ROMANIA, PE LISTA NEAGRA SI FORTATA SA INTRE IN FALIMENT?/ Efect domino: prabusirea GRECIEI, periculoasa pentru ROMANIA/ INCEPUTUL SFARSITULUI PENTRU GRECIA? FINANCIAL TIMES CREDE CA AUTORITATILE EUROPENE VOR PRELUA CONTROLUL TAXELOR SI IMPOZITELOR GRECESTI!/ Unde este, in realitate, riscul cel mai mare pentru prabusirea economiei mondiale: DATORIA PUBLICA A SUA/ Der Spiegel despre protestul lui Adrian Sobaru

30-05-2011 13 minute Sublinieri

Ingrijorarile privind situatia economica europeana se transforma din paranoia in realitate. Perspectiva negativa data Italiei de S&P pune pe jar investitorii, iar bursele sunt in cadere libera. Estimarile privind adancirea Greciei si a altor state UE in datorii devin tot mai pesimiste. In acest timp, conform unui top realizat de Business Insider, Romania este printre statele cu cel mai mare risc de a intra in incapacitate de plata.

Dupa reducerea cu trei trepte a ratingului datoriilor Greciei de catre Fitch Ratings, fapt ce a adancit statul in zona de risc junk, o alta perspectiva neagra s-a abatut asupra Europei. Standard & Poor’s a trecut Italia de la “pozitiv” la “negativ”, sporind temerile privind capacitatea Europei de a face fata datoriilor suverane.

Perspectiva negativa a S&P a lovit pietele de capital din intreaga lume, iar moneda europeana a coborat sub minimul ultimelor doua luni. Acum, costurile asigurarii datoriilor suverane din statele euro au crescut din nou, pe masura ce pietele incep sa creada in inevitabilitatea unui soi de restructurare.

Care sunt statele in cea mai grava situatie? Business Insider a realizat topul a celor mai fragile 21 de state in functie de costul de asigurare impotriva riscului de neplata a datoriilor (Credit Default Swap – CDS) din acest moment. Topul nu este unul perfect si nu estimeaza cand vor intra aceste state in incapacitate de plata. Dar arata ca situatia de criza din aceste state se inrautateste.

Cotatia CDS = prima pentru asigurarea impotriva riscului de neplata a obligatiunilor pentru o perioada de cinci ani (%)

Nota: Un CDS de 1.000 inseamna ca asigurarea unei datorii de 10 mil. dolari este 1 mil. dolari.

1. Grecia
Cotatia CDS acum: 1393,33
Cotia CDS pe 20 mai: 1334,83

2. Venezuela
Cotatia CDS acum: 1026,92
Cotia CDS pe 20 mai: 1052,31

3. Portugalia
Cotatia CDS acum: 663,67
Cotia CDS pe 20 mai: 639,47

4. Irlanda
Cotatia CDS acum: 662,83
Cotia CDS pe 20 mai: 639,82

5. Argentina
Cotatia CDS acum: 612,77
Cotia CDS pe 20 mai: 605,52

6. Ucraina
Cotatia CDS acum: 450,02
Cotia CDS pe 20 mai: 443,00

7. Liban
Cotatia CDS acum: 359,35
Cotia CDS pe 20 mai: 355,00

8. Vietnam
Cotatia CDS acum: 305,45
Cotia CDS pe 20 mai: 300,61

9. Spania
Cotatia CDS acum: 275,67
Cotia CDS pe 20 mai: 261,69

10. Croatia
Cotatia CDS acum: 264,83
Cotia CDS pe 20 mai: 257,52

11. Ungaria
Cotatia CDS acum: 260,00
Cotia CDS pe 20 mai: 256,63

12. Romania
Cotatia CDS acum: 230,17
Cotia CDS pe 20 mai: 228,87

13. Bulgaria
Cotatia CDS acum: 203,50
Cotia CDS pe 20 mai: 203,04

14. Lituania
Cotatia CDS acum: 201,50
Cotia CDS pe 20 mai: 195,82

15. Italia
Cotatia CDS acum: 167,88
Cotia CDS pe 20 mai: 159,63

16. Turcia
Cotatia CDS acum: 164,21
Cotia CDS pe 20 mai: 160,49

17. Belgia
Cotatia CDS acum: 158,88
Cotia CDS pe 20 mai: 147,28

18.Kazahstan
Cotatia CDS acum: 151,52
Cotia CDS pe 20 mai: 143,00

19. Israel
Cotatia CDS acum: 147,98
Cotia CDS pe 20 mai: 143,16

20. Polonia
Cotatia CDS acum: 140,32
Cotia CDS pe 20 mai: 140,20

21. Rusia
Cotatia CDS acum: 136,83
Cotia CDS pe 20 mai: 135,37

CDS-urile joaca un rol esential in criza financiara si a datoriilor de stat, fiind mijlocul prin care agentiile de rating si puternicii Wall-Streetului, in colaborare “discreta” cu marile banci centrale – BCE si FED – provoaca o criza acuta a datoriilor suverane ale unui stat si, eventual, chiar intrarea in default sau in incapacitate de plata. Problemele Greciei au inceput de la aceste CDS-uri… Asadar, de un joc bine manipulat pe bursele financiare.

Despre rolul manipulator al agentiilor de rating a scris economistul Ilie Serbanescu: TICALOSIA FRAUDULOASA A RATINGURILOR DE TIP STANDARD AND POOR’S

Asadar, topul de mai sus, departe de a reprezenta vreo evaluare obiectiva, este un instrument de presiune suplimentar exercitat asupra tarilor deja puse la coltul austeritatii. El contine si cateva informatii care nu il fac prea credibil – prezenta Ungariei deasupra Romaniei, ca si acum ar fi intr-o stare de risc mai mare (adica exact contrar realitatii obiective economice) si chiar a Israelului care este una din tarile ocolita cu mare grija de criza economica.

Patru dintre băncile cu cea mai mare expunere pe datoria suverană a Greciei sunt prezente şi la noi. România nu este imună. Legăturile financiare şi de comerţ, extrem de puternice, pe care Bucureştiul le are cu statele din vestul Europei, ne expun la escaladarea crizei datoriilor din zona euro.

În timp ce economiile din estul Europei au demonstrat, până acum, o rezistenţă puternică la criza datoriilor din zona euro, regiunea rămâne expusă la riscurile contagiunii prin canalele sale financiare şi comerciale, se arată într-o analiză a institutului Roubini Global Economics (RGE). Opinia este împărtăşită şi de unii economişti de la Bucureşti, chiar dacă mesajul oficial transmis de guvernanţi, dar şi de reprezentanţii băncii centrale, arată că România nu este expusă la riscuri prea mari.

Situaţia din Grecia s-a înrăutăţit semnificativ în ultimele zile, de la zvonurile potrivit cărora FMI s-ar putea să nu mai acorde guvernului de la Atena următoarea tranşă de bani, până la declaraţia oficială a şefului Eurogrup, Jean-Claude Juncker. Potrivit acestuia, există şanse minime ca statele europene să acopere lipsa fondurilor greceşti.

De altfel, Germania nu a ascuns faptul că nu agreează o restructurare a datoriilor Greciei. În tot acest peisaj, economiştii spun că orice plan de salvare ar aplica grecii, perspectivele nu sunt grozave. Cât despre România, riscurile unei transmiteri a şocurilor financiare încep să devină mai evidente.

Canalul bancar

România este una dintre ţările care, în cazul unei evoluţii nefavorabile în Grecia, va avea de suferit. Primul canal direct prin care se pot transmite aceste şocuri este cel financiar“, crede economistul-şef al ING, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc. National Bank of Greece (NBG), prezentă în România prin Banca Românească, are cea mai mare expunere la datoria suverană a Greciei, de 19,8 miliarde de euro. Miercurea trecută, agenţia Fitch Ratings a retrogradat calificativul acordat subsidiarei din România cu două trepte, la „B+”, după revizuirea în scădere a ratingului mai multor instituţii financiare din Grecia.

Piraeus Bank are a doua expunere pe datoria suverană a Greciei, de 8,3 miliarde de euro, urmată de EFG Eurobank (Bancpost), cu expuneri de 7,5 miliarde de euro şi Alpha Bank, cu 5,1 miliarde de euro. Datele sunt pentru anul 2010, iar sursa lor este Comitetul European al Supraveghetorilor Bancari (CEBS), actuala Autoritate Bancară Europeană (EBA). În afara băncilor greceşti, alte cinci instituţii financiare europene, cu subsidiare în România, au investit în datoria Greciei, cumpărând titluri de stat. În opinia unor analişti, printre care şi a economistului Nouriel Roubini, prezent săptămâna trecută la Bucureşti, o „restructurare ordonată” a datoriei Greciei ar minimiza devalorizarea obligaţiunilor emise de greci, dar şi riscurile de contagiune şi cele sistemice pentru sectorul bancar din Vest.

La polul opus, actualul plan de ajustare fiscală ar putea duce la pierderi semnificative pentru creditorii Greciei şi chiar la o scădere a lichidităţilor. În acest caz, băncile-mamă din Vest – presate de nevoile de finanţare – ar putea regândi expunerea lor pe România, reducând sprijinul financiar sau chiar scoţând bani din subsidiare.Grecia îşi va restructura datoria. Este inevitabil. Şi cine pierde din această restructurare nu este Grecia, ci creditorii ei: băncile germane, franceze, britanice, Banca Centrală Europeană şi alte bănci“, crede analistul Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicată.

Excluzând canalul bancar, o escaladare a crizei datoriilor s-ar simţi şi printr-o filieră indirectă: cea comercială. O posibilă încetinire a economiei Germaniei, principalul partener comercial al României, ar putea slăbi recuperarea economiei autohtone, care mizează masiv, în acest moment, pe exporturi.

Situaţia Greciei pare să devină din ce în ce mai complicată. Liderii europeni anunţă condiţii dure pentru ca elenii să primească un nou ajutor financiar

Potrivit Financial Times, grecilor li se vor impune condiţii şocante pentru a beneficia de un nou acord financiar. Autorităţi din afara ţării vor prelua controlul asupra colectării taxelor şi impozitelor, dar şi în cazul privatizărilor. Noile măsuri de austeritate ar putea fi impuse din afara ţării, iar Grecia ar putea rămâne, temporar, fără Guvern. Deocamdată autorităţile internaţionale şi cele elene nu au confirmat informaţiile.

Grecia speră să obţină din vânzarea unor companii de stat și a unor proprietăți 50 de miliarde de euro până în 2015. În perioada 2011-2013, statul elen are în plan atragerea a 15 miliarde de euro, după vânzarea mai multor porturi,  aeroporturi, dar şi a unui cazino, potrivit Business Insider.

Citeşte Ce vinde Grecia ca să scape de faliment (…)

Vineri, liderii partidelor politice din Grecia nu au reuşit să cadă de acord asupra noului plan de austeritate al premierului socialist Georgios Papandreou, care încearcă să convingă FMI-ul să continue acordarea următoarelor tranşe din împrumutul contractat anul trecut.

Liderul conservator Antonis Samaras a respins noile propuneri de austeritate ale guvernului, spunând că ar “zdrobi economia Greciei şi ar distruge societatea elenă”. Oficialii Uniunii Europene îndemnaseră clasa politică de la Atena să ajungă la consens în privinţa noului pachet de măsuri de austeritate, care include alte reduceri bugetare, în valoare de 6 miliarde de euro, şi un plan de accelerare a vânzării unor proprietăţi ale statului, în valoare de 50 de miliarde de euro.

Reducerile salariale şi creşterea taxelor pe care guvernul Papandreou le-a impus în urma împrumutului de anul trecut au generat ample mişcări greviste şi proteste de stradă, ceea ce complică şansele obţinerii unui compromis în privinţa noului plan. Preşedintele Eurogrup, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, a avertizat că FMI ar putea să înceteze acordarea următoarelor tranşe din împrumut, întrucât Grecia nu oferă suficiente garanţii în privinţa solvabilităţii sale pentru anul viitor. Guvernul lui Papandreou a început joi un program de privatizări, dar Juncker a spus că acest plan trebuie să fie mai ambiţios.

Atena aşteaptă ca la 29 iunie să-i fie acordată o nouă tranşă din împrumut, în valoare de 12 miliarde de euro, dintre care 3,3 miliarde de euro trebuie să vină de la FMI. Aceasta ar fi cea de-a cincea tranşă din împrumutul de 110 de miliarde de euro pe care l-a obţinut anul trecut de la UE şi FMI. FMI nu şi-a dat încă acordul final pentru deblocarea tranşei, iar Juncker spune că probabil organizaţia financiară internaţională presupune că dacă nu va acorda banii, o va face în schimb UE. Ţări precum Germania, Finlanda, Olanda s-ar putea opune unui astfel de demers, a avertizat Juncker.

Într-un interviu acordat cotidianului Aachener Zeitung, preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a cerut, la rândul său, Greciei să-şi asigure stabilitatea financiară. “Grecia trebuie să implementeze programul deplin şi riguros, este foarte important să corectăm greşelile din trecut”, a spus Trichet.

Potrivit planului de salvare, Grecia ar trebui să împrumute 24 de miliarde de euro de pe pieţele financiare. Totuşi, Grecia şi-a ratat ţintele de reducere a deficitului, iar şansele de a împrumuta bani anul viitor sunt foarte mici. FMI ar dori ca UE să accepte eliminarea acestui neajuns printr-un al doilea împrumut, dacă va fi necesar, dar foarte probabil contribuabilii din nordul Europei nu ar accepta o nouă finanţare a Greciei.

Dacă inspectorii UE şi FMI din Atena vor putea fi convinşi de noile măsuri de austeritate prevăzute de Grecia, nu va fi nicio problemă cu acordarea următoarelor tranşe din împrumut, a declarat un purtător de cuvânt al lui Juncker.

Aceste stiri “pe surse”, date doar pentru a se testa reactia opiniei publice europene, reprezinta insa si finalitatea crizelor datoriilor suverane: abolirea autoritatilor nationale si inlocuirea lor cu cele europene..

.

Uniunea Europeană ar putea bloca următoarea tranşă de împrumut pentru Grecia, necesară pentru salvarea ţării de la faliment, a avertizat comisarul pentru Afaceri Economice Olli Rehn, transmite AFP. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a avertizat deja, joi, că nu va continua să furnizeze Greciei bani în lipsa unor garanţii că ţara este în măsură să returneze sumele primite.

“Noi, europenii, punem aceleaşi condiţii ca şi FMI”, a declarat Rehn pentru săptămânalul Der Spiegel. El a arătat că totul va depinde de troica aflată în Grecia pentru evaluare, respectiv delegaţii FMI, ai Comisiei Europene şi ai Băncii Centrale Europene, dar a avertizat că situaţia este foarte serioasă.

Săptămânalul german Spiegel a relatat sâmbătă că delegaţii FMI, ai Comisiei Europene (CE) şi ai Băncii Centrale Europene (BCE) au scris în raportul care va fi prezentat săptămâna viitoare că Grecia a ratat toate ţintele bugetare convenite în planul de susţinere de 110 miliarde de euro, convenit anul trecut. Un purtător de cuvânt al FMI a respins însă, ca neadevărate, informaţiile din publicaţia germană. Pe de altă parte, Juergen Stark, membru în conducerea Băncii Centrale Europene (BCE), consideră că Grecia poate obţine din privatizări fonduri de şase ori mai mari decât a planificat, a relatat Reuters.

Programul de privatizări al Greciei prevede obţinerea a 50 de miliarde de euro până în 2015. “Guvernul elen are acţiuni la companii listate, deţine proprietăţi imobiliare. Experţii estimează un potenţial de vânzări al unor active de până la 300 miliarde de euro”, a declarat Stark pentru publicaţia germană Welt am Sonntag.

Uniunea Europeană a solicitat Greciei să intensifice privatizările, sugerând înfiinţarea unei agenţii care să supravegheze procesul, similare cu cea care a privatizat companiile est-germane după căderea comunismului. UE nu a cerut însă să joace un rol major în vânzarea de active şi oferă numai expertiză, a precizat ministrul elen de Finanţe George Papaconstantinou. Directorul departamentului pentru Europa al FMI, Antonio Borges, a declarat la începutul acestei luni că suma de 50 de miliarde de euro vizată de Grecia din privatizări reprezintă sub 20% din activele care ar putea fi vândute.

“O parte din aceste active ar putea fi mobilizate pentru a reduce nivelul datoriilor. În plus, privatizările aduc mai multă eficienţă în economie”, a spus Stark.Premierul elen George Papandreou nu a reuşit, vineri, să ajungă la un consens cu partidele politice referitor la programul de austeritate. El a declarat totuşi sâmbătă că există o bază comună de discuţii şi speră ca apelul său pentru consens să găsească răspuns.

Toata lumea financiara si nu numai sta cu sufletul la gura asteptand ce se intampla cu marii indatorati ai zonei euro, de la Grecia, Irlanda si Portugalia, care deja au explodat, la cei ale caror datorii de asemenea supradimensionate ameninta sa faca incendiul incontrolabil, cum sunt Spania sau chiar Italia.

Exista analisti occidentali care, facandu-se de fapt ecoul ingrijorarii unor cercuri financiare internationale, avertizeaza ca totusi preocuparea principala ar trebui sa se indrepte peste Ocean, unde datoria publica americana, care a scapat si ea caii, risca sa arunce curand-curand intreaga economie mondiala intr-o recrudescenta fara precedent a crizei, incomparabil mai grava decat cea a ultimilor doi-trei ani si oricum mai distrugatoare decat cea pe care ar provoca-o defectiunile ajunse la suprafata din zona euro. Datoria publica americana n-a depasit inca teribilele cote din tarile supraindatorate ale lumii (250% din PIB in Japonia, 140% din PIB in Grecia sau 115% din PIB in Italia), aflandu-se deocamdata la cota de 91% din PIB. Deocamdata, pentru ca, adaugandu-se fabulosul deficit bugetar pe anul fiscal ce a inceput la 1 aprilie, cota PIB-ului va fi curand depasita, deficitul cu pricina, care a facut de altfel obiectul unor ascutite dispute intre democrati si republicani in perspectiva infruntarilor electorale de anul viitor, incluzand majorari cu mult peste cresterile posibile ale PIB-ului. Problema nu este insa aceasta cota in sine. Chiar si la actuala cota, inca sub PIB, datoria publica americana atinge vreo 14.000 de miliarde dolari, fiind mai mare decat cea a intregii zone euro si, oricum, fata de aceasta, cea a tarilor supraindatorate din zona euro (adica a celor cu datorii publice peste PIB), reprezinta o biata bobita. Or, ingrijorarile internationale deriva exact din dimensiunea uriasa a acestei datorii si, implicit, din greutatea in sine a PIB-iului american care, prin pozitia prioritara in lume, cantareste puternic in balanta mondiala.Agentia internationala de rating Standard&Poor’s a depunctat recent SUA – pentru prima data in istorie – avand in vedere tocmai datoria publica si deficitul bugetar imense si mai ales inexistenta unui program serios de combatere a acestora. Se pare ca situatia este considerata deosebit de grava in masura in care s-a ajuns la o asemenea depunctare. S&P, care este de fapt o agentura a marelui capital american, a apreciat ca, daca nu recurge acum la o asemenea depunctare, isi pierde orice nas de a-i mai judeca si sanctiona pe altii intr-o culpa chiar mai mica! Ingrijorarile legate de datoria publica americana sunt accentuate de incertitudinile privind evolutia si contracararea acesteia in conditiile infruntarilor din ce in ce mai dure dintre democrati si republicani.Administratia democrata doreste continuarea programelor bugetare pe rol si, implicit, are in vedere marirea deficitului bugetar si cresterea indatorarii publice. Republicanii, tocmai pentru a sublinia esecul democratilor, sustin taieri bugetare masive, indeosebi de programe sociale. Prima infruntare la cutite a fost prilejuita de adoptarea la termen a bugetului federal pe anul fiscal ce se deschidea la 1 aprilie. Neaprobarea la termen insemna blocarea unor finantari de sute miliarde dolari. Un compromis a fost realizat in ultima clipa. Batalia finala a fost insa doar amanata, respectivul compromis realizandu-se doar in perspectiva apropiatei confruntari pe tema plafonului datoriei publice. Inca in mai plafonul in vigoare al datoriei publice – 14.300 miliarde dolari – va fi atins si noi imprumuturi pentru finantarea deficitului bugetar, chiar daca acceptat, nu vor putea fi facute fara stabilirea unui nou plafon, crescut, al datoriei publice.

Acest plafon a tot fost ridicat – de peste 100 de ori dupa 1939 -, dar, de data aceasta, dincolo de problemele economice si financiare in sine pe care le comporta, decizia are o incarcatura politica poate chiar prevalenta: batalia electorala din 2012. Miza republicanilor este blocarea proiectelor sociale initiate de presedintele Obama, inainte de toate a celor controversate din asigurarile de sanatate, iar de partea democrata este vorba de mentinerea acestora ca incercare de pastrare a unui atu electoral.

Economic, problema este foarte complexa si complicata. Actuala majorare spectaculoasa si periculoasa a datoriei publice americane rezulta direct din injectiile federale uriase pentru contracararea recesiunii si stimularea unei reveniri economice. Dar, fiind vorba de fapt de combaterea unei crize a datoriilor cu noi datorii si mai mari, nici nu este de mirare ca mare lucru nu s-a realizat! Revenirea este slaba si oricum nu se regaseste la nivelul absorbtiei somajului.

Si marea problema este ca, in timp ce nu este foarte sigur ca pomparea in continuare de infuzii monetare si deci o crestere a indatorarii publice vor aduce revirimentul dorit, este aproape cert ca o subtiere a acestor stimulente (deci o temperare a indatorarii publice) risca sa impinga economia americana din nou in recesiune si, odata cu ea, intreaga economie mondiala in stagnare. Si aceasta dincolo de explozia inflationista care este inevitabila in conditiile datoriilor supradimensionate tratate tot cu datorii.

In decembrie anul trecut, un barbat roman a tinut prima pagina a ziarelor de peste tot, dupa ce a sarit de la balconul de sapte metri inaltime al Parlamentului de la Bucuresti. Protestul lui Adrian Sobaru impotriva masurilor de austeritate a facut din el un erou pentru unii si a starnit o dezbatere asupra viitorului cetatenilor Romaniei. Dar ce inseamna cu adevarat gestul sau?, se intreaba cotidianul german Der Spiegel care face o radiografie a situatiei economice grele din Romania.

S-a trezit de dimineata, fara a-i spune sotiei ce avea de gand sa faca. A luat un tricou alb si, cu un marker de culoare inchisa, a scris pe el: “Ne-ati ciuruit/ Ne-ati ucis si ne-ati vandut viitorul copiilor nostri/ Libertate!”. A imbracat tricoul si a plecat spre munca. In aceasta zi deosebita, slujba de tehnician la postul de televiziune de stat l-a adus la Parlament, asa cum se intampla adesea. El a asteptat la unul dintre balcoane, in sala de sedinte si atunci cand prim-ministrul si-a inceput discursul, Adrian Sobaru, in varsta de 42 de ani, a urcat pe balustrada balconului, si-a rupt camasa, s-a uitat in jos, spre guvernanti si a sarit, relateaza intr-un reportaj cotidianul german.

Programul de austeritate din Romania, “cel mai dur din Europa” a fost implementat intr-o tara care nu se afla adesea in centrul atentiei, o tara care este parte a Europei, dar nu in totalitate. Nu face parte din zona Schengen sau zona euro, desi isi propune sa devina, in scurt timp, membru al acestora. Este, de asemenea, o tara cu salarii mici, care a experimentat un boom economic in urma cu cativa ani, urmat insa de o cadere ascutita in bratele crizei financiare.

Cunoscuta pentru economia tenebra, evaziunea fiscala si munca la negru, Romania, impreuna cu Grecia si Bulgaria, se numara printre cele mai corupte tari europene, in evaluarile anuale efectuate de Transparency International. Tara este inglodata in datorii – la UE, Banca Mondiala si, mai presus de toate, la Fondul Monetar International (FMI).

Guvernul, spune ministrul de Finante Gheorghe Ialomitianu, este responsabil pentru masurile drastice de austeritate care l-au facut pe Adrian Sobaru sa recurga la un asemenea gest si a adus protestatarii in strada, in toamna anului trecut. Ministrul de finante Ialomitianu a fost nevoit sa caute adapost si siguranta in biroul sau, incercand sa fuga astfel de resentimentele bugetarilor furiosi. El insista sa ramana neinfricat si sustine ca economia romaneasca face progrese. Guvernele viitoare, adauga el, vor fi recunoscatoare pentru deciziile administratiei curente.

“Un moment teribil”

Ministrul a fost acolo si a asistat la modul in care taramul protejat de lumea exterioara al parlamentului roman a fost invadat de realitate. “A fost un moment teribil”. Ministrul isi drege vocea, isi cauta cuvintele potrivite si spune: “Eu nu cred ca acesta este modul adecvat de a-ti demonstra nemultumirea”.

Dupa incident, nelinistea s-a instalat in randul membrilor parlamentului. Unii au vazut de sange, altii au plans. Prim-ministrul s-a grabit sa ajunga la Sobaru. Presedintele Senatului a intrerupt sesiunea. In mod ironic, o motiune de cenzura impotriva guvernului se afla pe ordinea de zi.

“Ceva trebuie sa se schimbe”

Nicolaescu, un om vanjos, in jur de 40 de ani, cu parul carunt, vicepresedinte al Partidului National Liberal (PNL), se opune majorarii TVA-ului si pledeaza pentru reducerea impozitelor. El ar dori ca  Romania sa poata concura la impozite mici cu celelalte tari.”Noi nu am votat in acea zi. Noi, cei din opozitie am parasit sala dupa incident. Am simtit ca actiunea acestui om a fost mai mult decat o motiune de cenzura, mai mult decat un vot”, spune el.

Dezamagirea anului 1989

Am vrut sa spun ceva, de aceea am fost acolo”, spune Adrian. Mesajul lui Sobaru a fost directionat catre toata lumea. Sobaru nu a fost o persoana care sa atraga, in mod normal, atentia asupra sa, sau cel putin, nu pana de curand. Anul 1989, spune el, a fost un impuls, un scurt moment de incandescenta, cand dictatura lui Ceausescu a ajuns la capat. “Libertatea” a fost cuvantul de ordine, iar Adrian Sobaru era “doar un copil”, dupa cum spune el acum, care a iesit in strada sa participe la revolutie. Dar, dupa cum s-a dovedit, revolutia nu a fost ceea ce si-a imaginat. In schimb, perioada din ’89 a fost o perioada plina de focuri de arma, sirene si ambulante, un timp de criza, cand nu a existat niciun plan, nicio directie si nicio logica, un timp de haos si fragmentare, cand nimic nu parea sa functioneze.

Mersul pe varfuri

Masurile de austeritate s-au succedat rapid. “Si la fiecare masura pe care o anuntau, aveau un zambet larg pe fata. Acele ranjete au inceput sa ma irite”, isi aminteste Sobaru.

Protestatarii din strada, spune el, pareau sa nu ia prea in serios acele masuri sau nu intr-atat de serios incat o facea el.

O problema de credibilitate

Proiectul guvernului este numit “Flexibilizare”. Intr-un raport intern din mai 2010, FMI a criticat “inflexibilitatea”  pietei fortei de munca, in comparatie cu alte tari din regiune. Guvernul a declarat ca intentioneaza sa creeze conditii noi pentru a realiza “flexibilizarea pietei muncii” si a subliniat, cu alte cuvinte, incurajarea creeari mai multor contracte de munca. Si acest lucru este exact ceea ce se face astazi.

Marius Petcu, lider de sindicat, spune insa ca guvernul nu are alte idei decat reduceri si flexibilizari. Si nu este singurul care considera asta. Opinii similare provin vin din partea Organizatiei Internationale a Muncii (OIM) si de la experti economici din Statele Unite, Germania si chiar Romania. Ei sustin ca programele de austeritate extreme impiedica consumul si nu sunt propice pentru depasirea crizei. Dar este dificil de gasit persoane influente din Romania  care sa plece urechea la astfel de avertismente.

Luni pline de vesti proaste

Vestile pentru Romania in primele luni ale anului 2011 nu au fost atate de bune. Nici statisticile nu sunt mai incurajatoare. Sase dintre cele mai sarace 20 de regiuni din Europa se afla in  Romania. Economia subterana este responsabila pentru o valoare estimata de 25% din produsul intern brut. In primele patru luni ale acestui an, Romania a avut cea mai mare inflatie din UE.

Viata lui Sobaru s-a schimbat dramatic, intr-un mod ciudat

Adrian Sobaru s-a intors la locul de munca de la postul de televiziune, dar nu ii mai este permis sa lucreze in cladirea Parlamentului. Viata lui s-a schimbat dramatic, intr-un mod ciudat. Oricine poate viziona saltul sau pe Internet. Unii oameni il numesc un erou si il invita la proteste. El a strigat cuvantul “Libertate!” inainte de a sari, a determinat o revista de pe Internet sa-i acorde un certificat de libertate. Ce inseamna libertatea? “Nu stiu ce este”, spune el.

Pentru multi romani, libertatea inseamna sa emigreze. Aceasta a fost si opinia fratelui lui Sobaru, care s-a mutat in Canada impreuna cu sotia sa, atunci cand a realizat ca salariile lor nu sunt suficiente pentru a supravietui in Romania. Sobaru spune ca nu isi poate imagina cum ar fi sa emigreze, cel putin nu acum.

“Genul asta de lucruri se intampla peste tot”

Unul dintre cei mai bogati oameni din Romania, Ion Tiriac, spune ca se astepta ca politicienii “sa inceapa cu adevarat munca”. Dar, adauga el, politicienilor le-a luat prea mult timp sa reactioneze la ideea ca economia romaneasca in plina expansiune s-a prabusit, pentru ca masurile drastice, cum ar fi reducerile salariale, au venit prea tarziu. El ar dori ca costurile auxiliare salariale sa scada si simte ca sindicatele sunt prea puternice. In ochii lui, protectia ocuparii fortei de munca, in forma sa anterioara, si-a castigat, pe buna dreptate, adjectivul “socialist”.

Dar subiectul “Adrian Sobaru”nu-i place. “Un tip sare de la balconul  parlamentului. Altcineva este lovit de o masina.. un altul se sinucide pentru ca este nebun sau pentru orice alt motiv. Acest fel de lucruri se intampla peste tot”, spune Tiriac.

Sobaru nu a planificat saltul

Pe 22 decembrie, cu o zi inainte de a sari, nu s-a intamplat nimic deosebit spune Sobaru. Insa, in acelasi timp, multe il framantau. El a scris frazele de pe tricou, doar in cazul in care vocea lui nu ar fi fost suficienta. El a vrut sa spuna ceva guvernantilor si lumii intregi, in timp ce se afla pe balustrada; a spus, totusi, ceva dar nu-si mai aminteste. Planul sau fusese sa strige mesajul sau si nu sa sara, dar poate si-a dat seama, stand in picioare, pe acel balcon, ca vorbele nu vor fi suficiente sau  cuvintele sale nu ar fi  cele potrivite. El nu-si aminteste cum s-a intamplat, nu-si aminteste momentul in care a sarit sau momentul in care a aterizat pe o banca de piele captusita, care a atenuat impactul.

Stie insa ca a supravietuit, dar nu-si aminteste cum a zacut in propriul sange si cum repeta, la nesfarsit, dupa cum avea sa afle mai tarziu, cuvantul “libertate”.


Categorii

Criza datoriilor suverane, Criza mondiala, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

11 Commentarii la “ROMANIA, PE LISTA NEAGRA SI FORTATA SA INTRE IN FALIMENT?/ Efect domino: prabusirea GRECIEI, periculoasa pentru ROMANIA/ INCEPUTUL SFARSITULUI PENTRU GRECIA? FINANCIAL TIMES CREDE CA AUTORITATILE EUROPENE VOR PRELUA CONTROLUL TAXELOR SI IMPOZITELOR GRECESTI!/ Unde este, in realitate, riscul cel mai mare pentru prabusirea economiei mondiale: DATORIA PUBLICA A SUA/ Der Spiegel despre protestul lui Adrian Sobaru

  1. http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-8750056-ungaria-nu-renunta-taxa-banci-insa-reduce-jumatate-din-2013.htm

    Taxa pe banci din Ungaria va fi redusa la jumatate din 2013, insa va ramane o componenta a sistemului fiscal si in anii urmatori, a declarat luni un oficial al Ministerului ungar al Economiei citat de Reuters.

    “Consideram ca taxa pe banci este o componenta pe termen lung a sistemului de taxe sin Ungaria”, a declarat Andras Karman, secretar de stat in cadrul Ministerului Economiei, intr-un interviu acordat cotidianului Nepszabadsag.

    El a mai aratat ca autoritatile de la Budapesta intentioneaza sa reduca povara taxei, urmand ca din 2013 nivelul acesteia sa fie redus la jumatate. “Cu toate acestea, taxa pe banci nu va disparea avand in vedere ca intreaga Europa se indreapta in aceasta directie”, a spus Andras Karman.

    Guvernul se asteapta sa colecteze 90 miliarde de forinti (330 milioane de euro) pe an din taxa aplicata sectorului financiar in 2013 si 2014.

    Anul trecut, autoritatile de la Budapesta au decis introducerea unei taxe asupra bancilor, asiguratorilor si companiilor de leasing pentru a-si indeplini obiectivul de reducere a deficitului bugetar, convenit cu Fondul Monetar International, Uniunea Europeana si Banca Mondiala. Conform datelor Reuters, in 2010 aceasta taxa a adus la buget 187 miliarde de forinti (circa 700 milioane de euro).

  2. Pingback: Razboi întru Cuvânt » “SCHIMBARI REVOLUTIONARE” PENTRU GUVERNAREA EUROPEANA: propunerea unor taxe si impozite care sa fie platite direct Comisiei Europene
  3. Pingback: Razboi întru Cuvânt » DICTATURI MALTHUSIENE? SE CONTUREAZA INCA UN SCENARIU: lovituri de stat, dictaturi de forta majora, guverne autoritare pentru aplicarea politicilor dure asupra populatiei. INVENTARUL SCENARIILOR DE CRIZA
  4. Pingback: Razboi întru Cuvânt » SUA FARA AUR IN TREZORERIE? Ce spune FSB-ul lui Vladimir Putin despre presupusul motiv al arestarii lui Strauss-Kahn: Seful FMI ar fi o victima a conspiratiei SUA/ NI SE PREGATESTE O RASTURNARE SPECTACULOASA DE SITUATIE? Ce s
  5. Pingback: Razboi întru Cuvânt » SE PRABUSESTE SUA? “Spectacol de groaza” cu economia puterii mondiale, menit sa justifice o “austeritate” globala sau/si declansarea unui razboi?
  6. Pingback: Razboi întru Cuvânt » VALUL ”INDIGNATILOR” MATURA GRECIA: zeci de mii de demonstranti in Atena, mii in orasele de provinvicie. O tara de vanzare/ TRANSA DE IMPRUMUT PENTRU GRECIA, PRETEXT PENTRU ALTE DECIZII EUROCENTRISTE?/ Din minciunile prop
  7. Pingback: Razboi întru Cuvânt » CHINA ACUZA SUA CA E IN FALIMENT, ALAN GREENSPAN DA CA ”APROAPE SIGURA” INTRAREA GRECIEI IN INCAPACITATE DE PLATA
  8. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Sinteza money.ro: ECONOMIA GLOBALA E IN PRAGUL UNUI NOI DEZASTRU
  9. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Comisia Europeana analizeaza posibilitatea de A ADMINISTRA DIRECT FONDURILE EUROPENE DIN… ROMANIA, GRECIA SI BULGARIA. Vreo legatura cu URGENTA REGIONALIZARII?
  10. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Adevaratul MARE PERICOL si cursa in care cad inclusiv patriotii sinceri: “SA VINA UN GUVERN EUROPEAN SAU MONDIAL SA NE SCAPE DE BASESCU!…”
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare