poezii sau predici. Părintele Dumitru Stăniloae spunea predica în fiecare duminică. Cel mai greu lucru în închisoare era să nu faci nimic. Totuși era o atmosferă de sfințenie și de aceea am scris odată «Mi-e dor de Aiud». Mi-e dor de Aiud, dar nu de foamea și frigul de acolo, ci de starea de sfințenie de acolo, în care eram obligați să trăim și care ne-a salvat“, a mărturisit Ilie Tudor.

Cea mai frumoasă slujbă de Înviere

Ilie Tudor a rememorat în continuare momentele de bucurie sfântă petrecute într-n an, în noaptea Învierii. „S-a dat binecuvântarea la ora 24:00 și am cântat pe dinafară toată slujba Învierii fără să-mi dau seama că o știu. Nu aveam lumânări, dar aveam lumina din suflete. Toți cântam «Hristos a înviat!», nu prea tare, armonios. Eu, dascăl fiind, am închis ochii și am văzut Penticostarul. Până și literele de culoare roșie de la începutul rândului le vedeam înaintea ochilor. Nu-mi imaginasem că știu slujba Învierii pe dinafară. Când se termina ectenia, mă și gândeam la următoarea cântare. A fost o bucurie, pe care nu am mai întâlnit-o niciodată. Pentru mine a fost cea mai frumoasă slujbă de Înviere pe care am făcut-o de-a lungul anilor. Era o trăire deosebită, iar troparul pascal era cântat din inimă, din suflet“, a spus Ilie Tudor, care este de 60 de ani cântăreț de biserică. (Constantin Ciofu)

Două fete orfane înfiate de Dumnezeu

  • Theologhia:

Pastorala Sfântului Sinod la Duminica Ortodoxiei (2011) despre “crima avortului”: viata incepe in momentul conceperii, al aparitiei embrionului viu

Iubiţi credincioşi şi credincioase,

Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul Său, suflând în faţa lui suflare de viaţă. Aşa a devenit omul „fiinţă vie“ (Facerea 1, 26; 2, 7). Apoi primii oameni, Adam şi Eva, au primit porunca: „Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l stăpâniţi” (Facerea 1, 28). Prin urmare, tot omul care vine în lume poartă în el pecetea chipului lui Dumnezeu, care face din el o persoană unică şi irepetabilă, plină de mister, o fiinţă ireductibilă la lumea materială şi având un destin veşnicViaţa persoanei umane este cel mai mare dar al lui Dumnezeu, iar această viaţă începe în momentul conceperii, al apariţiei embrionului viu. Din acel moment, omul este „suflet viu”, adică persoană care poartă în sine chipul lui Dumnezeu Cel veşnic viu şi este chemată la viaţa veşnică. De la concepere până la naştere şi apoi până la sfârşitul vieţii pământeşti, omul creşte, se maturizează şi se împlineşte în comuniune cu Dumnezeu şi cu semenii săi, iar după moartea trupului, sufletul omului rămâne viu, având conştiinţă şi memorie spirituală, întrucât este chemat la viaţa veşnică.

Prin urmare, dacă suntem creştini, trebuie să afirmăm mereu că viaţa omului, ca dar sfânt al lui Dumnezeu, îşi are începutul în momentul conceperii sau al apariţiei embrionului viu. Ca atare, dreptul la viaţă începe cu dreptul embrionului de a se dezvolta în pântecele mamei sale şi dreptul fătului de a se naşte. Cine ucide viaţa embrionului sau a fătului săvârşeşte păcatul omuciderii. Din nefericire, crima avortului, fie că este provocat prin medicamente, fie prin operaţie chirurgicală, este astăzi foarte răspândită în lume, iar România se află, din păcate, pe lista primelor ţări din lume în ceea ce priveşte rata avorturilor. Păcatul acesta înfricoşător nu rămâne fără urmări asupra sănătăţii celor ce-l săvârşesc, asupra familiei şi asupra societăţii umane. Fericirea întemeiată pe crimă nu poate fi binecuvântată de Dumnezeu, deoarece prin crimă asupra omului este ucisă iubirea de oameni.

Cele mai multe suferinţe în lumea de astăzi vin tocmai din lipsa iubirii milostive şi mărinimoase dintre oameni şi din lipsa de întrajutorare. Mulţi oameni se simt singuri, părăsiţi, descurajaţi, neînţeleşi; îşi caută scăpare în alcool, în desfrâu, în droguri sau în patimi egoiste, care îi distrug treptat sufleteşte şi trupeşte. De aceea, ei au nevoie de ajutorul Bisericii, pe care Sfinţii Părinţi o numesc „spital duhovnicesc”. În Biserică, în starea de comuniune cu Dumnezeu, cu Sfinţii Lui şi cu ceilalţi credincioşi, oamenii trăiesc intens viaţa ca dar al lui Dumnezeu, care trebuie apărat, cultivat şi sfinţit. Desigur, astăzi multe suferinţe vin şi din starea de sărăcie materială, care se adânceşte mereu în ţara noastră şi în lume, pentru că a crescut lăcomia celor ce vor să se îmbogăţească rapid şi cu orice preţ. Din acest motiv, Biserica încearcă să organizeze o asistenţă social-caritabilă cât mai extinsă, îndemnând pe cei ce au mai multe bunuri materiale să ofere celor care au mai puţin sau nu au nimic. Astfel, prin contribuţia credincioşilor săi, în primul rând, dar şi prin alte contribuţii, Biserica noastră a dezvoltat până acum numeroase programe de asistenţă socială, filantropică sau caritabilă, ca de pildă: cantine pentru săraci, cămine pentru copii, case pentru bătrâni, unităţi medicale pentru bolnavi ş.a. (…)

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.


S-a deschis cabinetul stomatologic de la Spitalul „Providenţa“ al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei

Şase creştini de rit copt au fost ucişi şi alţi 45 au fost răniţi la Cairo, marţi seara, în confruntări cu musulmanii, afirmă un preot din cartierul Moqattam, unde au avut loc violenţele, relatează AFP.

O relaţie amoroasă între un creştin şi o musulmană este la originea violenţelor care vineri au provocat moartea a doi membri ai familiei fetei, părinţii fiind acuzaţi că nu au fost suficienţi de severi cu ea.

Potrivit agenţiei Mena, mii de creştini s-au adunat marţi în faţa sediului posturilor publice de radio şi televiziune, în centrul oraşului Cairo. Protestatarii au cerut reconstruirea bisericii incendiate, acuzându-i pe musulmani că ar dori să ridice o moschee pe acel teren.

Potrivit părintelui Semaane Ibrahim, cadavrele au fost aduse la o unitate medicală din parohia sa. “Toţi au fost ucişi prin împuşcare”, a declarat preotul.

Confruntările au avut loc marţi seara, când creştinii au protestat faţă de incendierea unei biserici, în cursul zilei de sâmbătă.

Potrivit părintelui Ibrahim, atacurile au fost comise de “infractori şi salafişti înarmaţi”, care au şi incendiat case şi ateliere.

Conform unui oficial din cadrul serviciilor de securitate, creştinii şi musulmanii s-au atacat unii pe alţii cu pietre, iar armata a tras focuri de armă în aer pentru a-i dispersa.


Categorii

Ilie Tudor, IPS Andrei Andreicut, IPS Irineu Pop, IPS Laurentiu Streza, Pagini Ortodoxe, Patriarhul Daniel, PS Ciprian Campineanul, PS Vasile Somesanul

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

20 Commentarii la “Cine va doriti sa devina mitropolitul Clujului? Prezumtivii candidati/ MUCENICIA CEA DE TOATE ZILELE SI MARTIRIUL UITAT AL CELOR DIN INCHISORI. INVIEREA DE LA AIUD REMEMORATA DE ILIE TUDOR, TATAL LUI TUDOR GHEORGHE/ Pastorala Sinodului despre crima avortului (Recomandari ortodoxe si stiri religioase, 10 martie 2011)

  1. Horea, mason??

  2. MIELUL ARDEALULUI!

    Nu este o idee rea deloc. De ce nu?
    P.S. Vasile Somesanul a fost ales Episcop vicar la dorinta I.P.S. Bartolomeu. Dupa cate stiu, inaintea alegerilor de atunci se trageau sfori si discutiile se aprinsesera luand o turnura urata. Toate acestea l-au exasperat pe Inaltul Bartolomeu care le-a pus capat propunandu-l pe P.S. Vasile si spunand “Avem nevoie de Episcopi smeriti”.
    Unii spun ca poate nu ar fi destul de puternic, caci ii iau blandetea drept moliciune, iar eu cred ca P.S. Vasile poate fi surprinzator! Altii spun ca nu are darul cuvantului. Nu as zice chiar asa. Poate nu este un orator, dar fiecare cu darul sau!
    As face o mica marturisire. Cu cativa ani in urma mergand sa ma spovedesc la P.S. Vasile eram roasa de niste intrebari si nedumeriri referitoare la niste versete dintr-o Epistola a Sf. Ap. Pavel. Timpul era scurt iar cei care stateau la rand pentru a se spovedi erau multi, deci, cand mi-a venit randul, m-am gandit sa nu-l mai deranjez si sa nu mai intreb nimic despre problemele teologice care ma preocupau, pentru ca nu are timp si nu are rost sa-i fac pe ceilalti sa astepte. N-am mai spus nimic despre asta, in consecinta. M-am spovedit, deci, si m-am ridicat sa plec. In secunda in care am fost in picioare P.S. Vasile mi-a spus: “Iar in legatura cu problema aceea din epistola Sf. Ap. Pavel lucrurile stau in felul urmator:…” si mi-a lamurit problema. Repet, fara sa-i fi spus ceva despre framantarile mele! Cred ca va imaginati cam in ce stare de fericire am plecat de acolo.

    Oare Mantuitorul nostru nu este Mielul lui Dumnezeu care a ridicat pacatele lumii si ce forta a avut!!? Deci MIELUL ARDEALULUI? De ce nu, daca vrea Dumnezeu ? Sa se faca voia lui Dumnezeu, asta este important! El e singurul care stie cine este cel mai potrivit. Noi sa ne rugam!

  3. @ daniela
    Minunat moment. Ai dreptate. Sa se faca voia lui Dumnezeu.

  4. Episcopul Vasile Somesanul cred ca este cel mai potrivit ca mitropolit.Este foarte apropiat credinciosilor si bineinteles foarte iubit de toata lumea.Prin felul lui de a fi si prin ceea ce face a castigat respectul,dragostea si sprijinul clujenilor si a credinciosilor din toate parohiile de pe cuprinsul Mitropoliei.Sper ca Sfantul Sinod sa tina cont in procent mai mare de parerea credinciosilor.Sunt convinsa ca prin alegerea lui va avea toata lumea de castigat:credinciosii-un episcop model de vietuire intru Hristos; Biserica ortodoxa- un aparator al dreptei credinte si al traditilor …iar IPS Bartolomeu se va odihni in pace stiind mitropolia pe mainile unui demn urmas:integru,impotriva coruptiei si care va continua ceea ce a inceput el… Imi place mult apelativul” Mielul Ardealului” i se potriveste foarte bine.

  5. Din pacate, in lumea asta si mai ales in aceste zile din urma, mieii nu mai au loc pe scaune inalte, pe cele dupa vrednicia lor. Biruinta lor le e dat sa fie numai o data cu cea a Mielului suprem, junghiat pentru pacatele lumii. Sa fim realisti, ca sa nu fim dezamagiti.

  6. Sa speram ca de data aceasta Casian nu-si va mai trimite inainte de alegeri mobila la Cluj, cum a facut la alegerile pentru Moldova unde fiind sigur pe victorie era gata sa se mute inainte ca sa fie numit. Nu de alta, dar mobila se strica daca o tot plimbi din colt in colt de tara.

    Insa ca sa fim seriosi, le-as spune clujenilor o singura vorba: oricine va veni nu va fi ca Bartolomeu. Si noi oltenii am auzit cuvantul asta dupa ce a plecat Teofan si s-a dovedit adevarat. Insa Dumnezeu are mereu grija ce pune in loc, temerile si spaimele noastre sunt de cele mai multe ori doar o dovata a slabei credinte in purtarea de grija a lui Dumnezeu.

  7. @admin
    Sa nu ne imbatam cu apa rece, e adevarat; traim intr-o realitate dura si asta se intampla de la inceputul lumii incoace…e de fapt din ce in ce mai dura, dar tocmai aici e chemarea Mielului: sa credem in ciuda realitatii dure: fusese rastignit, avea semnele cuielor, era impuns cu sulita in coasta, murise…dar…era Viu..este Viu.
    Sa spargem aceasta duritate a realitatii cu iubirea si credinta in Dumnezeu.
    Sa ne rugam sa fie ales cineva potrivit dorintei “Leului Ardealului” (e datoria noastra sa ne rugam pentru asta fara doar si poate) adica sa credem ca Dumnezeu raspunde rugaciunilor noastre…adica mai avem speranta si ne-o punem in El…si sa incheiem in rugaciunea noastra cu “Faca-se voia Ta Doamne” si nu vom fii dezamagiti…caci se face voia Domnului (n-avem voie sa fim dezamagiti).
    Biruinta tuturor crestinilor va fi numai o data cu cea a Mielului, este promisiunea data noua…dar pina atunci au mai fost si sa ne rugam sa mai fie mici victorii. Chiar daca nu va fi ales un parinte cu viata placuta lui Dumnezeu, sa avem in mintea noastra ca din orice rau Dumnezeu face sa iasa un bine, care sa fie spre folosul nostru.
    @daniela
    multumim pentru marturisirea aceasta

  8. Nu-l cunosc pe PS Vasile Someseanul,dar din cele spuse de cei care-l cunosc ar fi cel mai potrivit.Biserica Lui Dumnezeu are nevoie de astfel de oameni.
    Cum adica,a fi induhovnicit a devenit un cusur la un ierarh ?
    Avem nevoie de oameni induhovniciti,nu de manageri.Chiar si in afaceri, acesti manageri si-au adus si ei aportul la haosul economic care se vede.
    Un om cu adevarat induhovnicit poate fi si un bun manager,aceasta si altele i se vor da lui pe deasupra.Nu zice Domnul asa ?

  9. “Avem ‘Marte’. Vrem Marii ! Noi nu vrem pamant. Vrem Marii !”
    Frumos spus. Este nevoie si de Marta si de Maria, in tot si in toate.

  10. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Lobby agresiv si campanie manipulatorie in Cluj pentru alegerea PS Irineu Bistriteanul ca Mitropolit. Parca totusi nu Clujul era cetatea… banilor :(
  11. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Patriarhul Daniel ameninta Sinodul BOR sa nu mai adauge candidati propunerilor facute de Sinodul Mitropolitan al Clujului
  12. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Au fost alesi PRIMII DOI CANDIDATI pentru Mitropolia Clujului: IPS ANDREI si PS IRINEU
  13. Pingback: Razboi întru Cuvânt » DECLARATIA “SMERITA” A PS IRINEU BISTRITEANUL. Primele puseuri de… “scrasnete din dinti” publice ale candidatului preferat de patriarh la Mitropolia Clujului
  14. Pingback: Război întru Cuvânt » O NOUA MARE SUPRIZA: In ziua in care Inaltul Anania ar fi implinit 90 de ani, IPS ANDREI A FOST ALES URMASUL SAU LA MITROPOLIA CLUJULUI!
  15. Pingback: Tudor Gheorghe despre decaderea Romaniei si rusinea de a fi roman
  16. Pingback: Ilie Tudor, tatal artistului Tudor Gheorghe: POVESTIRI DE VIATA SI AMINTIRI DIN INCHISORILE COMUNISTE - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  17. Pingback: INTERVIUL ANULUI: “Adevarul” de vorba cu sfant patimitor in viata, ILIE TUDOR, TATAL LUI TUDOR GHEORGHE: “E de plans. Stii de ce? Mie mi-e frica de primavara care vine… IN TOT E MANA LUI DUMNEZEU” - Razboi întru Cuvânt - Re
  18. Pingback: "Cuvinte din taceri" cu PARINTELE AUGUSTIN VARVARUC despre neo-martirii si sfintele moastele de la AIUD si monumentele de la Rapa Robilor. MINUNI ALE SFINTILOR AIUDULUI (video) - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  19. Pingback: Prof. Ion Patrulescu (Timisoara, 2008, ultima parte): “ECUMENISMUL ESTE PROIECTIA IN BISERICA A NOII ORDINI MONDIALE SI PREGATIREA INSTALARII LUI ANTIHRIST. Daca nu esti corect politic, nu ti se da voie sa existi!“ -
  20. Pingback: NICOLAE PURCAREA, o marturie vie a Rezistentei anticomuniste: "In inchisoare am invatat sa iau bucata de paine cea mai mica" (VIDEO) - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare