Previziuni economice pentru 2016. SE PARIAZA DIN NOU PE CRIZA: “UN AN CATACLISMIC” cu epicentrul in CHINA/ Posibilele consecinte negative ale deciziei FED asupra economiei romanesti

17-01-2016 11 minute Sublinieri

chinastock

Royal Bank of Scotland își sfătuiește clienții să se pregătească pentru ”un an cataclismic” marcat de o criză globală a deflației, avertizând că marile burse ar putea cădea cu până la o cincime iar barilul de petrol ar putea fi cotat cu 16 dolari – potrivit The Telegraph.

Divizia de creditare a RBS afirmă că piețele dau semnale de stres similare celor 2008, din lunile care au precedat declanșarea crizei Lehman.

”Vindeți absolut tot, cu excepția obligațiunilor de înaltă calitate. Vorbim de redobândirea capitalurilor, nu de rentabilitatea capitalurilor. Suntem într-un hol foarte aglomerat care are ieșiri de urgență foarte strâmte”, se afirmă într-o notă trimisă clienților de conducerea Diviziei de Credite.

Andrew Roberts, șeful Diviziei, afirmă că piața creditelor și comerțul global se contractează- o adevărată provocare pentru bilanțurile corporative și câștigurile de capital în condițiile în care ponderile datoriei globale au atins un nivel record.

”China a pornit o corecție majoră care va avea efect de bulgăre de zăpadă. Acțiunile și creditarea au devenit foarte periculoase”, afirmă Roberts, care se așteaptă ca Wall Street și bursele europene să înregistreze scăderi între 10 și 20 la sută.

”Londra este vulnerabilă în situația unui șoc negativ. Toți aceia care acționează după mentalitatea tipică companiilor din domeniile minier și petrolier, potrivit cărora dividentele sunt în siguranță, o să constate cu surprindere că lucrurile nu mai stau deloc așa”, consideră Andrew Roberts.

Potrivit analizei RBS, prețul țițeiului va continua să scadă odată depășită bariera tehnică de 34.40 dolari, cel mai probabil barilul urmând să atingă un prag minim de 16 dolari, așa cum s-a mai întâmplat în 1999, în timpul crizei din Asia de Est. Banca afirmă că OPEC pare incapabil să răspundă încetinirii economice constante înregistrată de Asia, singura regiune care ar fi putut relansa cererea globală de petrol.

Morgan Stanley a avansat recent previziuni similare în legătură cu prețul petrolului, estimând o limită de 20 de dolari a țițeiului Brent.

RBS mai anticipează că randamentul pe 10 ani al bondurilor germane vor înregistra un minim istoric de 0,16 la sută pe an, iar rata dobânzii de politică monetară a BCE va coborâ până la -0,7 la sută.

RBS a emis primele semnale de îngrijorare legate de evoluția economiei globale în noiembrie 2015, când a estimat că economia americană își va încetini creșterea până la 0,5 la sută în trimestrul al patrulea, acuzând Federal Reserve că ”se joacă cu focul” în încercarea de a întări dolarul american.

RBS consideră că epicentrul stresului global este China, acolo unde creșterea bazată pe creditare a ajuns la saturație.

Miliardarul american George Soros a afirmat joi ca puternicele turbulente de pe pietele mondiale, declansate declansate de perioada de incetinire a economiei Chinei, ar putea fi semnul unei noi crize financiare, asemanatoare cu cea din 2008, potrivit AFP.

Vorbind la un forum al investitorilor la Colombo, in Sri Lanka, magnatul american a apreciat ca dificultatile Chinei si devalorizarile succesive ale yuanului fragilizeaza stabilitatea financiara internationala.

Aceste declaratii intervin in momentul in care bursele sunt zguduite inca o data de prabusirea burselor din China (-7%) unde sedinta a durat mai putin de un sfert de ora.

“Din nefericire, China are o foarte mare problema de ajustare, are numeroase alegeri de facut si isi poate transfera problemele asupra restului lumii, devalorizandu-si moneda, ceea ce a si facut”, a spus Soros.

O devalorizare a yuanului a creat “presiuni deflationiste” asupra restului lumii, a adaugat el, in fata Sri Lanka Economic Forum.

“Ne confruntam cu o foarte grava problema de ajustare care este destul de recenta si as spune ca acest lucru echivaleaza cu o criza si suntem la inceput”.

“Cand privesc pietele financiare, vad o situatie serioasa care imi reaminteste de ceea ce am vazut in 2008”.

Miliardarul de origine ungara a precizat ca a recomandat echipelor sale sa se arate foarte prudente in deciziile de investitii. .“Le-am spus sa fie foarte, foarte prudenti”.

Acesta a avertizat ca presiunile deflationiste ar putea conduce la in cerc vicios.

Reducerea preturilor ar putea sa fie buna pentru consumatori, pe termen scurt, dar se dovedeste periculoasa daca va conduce la amanarea deciziilor de cumparare in speranta unei noi scaderi a preturilor, ceea ce poate determina companiile sa isi intarzie investitiile.

“In loc sa isi cheltuiasca veniturile, isi vor reduce gradul de indatorare deoarece vor putea cumpara bunuri mai ieftine anul viitor decat in acest an”.

“Lichiditatile au devenit o forma de investitii atractiva si este foarte prost pentru pietele financiare. Sistemul financiar care a imprumutat bani tarilor in curs de dezvoltare dau inapoi acum”, a continuat Soros.

Când vine vorba despre datoriile suverane, termenul ”default” este deseori înțeles greșit. Aproape niciodată el nu semnifică renunțarea completă și permanentă la plata întregii datorii; chiar și unele dintre datoriile Rusiei țariste au fost în cele din urmă plătite (chiar dacă parțial) după revoluția din 1917, scrie într-un articol publicat de Project Syndicate Carmen Reinhart, profesor specializat în sistemul financiar internațional la Harvard University. Mai degrabă, neplata – un ”default” potrivit agențiilor de rating când îi privește pe creditorii privați – aduce în discutie restructurarea datoriei, care poate presupune extinderea scadenței, reduceri, perioada de grație.

Dacă istoria poate fi un ghid, atunci în 2016 ar putea avea loc asemenea discuții.

La fel ca multe alte aspecte ale economiei globale, acumularea datoriilor și intrarea în incapacitate de plată tind să fie ciclice. Începând de la 1800, economia globală a suferit mai multe asemenea cicluri, cu o parte dintre statele independente beneficiind de restructurări în fiecare an, variind între zero și 50%. Deși unul sau două decenii de calm aparent nu sunt un fapt neobișnuit, fiecare asemenea perioadă este urmată de un nou val de intrări în incapacitate de plată.

Cel mai recent ciclu include piețele emergente, în anii 1980-1990. Cele mai multe țări si-au rezolvat problema cu datoriile către mijlocul anilor 1990, însă un număr însemnat de state cu un venit redus rămân cu arierate cronicizate.

La fel ca și intrarea în incapacitate de plată proriu-zisă sau ca restructurarea datoriei, asemenea arierate sunt deseori puse sub obroc, poate pentru că tind să privească datornici cu venituri reduse și o sumă relativ mică în dolari. Însă aceasta nu anulează capacitatea lor de a iniția un nou ciclu de criză, atunci când statele care nu-și pot gestiona bine datoriile sunt influențate și de condiții globale nefavorabile.

Și, într-adevăr, condițiile economice globale – precum fluctuațiile prețurilor și modificarea ratei dobânzilor de către marile puteri economice precum SUA și China – joacă un rol important în precipitarea crizelor datoriilor suverane. Așa cum arata studiul meu recent realizat împreună cu Vincent Reinhart și Christoph Rebesch, curbele circulației capitalului internațional sunt periculoase, iar intrările în incapacitate de plată se întâmpla la încheierea perioadelor fericite ale influxului de capital.

Acum, la începutul lui 2016, apar la orizont semnele unor intrări în incapacitate de plata. Putem vedea deja creasta albă a unor valuri.

Pentru unele state, principala problema pleacă de la dinamica deficitului intern. Situatia Ucrainei este cu siguranță precară, deși, având în vedere cauzele sale speciale, nu este bine sa tragem concluziii generale pe aceasta tea.

Spre deosebire, situația Greciei, este mult mai familiară. Guvernul a continuat să acumuleze datorii până când povara nu a mai devenit suportabilă. Când dovada acestor excese a devenit cât se poate de clară, creditarea a încetat iar plata datoriilor a devenit imposibilă. În iulie 2015, în timpul negocierilor tensionate cu creditorii săi – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și FMI – Grecia a intrat in incapacitate de plată în relația cu FMI. Aceasta a facut ca Grecia să fie prima – și până acum singura – economie dezvoltată care a ajuns în această situație.

Dar, așa cum se întâmplă deseori, ceea ce s-a urmat nu a fost un ”default” total, ci mai degrabă un pas către un nou acord. Partenerii europeni ai Greciei au căzut de acord să ofere sprijin financiar suplimentar, în schimbul unui angajament al premierului Alexis Tsipras că va implementa reformele structurale și reducerile bugetare. Din nefericire, se pare că aceste măsuri nu au rezolvat criza datoriilor Greciei, ci mai degrabă au amânat-o.

O altă economie aflată în pericol mare este Puerto Rico, care are nevoie urgentă de o restructurare a datoriei suverane de 73 de miliarde de dolari. Acordurile recente pentru restructurarea unei părți din datorie sunt abia la început; de fapt nici nu sunt suficiente pentru eliminarea riscului un ”default” propriu-zis.

Trebuie amintit că, în timp ce o problemă de creditare ar fi una gravă, creditorii ar putea totuși să supraestimeze impactul ei extern. Le place să avertizeze că, deși Puerto Rico este un stat asociat al SUA, nu un stat propriu-zis, proasta gestionare a datoriei va fi un precedent negativ pentru statele și municipalitățile americane.

Precedentul a fost însă stabilit cu mult timp în urmă. În anii 1840, nouă state americane au încetat să-și mai plătească datoriile. Unele nu au mai plătit deloc, altele doar o parte din datorii. În anii 1870, un alt val de intrare în incapacitate de plata a înghițit 11 state. Virdinia de Vest a ieșit din această criză abia în 1919.

Unele dintre cele mai mari riscuri privesc economiile emergente, care suferă de pe urma schimbărilor economiei globale. În timpul avântului contrucției de infrastructură, China a important cantități mari de bunuri, prețurile au crescut și astfel au crescut și veniturile exportatorilor acestor bunuri, precum Brazilia. Pe fondul creșterii creditării în China si al dobânzilor reduse practicate de SUA, economiile emergente înfloreau. Criza economică din 2008-2009 a oprit, nu neapărat distrus, această creștere rapidă, iar economiile emergente s-au bucurat de o perioadă neobișnuit de calmă până în 2013.

Însă decizia Federal Reserve din SUA de a majora dobânzile, împreună cu reducerea creșterii economice a Chinei și scăderea prețului petrolului și al bunurilor de export, a dus la oprirea influxului de capital. Recent, multe piețe emergente au început să scadă rapid, sporind costul plății datoriilor în dolari. Veniturile din export și cele ale sectorului public au început să scadă, ducând la majorarea deficitelor de cont curent. Creșterea și investițiile s-au redus aproape pretutindeni.

Din perspectivă istorică, economiile emergente par să se îndrepte către o criza de proportii. Desigur, ele se pot dovedi mai rezistente decât predecesoarele lor. Dar nu trebuie să contam pe asta.

Banca Centrală a SUA – Federal Reserve-Fed – a majorat dobânda de politică monetară pentru prima dată în aproape zece ani, apreciind că prima economie a lumii a depăşit daunele provocate de criza financiară din perioada 2007-2009, scrie The New York Times.

Cei zece reprezentanţi ai Fed participanţi la şedinţa de politică monetară au decis în unanimitate ca dobânda cheie să fie majorată de la un interval de 0%-0,25% la 0,25%-0,5%. Dobânda de politică monetară a Rezervei Federale americane s-a aflat la nivelul zero timp de şapte ani. Rezerva Federală a precizat că va monitoriza cu atenţie evoluţia inflaţiei şi că majorările de dobânzi vor avea loc treptat, ţinta pe termen lung pentru dobânda cheie fiind de 3,5%. Această estimare a rămas neschimbată faţă de prognoza din luna septembrie. Oficialii băncii centrale se aşteaptă ca dobânda cheie să ajungă la 1,375% la sfârşitul lui 2016, ceea ce ar implica patru majorări de către un sfert de punct procentual. “Măsura pune capăt unei perioade extraordinare de şapte ani în care dobânda de politică monetară a fost aproape zero pentru a susţine redresarea economiei din cea mai gravă criză financiară şi recesiune de la Marea Depresiune”, a declarat preşedinta Fed, Janet Yellen, într-o conferinţă de presă, citată de Market Watch şi preluată de Capital.

Yellen a recunoscut însă că chiar şi după această majorare politica monetară a Fed va rămâne relaxată. ”Indicatorii economici de după şedinţa de politică monetară din octombrie a Fed au arătat că activităţile economice avansează în ritm moderat.
Cheltuielile de consum şi investiţiile companiilor au crescut în ultimele luni, iar situaţia sectorului imobiliar se îmbunătăţeşte în continuare”, se arată în comunicatul Fed. Potrivit Fed, situaţia continuă să se îmbunătăţească şi în cazul pieţei muncii, mai scrie MarketWatch.com

Decizia Băncii Centrale a SUA ar putea avea repercusiuni şi asupra economiei româneşti, în special în ceea ce priveşte creşterea dobânzilor la împrumuturile externe. “Bugetul României pentru anul 2016 este construit pe câteva premize importante, toate foarte optimiste: creştere economică de 4,1%, un curs mediu Eur/Ron de 4,4 şi un deficit de 2,8% din PIB. Este cât se poate de clar faptul că este un buget optimist care este construit pe un scenariu pozitiv pentru economie.

Altfel spus, România şi-a făcut un plan de cheltuieli pentru nişte bani pe care îi va obţine într-un caz fericit. Ce se va întâmpla însă dacă scenariul optimist nu se adevereşte? Dacă la anul România nu va creşte cu 4,1%, dacă cursul nu va fi stabil, dacă dobânzile nu vor creşte sau dacă încasările la buget nu vor fi cele preconizate atunci guvernul se va găsi într-o postură foarte delicată. Deficitul ar putea sări bine de 3%, ceea ce înseamnă că în partea a 2-a a anului nota de plată va fi mai mare decât banii din buzunar”, susţine Radu Ciofu, analist financiar la Admiral Markets UK Ltd.

Conform acestuia, riscurile externe vor fi principala problemă a României. Decizia FED poate destabiliza pieţele financiare în 2016, consideră Ciofu. “Dobânda zero practicată în prezent (nu doar de SUA) NU este ceva natural şi este un „medicament” cu efecte secundare pe termen lung. Renunţarea la dobânzile zero înseamnă scăderi în pieţele financiare, înseamnă risc, înseamnă mişcări negative. “Gândiţi-vă la un pacient care s-a obişnuit cu morfina. Este evident că pe termen lung dependenţa va genera probleme şi ea trebuie eliminată dar pacientul se va opune. Pentru el renunţarea la morfină (dobânzi zero) este dureroasă pe termen scurt. Renunţarea la dobânzi zero ar putea fi tema principală a anului 2016 însă, acest lucru s-ar putea produce într-un moment nefavorabil pentru guvernul actual. Renunţarea la dobânzi zero ar putea da peste cap planurile Guvernului României şi ar putea să forţeze ajustări bugetare în partea a 2-a a anului. Asta înseamnă că unele dintre măsurile adoptate acum (creşteri salariale, reduceri de taxe) ar putea să fie abandonate la anul”, mai consideră Ciofu.

* Companiile sunt obligate să-şi ţină banii în bănci
* Ionel Blănculescu: “Proprietatea este garantată prin Constituţie, ceea ce înseamnă că Legea bail-in-ului este neconstituţională”
Confiscarea depozitelor negarantate pentru salvarea băncilor cu probleme, măsură prevăzută în reglementările care tocmai au intrat în vigoare, în acest an, la nivel european ar putea aduce deponenţii în situaţia să-şi mute banii din conturile băncilor din Europa în afara continentului.

Legea rezoluţiei bancare a fost promulgată şi la noi, pe final de an 2015, fără ca nimeni dintre autorităţile abilitate să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la faptul că actul normativ presupune inclusiv ca, peste noapte, deponenţilor să le dispară economiile din bănci. Punctul nevralgic al legii priveşte societăţile comerciale, apreciază consultantul economic Ionel Blănculescu. Domnia sa ne-a explicat:

“Companiile sunt obligate de lege să lucreze rulându-şi banii prin bănci. În acelaşi timp, prin aplicarea bail-in-ului, banii, pe care, repet, firmele sunt obligate să-i ţină în bănci, vor fi luaţi în mod forţat.

Şi în cazul exproprierii unei proprietăţi, când construim o autostradă, exproprierea se face cu o despăgubire cu justă valoare. În cazul bail-in-ului, însă, vorbim de confiscare, de furt legalizat. Dacă legea te obligă să-ţi păstrezi banii în bănci, atunci trebuie să-ţi asigure şi condiţii. Situaţia este extrem de periculoasă. Discutăm despre o crimă cu premeditare. Cu alte cuvinte, ştim că cineva poate fi ucis, dar zicem că a fost legal. Dacă legea spune că băncile îmi pot lua banii mei, pe care i-am obţinut prestând un serviciu sau vânzând un bun propriu, atunci tot legea ar trebui să-mi permită să nu-mi mai ţin banii în conturile băncilor. Această reglementare pregăteşte cu premeditare o confiscare de la cineva captiv prin lege”.

Din rândul populaţiei, conform statisticilor, 99,98% din deponenţi au sub 100.000 de euro în depozite, valoarea garantată de stat. Nu trebuie să-i neglijăm, însă, pe cei 0,2%, care ar putea reprezenta 80% din banii existenţi în depozitele bancare, avertizează Ionel Blănculescu.
Proprietatea este garantată prin Constituţie, atrage atenţia domnul Blănculescu, subliniind că Legea rezoluţiei bancare este neconstituţională.

Domnia sa subliniază că, de acum înainte, putem da legi cu gir european prin care să furăm proprietatea, adăugând că, în acest moment “nu se face decât hazard moral şi se deschide Cutia Pandorei pentru toate domeniile”.
Ionel Blănculescu avertizează că, după acţionari, cei care vor pierde în urma acestei legi sunt creditorii băncilor, precizând: “Orice bancă obţine împrumuturi. Acum, vâzând această situaţie, cine mai împrumută băncile?”
Printre altele, economistul mai susţine: “Legea rezoluţiei bancare afectează toate instrumentele economice şi financiare create până acum, pentru că inclusiv cei care cumpără obligaţiuni vor fi afectaţi”.

Astfel, toate activităţile economice se realizează prin bancă, iar băncile însele vor suferi, rămânând fără creditori şi fără deponenţi şi reducându-se apetitul din partea tuturor de a colabora cu instituţii inanciare.
“Apare o declasificare a băncilor pe clase de risc”, conchide Ionel Blănculescu, subliniind că, acum, mulţi dintre oamenii cu bani nu au idee ce presupune bail-in-ul.
Unii specialişti consideră că în principal băncile mici vor fi afectate, pe termen lung, de Legea rezoluţiei bancare, întrucât şi firmele şi persoanele fizice se vor concentra pe băncile mari, ocolindu-le pe cele mai mici.
“Banii nu mai sunt garantaţi integral şi, în cazul în care o bancă se va confrunta cu probleme, se va ajunge la situaţia în care vor plăti deponenţii”, subliniază aceştia.

Analiştii arată că, acum, banii pe care oamenii îi păstrează în depozite, nu mai sunt în siguranţă: “Conceptul este că micul depunător nu trebuie să sufere. Dacă are depozite mai mari de 100.000 de euro, se confruntă cu riscul băncii, însă dacă valoarea banilor din depozite este mai mică de 100.000 de euro, atunci deponenţii au riscul statului, pentru că depind de puterea de garantare a acestuia. Însă, niciun stat nu-şi permite să şi-i pună în cap pe micii deponenţi. Statul poate intra în imposibilitate de plată doar dacă se va produce un colaps general în sistemul bancar, ceea ce este greu de crezut”.

Economistul Aurelian Dochia, administrator în cadrul Group Societe Generale, ne-a spus că, în perioada de criză, depozitele au crescut foarte mult, raportul credite/depozite ajungând la un nivel “foarte bun”, înregistrându-se mai multe depozite decât credite. Astfel, în opinia domnului Dochia, din punct de vedere al gestiunii riscurilor, situaţia este confortabilă. “Nu cred că se poate gândi o schimbare bruscă de comportament, mai ales în cazul în care nici alternativele nu sunt prea existente. Trebuie să recunoaştem că Bursa de Valori nu este pentru tot omul”, apreciază domnia sa.

Analistul economic Florin Cîţu nu este atât de impacientat cu privire la bail-in. Domnia sa a scris, pe pagina de Facebook: “Bail-out (n.r. salvarea băncilor cu fonduri de la stat) sau bail-in? Niciuna. Băncile, ca orice companie, în insolvenţă caută investitori sau ies de pe piaţă. Caută investitori care vor să participe voluntar.
Cei cu depozite în bănci trebuie să se întrebe dacă dobânda pe care o primesc îi recompensează pentru riscul de a deveni acţionari la un moment dat într-o companie insolventă.
Dar, la cum văd eu că evoluează lucrurile, bail-in nu va funcţiona şi, la prima situaţie mai gravă, se va transforma din nou în bail-out. Normal că până atunci cei cu depozite în banci vor ignora riscul de bail-in. În principal, pentru că au învăţat că pot să se bazeze pe bail-out”.

Anul trecut, Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la netranspunerea legislaţiei privind redresarea şi rezoluţia bancară de către Luxemburg, Polonia, Republica Cehă, România, Suedia şi Ţările de Jos (BRRD).
Data-limită pentru transpunerea acestor norme în dreptul naţional a fost 31 decembrie 2014. Ţara noastră s-a aflat printre statele împotriva cărora CE a deschis procedura de infringement pentru netranspunerea Directivei 2014/59/UE.
Referitor la procedura bail-in-ului, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, ne-a precizat, la începutul lunii iunie 2015: “Textul (n.r. proiectului de lege) transmis de Banca Centrală către MFP nu face altceva decât să transpună prevederile europene. Trebuie să înţelegem că nu BNR impune aplicarea bail-in-ului, printre soluţiile de salvare a băncilor cu probleme, ci Uniunea Europeană cere acest lucru”.

Domnia sa consideră că la noi nu va avea loc procedura de bail-in, pentru că “oamenii au înţeles să se pună la adăpost”, respectiv au avut grijă să nu-şi constituie depozite mai mari de 100.000 de euro. Acţionarii instituţiei supuse rezoluţiei vor fi primii care vor suporta pierderile, creditorii respectivei bănci suportând pierderi ulterior acţionarilor, în conformitate cu ordinea priorităţii creanţelor acestora din cadrul procedurii de insolvenţă, cu excepţia cazului în care, în prezenta lege, se prevede în mod expres altfel, iar persoanele fizice şi juridice care au contribuit la ajungerea în stare de dificultate majoră a instituţiei supuse rezoluţiei sunt trase la răspundere potrivit legii civile sau penale.


Categorii

1. DIVERSE, China, Criza datoriilor suverane, Criza mondiala

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

11 Commentarii la “Previziuni economice pentru 2016. SE PARIAZA DIN NOU PE CRIZA: “UN AN CATACLISMIC” cu epicentrul in CHINA/ Posibilele consecinte negative ale deciziei FED asupra economiei romanesti

  1. Nu luati credite imobiliare sau de studii, nu utilizati credit carduri si, in general, evitati bancile anul acesta! Urmeaza o criza mult mai mare decit cea din 2008!
    Acestea sunt avertizarile av. Gheorghe Pipera

    http://www.evz.ro/download?id=1196398

  2. Este surprinzator faptul ca articolul nu se refera si la Rusia in conditiile in care “Potrivit analizei RBS, prețul țițeiului va continua să scadă odată depășită bariera tehnică de 34.40 dolari, cel mai probabil barilul urmând să atingă un prag minim de 16 dolari”

    Asta ar duce la falimentul Rusiei si chiar la dezmembrarea ei.

  3. O statuie gigantica, infatisand Zeul Razboiului, a fost dezvelita in China

    Statuia este inalta de 58 de metri si cantareste peste 1.300 de tone. Sculptura contine peste 4.000 de fasii de bronz.
    Statuia tine in mana dreapta o sabile care cantareste 136 de tone.
    http://yuppy.9am.ro/stiri/Yuppy/Personalitati/294832/statuie-infatisand-zeul-razboiului-a-fost-dezvelita-in-china.html

    Beijingul se pregătește luni să închidă accesul într-o parte a Mării Chinei de Sud pentru a efectua exerciții militare în zonă, potrivit unor informații furnizate de autoritățile chineze, la o săptămână de la decizia Curții permanente de arbitraj de la Haga (CPA) care a respins complet revendicările Beijingului în Marea Chinei de Sud, relatează AFP.
    http://www.agerpres.ro/externe/2016/07/18/marea-chinei-de-sud-beijingul-va-efectua-exercitii-militare-la-o-saptamana-de-la-decizia-cpa-13-57-41

  4. Pingback: NUCLEARA FINANCIARA AMORSATA GEOPOLITIC: CADE DEUTSCHE BANK? In timp ce Germania impunea austeritatea in UE, bancherii nemti se ocupau de MANIPULAREA PIETELOR si crearea de CONTURI FALSE | Cuvântul Ortodox
  5. China a “pescuit” o drona submersibila americana care cauta epicentrul cataclismului din 2016 prin Marea Chinei de Sud, iar SUA spun ca vasul le apartine si China nu avea dreptul sa-l pescuiasca, fiind proprietatea armatei SUA!
    http://www.zerohedge.com/news/2016-12-16/china-seizes-unmanned-underwater-us-navy-vehicle-south-china-sea

    Uncle $am a ratat ocazia sa taca!

  6. O nava de razboi chineza a capturat o drona subacvatica trimisa de americani in Marea Chinei de Sud.
    Vehiculul subacvatic fara pilot se afla in mod legal in Marea Chinei de Sud si efectua o misiune militara de recunoastere. Este un vas suveran, cu imunitate, apartinand Statelor Unite, care are inscriptionat in mod clar in limba engleza interdictia de a fi scos din apa. a declarat un oficial american sub rezerva anonimatului. Tot el a precizat ca SUA au emis un protest oficial si au cerut inapoierea dronei.
    http://stirileprotv.ro/stiri/international/o-nava-de-razboi-chineza-a-captura-o-drona-subacvatica-trimisa-de-americani-in-marea-chinei-de-sud-reactia-sua.html

    Ce vina au chinezii ca nestiind limba engleza si nu au inteles inscriptia cu interdictia de a fi scos din apa? Ca sa nu mai spun ca pentru a citi inscriptia trebuiau mai intai sa scoata vasul din apa!
    Si sarbii si-au cerut scuze cand au doborat un avion invizibil american, spunand ca nu au stiut ca este invizibil: “Sorry we didn’t know it was invisible”.
    https://en.wikipedia.org/wiki/1999_F-117A_shootdown

    Asa ar trebui sa-si ceara scuze si China.

  7. Conform legilor maritime, China poate pastra drona americana, pe motiv ca a salvat un vas abandonat aflat in pericol de scufundare.

    A vessel is considered in peril if it is in danger or could become in danger. Prior to a salvage attempt the salvor receives permission from the owner or the master to assist the vessel. If the vessel is abandoned no permission is needed.
    Legal disputes do arise from the claiming of salvage rights. To reduce the amount of a claim after an accident, boat owners or skippers often remain on board and in command of the vessel.
    https://en.wikipedia.org/wiki/Marine_salvage#Ship_salvage_and_the_law

  8. Donald Trump a afirmat că acțiunea Chinei, care a confiscat drona, reprezintă o acţiune ”fără precedent”.”China fură drona de cercetare a Marinei Statelor Unite în apele internaţionale – o smulge din apă şi o duce în China într-o acţiune «unpresidented»”, a scris Trump, în primul mesaj.
    http://www.libertatea.ro/stiri/reactia-lui-donald-trump-dupa-ce-china-confiscat-o-drona-marinei-sua-1688175

    Ca sa nu-l supere pe Trump, China a anuntat ca-i da inapoi drona smulsa cu brutalitate din apele internationale.

    Chinese Defense Ministry spokesman Yang Yujun issued a statement late Saturday saying that a Chinese navy lifeboat discovered an unknown device in the South China Sea on Thursday. “In order to prevent this device from posing a danger to the safe navigation of passing ships and personnel, the Chinese lifeboat adopted a professional and responsible attitude in investigating and verifying the device,” Yang said. “China decided to transfer it to the U.S. through appropriate means.”
    “It’s natural for us to take possession of and research for a bit these types of things that America sends to our doorstep,” Yang said. “The louder they shout, the more their protests ring hollow.”
    http://www.zerohedge.com/news/2016-12-17/china-responds-will-return-stolen-drone-regrets-us-hype

  9. Cataclismul poate incepe, China a realizat rachete interceptoare foarte performante, HQ-19
    The HQ-18 is a highly-capable, hypersonic air and missile defense system developed by China
    “Metaphorically put, the mission of these control systems is to guide a needle to fly 1,000 kilometers to pierce the eye of another needle,” Wang Mengyi, deputy head of the Second Academy’s General Design Department and former leader of the laboratory, told China Daily.
    https://nationalinterest.org/blog/buzz/china-wants-shoot-down-us-military-war-here%E2%80%99s-how-they-plan-do-it-28897

  10. New York a fost detronat de Hong Kong
    Hong Kong now has the largest population of individuals worth at least $30 million thanks to a 31% increase over the last year that has pushed its total to about 10,000. By comparison, New York has 9,000.
    https://www.zerohedge.com/news/2018-09-06/these-are-cities-most-uber-wealthy-people

  11. China a stabilit un nou record de excedent comercial cu SUA
    China’s trade surplus with US grows to new record in August: $31.05 billion, up from $28.09 billion in July
    https://www.cnbc.com/2018/09/09/chinas-trade-surplus-with-us-grows-to-new-record-in-august.html

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare