FMI a cerut Romaniei SCUMPIREA GAZELOR, disponibilizarea a mii de mineri si “RESTRUCTURAREA” a doua Complexe Energetice/ Tsipras, noul premier al Greciei, nu mai vrea programul de “asistenta financiara”: “Dupa cinci ani de austeritate barbara poporul nu se mai pleaca in fata fricii”. GRECII VOR CERE COMPENSATII DE LA GERMANIA

10-02-2015 6 minute Sublinieri
schaechter-sm

foto: gandul.info

 

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale părăseşte iar România fără o scrisoare de intenţie, după ce Guvernul de la Bucureşti nu a acceptat scumpirea fără precedent a gazelor pentru populaţie şi disponibilizarea a mii de mineri. Astfel, acordul este în vigoare, dar temporar suspendat.

Guvernul nu a ajuns la un acord cu delegaţiile Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE), după ce experţii internaţionali au solicitat creşterea abruptă a preţului la gaze naturale pentru populaţie şi CET-uri, dar şi restructurarea masivă a sectorului minier, respectiv Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia.

Premierul Victor Ponta a anunţat ieri că în aceste condiţii nu va fi semnată o scrisoare de intenţie, cele două părţi convenind ca în luna aprilie să fie discutate din nou cele două probleme. Astfel, acordul cu FMI este în vigoare, dar suspendat temporar, aşa cum este încă din vara lui 2014.

Aceasta nu este prima dată când delegaţia FMI pleacă fără o scrisoare de intenţie, cea mai recentă dispută fiind cea din vară, când FMI şi CE nu au fost de acord cu reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator, măsură pe care Executivul a implementat-o oricum şi este în vigoare de la 1 octombrie 2014. Şi atunci, FMI a plecat din România pe uşa din dos, adică fără să mai prezinte public rezultatul negocierilor cu guvernanţii români, aşa cum a procedat de fiecare dată.

Scumpirea gazelor, soluţia magică a FMI

FMI a cerut majorarea, de la 1 aprilie, a preţului la gazele naturale vândute populaţiei şi centralelor electro-termice care produc căldură în marile oraşe, de la 53 de lei pe MWh la 62 de lei pe MWh, adică o scumpire cu 17%. Executivul a respins această solicitare, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere, iar astfel s-ar acumula noi datorii.

„Liberalizarea înseamnă creşterea preţului la gaze, ca să vorbim pe înţelesul tuturor. Până în aprilie, vom veni cu o propunere de calendar sustenabil, realist, care să ţină cont de ce este cu adevărat, nu de calcule pe hârtie care sunt mecanice şi de multe ori în realitate produc efecte negative“, a spus Ponta.

Anterior, Răzvan Nicolescu, fostul ministru al Energiei, a anunţat că a negociat la Bruxelles amânarea calendarului de liberalizare, din 2018 până în 2021, urmând ca în primele şase luni din 2015 să nu existe nicio majorare de preţ. El a afirmat că negocierea a fost făcută cu fostul Comisar European pentru Energie, Gunther Oettinger. Numai că, între timp, componenţa Comisiei Europene s-a schimbat.

Liberalizarea pieţei gazelor s-a terminat deja pentru firme, de la 1 ianuarie 2015 acestea funcţionând deja în piaţa liberă. În schimb, liberalizarea pentru populaţie este o problemă spinoasă, deoarece vechiul calendar de liberalizare avea un preţ-ţintă de 119 lei/MWh, pe când preţul pieţei este undeva în jurul a 85 de lei/MWh. Între timp, preţul petrolului a scăzut de la 115 la 58 de dolari pe baril din vară până acum. Gazprom leagă printr-o formulă preţul gazelor de cel al ţiţeiului, astfel că gazele de import ar trebui să se ieftinească.

Cărbunele e strategic, dar în pericol

Instituţiile internaţionale au cerut restructurarea „masivă şi radicală“ a Complexului Energetic Hunedoara şi a Complexului Energetic Oltenia, însă Executivul de la Bucureşti este de părere că o astfel de restructurare nu ar salva industria producătoare de energie pe bază de cărbune şi locurile de muncă, ci, dimpotrivă, ar diminua semnificativ importanţa acestui sector în câţiva ani în România.

„Sper să ne înţelegem, dar în interesul României. Suntem de acord cu măsuri de eficientizare, dar nu vom accepta măsuri să ducă la dispariţia acestui sector esenţial pentru siguranţa noastră energetică şi dezvoltarea economico-socială a unor regiuni, Hunedoara, Gorjul în special, dar şi tot ce ţine adiacent“, a afirmat Ponta.

Complexul Energetic Oltenia extrage 95% din lignitul României şi asigură până la 30% din consumul intern de energie electrică. Compania are aproape 19.000 de angajaţi. Compania trebuia să fie listată cu 15% încă de anul trecut.

Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariaţi, dintre care o parte activează în cele patru mine de huilă viabile din Valea Jiului, la care se adaugă termocentralele Mintia şi Paroşeni. Această companie produce 7% din energia electrică la nivel naţional. Anterior, Executivul s-a obligat să o privatizeze cu un investitor strategic.

Efectele eşuării negocierilor

Analistul economic Florin Cîţu consideră că FMI culege acum „ce a semănat“ şi că nu vor exista efecte pentru că România nu trage efectiv bani în cadrul acestui acord. „Nu cred că va avea vreun efect faptul că FMI pleacă fără o scrisoare de intenţie, este un acord în care România nu trage bani. Nu înţeleg de ce l-am semnat, s-a spus la momentul respectiv că ne dă credibilitate în rândul investitorilor şi ne putem împrumuta mai ieftin. Nu văd niciun efect că FMI pleacă fără o scrisoare de intenţie. Este îngrijorător faptul că iar amânăm din reforme, dar aşa ne-a obişnuit FMI în ultimii cinci ani. FMI semna scrisori de intenţie deşi nu se făceau reforme. Acum culege ce a semănat. Ca în 2005-2006, când am rupt acordul cu FMI, aceste reforme amânate se adună şi acest lucru costă“, a declarat el pentru „Adevărul“.

De altfel, şi preşedintele Comisiei de Buget-finanţe-bănci din Camera Deputaţilor, deputatul PSD Viorel Ştefan, a declarat că acordul este suspendat temporar, până se găsesc soluţii la nivel de experţi, dar că înţelegerea continuă.

CFR Marfă, din nou la privatizare

Autorităţile de la Bucureşti au convenit cu instituţiile financiare internaţionale reluarea privatizării CFR Marfă, după ce un astfel de proces a eşuat în anul 2013. Ponta a confirmat luni că Ministerul Transporturilor va demara procedura de selectare a consultantului pentru reluarea procesului de privatizare a companiei CFR Marfă. Analistul Florin Cîţu este sceptic cu privire la aceasta. „Nu cred că vom vedea reluarea privatizării CFR Marfă. Guvernele socialiste, şi nu numai cel din România, nu vor merge pe astfel de reforme, de privatizări, ar însemna creşterea şomajului, iar acest lucru nu şi-l doresc“, a spus el.
  •  Hotnews:

Alexis Tsipras respinge prelungirea programului de asistenta financiara pentru Grecia

Premierul grec, Alexis Tsipras, a declarat duminica in Parlament ca nu vrea extinderea programului de asistenta financiara acordat de Uniunea Europeana, ci un “credit punte” pana la finalizarea unei noi intelegeri, relateaza Greek Reporter, in editia electronica.

Tsipras a declarat ca scopul sau este sa serveasca intereselor nationale si sa respecte promisiunile electorale ale partidului sau. “Dupa cinci ani de austeritate barbara poporul nu se mai pleaca in fata fricii”, a declarat el, citat de greekreporter.com.

“Grecia vrea sa isi onoreze datoria … Daca partenerii nostri vor acelasi lucru, sunt invitati la masa negocierilor ca sa putem discuta cum putem face acest lucru viabil”, a declarat Tsipras in Parlamentul grec.

In discursul sau adresat natiunii, Tsipras a respins prelungirea programului de asistenta financiara acordat de Uniunea Europeana si a insistat ca tara sa are nevoie de un “credit punte” in iunie, cand Atena ar urma sa negocieze un nou acord cu UE si Fondul Monetar International.

“Ajutorul a esuat … Noul Guvernul nu este justificat sa ceara o prelungire a imprumutului”, a declarat premierul, adaugand ca poporul grec i-a oferit partidului sau un mandat pentru a abandona “programul dezastruos de austeritate”.

“Vrem un acord nou, un credit punte, care sa ne ofere spatiul fiscal pe care il cere o negociere sincera”, a declarat Tsipras.

Premierul a anuntat, de asemenea, redeschiderea televiziunii publice ERT, inchisa in 2013 pentru a se salva bani, si a adaugat ca tara are o “obligatie morala” sa pretinda reparatii de razboi de la Germania.

El a promis, de asemenea, o serie de masuri care vor intra in vigoare de miercuri dimineata si care se vor concentra pe criza umanitara. “Grecia nu poate fi o tara europeana cand mii de persoane sunt infometate sau nu au electricitate”, a declarat el, adaugand ca masurile vor include mancare gratuita, electricitate, adapost si medicamente pentru familiile afectate de criza economica.

Tsipras a promis, de asemenea, abolirea privilegiilor politice, promitand vanzarea masinilor ministeriale care valoreaza peste 700.000 de euro, precum si vanzarea unuia dintre cele trei avioane ale Guvernului.

Actualul acord de imprumut al Greciei expira la sfarsitul lui februarie. UE vrea ca Atena sa ceara extinderea lui si sa se angajeze in continuarea reformelor, dar Grecia a refuzat acest lucru.

Jean-Claude Juncker: Grecia sa nu se astepte ca zona euro sa se incline in fata premierului Tsipras

Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avertizat luni grecii sa nu se astepte ca zona euro sa se incline in fata cererilor premierului Alexis Tsipras, semn al confruntarilor in crestere pe tema datoriilor statului elen.

Tsipras a prezentat duminica in Parlamentul de la Atena planurile sale de renuntarea la programul “crud” de austeritate, a exclus orice prelungire a programului de salvare de 240 de miliarde de dolari, care se incheie la sfarsitul acestei luni, si s-a angajat sa incerce sa obtina compensatii de la Germania, legate de ocupatia nazista din Al Doilea Razboi Mondial, relateaza Mediafax.

Discursul fara compromisuri al lui Tsipras a agitat pietele financiare, precum si oficiali ai unor state din afara zonei euro.

Premierul britanic David Cameron a prezidat luni o intalnire cu oficiali din Ministerul de Finante si Banca Angliei, pentru a discuta un plan pentru o posibila iesire a Greciei din zona euro, a declarat o sursa din cadrul Trezoreriei.

Inainte de o reuniunea a ministrilor de Finante ai statelor din G20 de la Istanbul, reprezentanti ai Statelor Unite si Canadei au cerut liderilor UE si ai Greciei sa tempereze tonul retoricii din jurul austeritatii si sa lucreze la un compromis referitor la datoria publica a Greciei, de 315 miliarde de euro, echivalenta cu 175% din PIB-ul tarii.

Ministrul elen de Finante Yanis Varoufakis, care nu a reusit saptamana trecuta sa obtina sprijinul capitalelor europene pentru planul sau de restructurare a datoriilor Greciei, a nemultumit duminica pe unii parteneri din zona euro afirmand ca uniunea monetara se va prabusi daca tara sa va fi fortata sa renunte la moneda unica.

“Grecia nu trebuie sa presupuna ca starea generala de spirit s-a schimbat atat de mult in zona euro incat va accepta neconditionat programul guvernului Tsipras”, a declarat Juncker in timpul unei vizite in Germania.

Seful CE, care s-a intalnit cu Tsipras saptamana trecuta, la Bruxelles, a spus ca nu se asteapta la un acord cu Grecia inainte de summit-ul UE de joi sau reuniunea ministrilor de Finante de miercuri. “Nu cred ca vom ajunge atat de curand la concluziile finale”, a precizat Juncker la o reuniune a Partidului Social Democrat (SPD) german, organizata Nauen, Germania.

Vicecancelarul german Sigmar Gabriel, lider al SPD, participant la eveniment, a respins cererea lui Tsipras pentru compensatii legate de ocupatia nazista a Greciei, afirmand ca astfel de probleme au fost rezolvate in timpul negocierilor care au condus la unificarea Germaniei in 1990.

Intrebat daca Germania va plati compensatii, Gabriel a spus ca probabilitatea este zero. Escaladarea conflictului dintre Grecia si celelalte state din zona euro a alarmat partenerii internationali. Secretarul Trezoreriei americane Jack Lew a afirmat la postul de televiziune CNBC ca “toata lumea trebuie sa coboare putin tonul retoricii”.

“Este nevoie de o discutie in care Grecia si toate celelalte parti implicate sa caute o solutie practica, pragmatica”, a spus Lew.

Autoritatile de la Washington au cerut deja public zonei euro sa ajunga la un compromis cu Grecia, iritand Germania, care vrea ca autoritatile de la Atena sa respecte angajamentele de austeritate si de obtinere a unui excedent bugetar mare, pentru ca tara sa isi poata plati datoriile.

Ministrul canadian de Finante Joe Oliver a cerut si el un acord privind datoriile Greciei. El a declarat ca Grecia nu trebuie sa intre in default, dar si ca creditorii trebuie sa colaboreze cu autoritatile elene pentru a se ajunge la o solutie de compromis.

Bursa din Atena a scazut luni cu aproape 10%, influentand negativ si bursele europene, dupa ce agentia Standard&Poor’s 500 a retrogradat vineri ratingul Greciei, aflat deja in categoria junk, nerecomandata investitiilor.

Ministrul grec de finanțe, Yanis Varoufakis, afirmă  că zona euro este un castel de cărți de joc ce se va prăbuși dacă Grecia va părăsi eurogrupul.

„Ieșirea Greciei din zona euro nu este o perspectivă care să facă parte din planurile noastre, deoarece credem că Europa e fragilă. E ca și cum am construi un castel din cărți de joc. Dacă scoatem cartea Greciei, toate  celelalte se prăbușesc”, a declarat Varoufakis, potrivit Wbponline.

Potrivit ministrului de finanțe, în ultimii ani s-a dezvoltat în toată Europa „un nor de frică”.

„În total, ajungem mai rău decât fosta Uniune Sovietică”, a spus acesta.


Categorii

1. DIVERSE, Acordul cu FMI, Criza datoriilor suverane, Grecia

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

4 Commentarii la “FMI a cerut Romaniei SCUMPIREA GAZELOR, disponibilizarea a mii de mineri si “RESTRUCTURAREA” a doua Complexe Energetice/ Tsipras, noul premier al Greciei, nu mai vrea programul de “asistenta financiara”: “Dupa cinci ani de austeritate barbara poporul nu se mai pleaca in fata fricii”. GRECII VOR CERE COMPENSATII DE LA GERMANIA

  1. E ca in bancul vechi din anii 80: “dar cu cianura ati incercat?”

    Banc care, privit tinand cand cont de ceea ce stim acum despre ideologia de inspiratie satanica care doreste “limitarea” populatiei planetei, capata niste nuante… Hm…

    Dar ajutorul si nadejdea noastra este Domnul: “ce-mi va face mie omul?” (Psalmi 55, 4; 55, 11; 117, 6; Evrei 13, 6)

    http://bibliaortodoxa.ro/cautare.php?text=ce-mi+va+face+mie+omul&carte=-3

  2. Bravo guvernului. Mai este vreun prim-ministru in afara de Ponta care sa nu fi privatizat si restructurat nimic in Romania din 90 incoace? Asta in timp ce tot ce nu s-a privatizat desi era pe lista FMI (Hidroelectrica, CFR marfa, Oltchim…) au inceput sa lucreze cu profit aducand bani la bugetul tarii. Dupa roade se cunoaste pomul.

  3. Atat politicul ,cat si Biserica cu toti misionarii lui HRISTOS de pretutindeni ,sa puna odata punct ,fricii , care zace in inimile lor . Si sa copieze tot ce este bun si drept in fata lui DUMNEZEU ,de la fratii nostrii ,greci . Nu va mai luati dupa ,,APUS ,, ca, niste copii naivi ,caci ,spun Sfintii nostrii ,APUSUL este IADUL . Fiti cu demnitate ,curaj ,barbatie si cereti lui DUMNEZEU .

  4. De ce nu faceți un studiu de impact destinat populației României prin care să se exprime dacă este ori nu de acord cu cerințele Fondului și dacă ”ajutorul” multianual al Fondului a fost în beneficiul lor direct sau nu ? Ar putea fi și un ajutor explicativ pentru deciziile viitoare ale guvernanților .

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare