Din emisiunea “La ordinea zilei” cu Dana Grecu (Antena 3) din 18 oct. 2013 – cu ILIE SERBANESCU, Lucian Bolcas, Robert Veress, Mihai Voicu, RADU TUDOR.
Despre ce aparau satenii din Pungesti impotrivindu-se exploatarii gazelor de sist si minciuna independentei energetice, despre situatia exploziva riscand “rascoala” legata de gazele de sist,despre coabitarea perfecta Basescu-Ponta pe subiectele Chevron si Rosia Montana, despre scopurile scandalului mult supradimensionat al agresarii ministrului Daniel Barbude catre presupusi protestatari si discreditarea manifestantilor anti-exploatare RMGC si anti-exploatarea gazelor de sist.
Un ochi râde, altul plânge, când mă uit la bieţii oameni din Pungeşti. Ce-ar spune totuşi Iulia Albu şi alte fashioniste despre ţinutele vasluienilor în gumari şi cu fesuri? Hainele combatanților sunt în tonuri de pământ, accentuate probabil de praful din sanțurile prin care i-au cam îmbrâncit jandarmii, ca să-i întrebe pe urmă de ce se aruncă în colb.
Fashionistele ar râde dispreţuitor. Eu râd amar. În Moldova care nu e a lor, urmaşii urmaşilor supuşilor lui Ştefan cel Mare se îmbracă așa, pentru că n-au nici după ce bea apă. Dar au totuşi apă şi ar vrea, în simplitatea lor, să aibă şi de acum încolo. Măcar atât!
S-o fi transmis din tată-n fiu ideea că, dacă se otrăvesc fântânile, trebuie să te retragi în munţi. Şi oamenii de acolo nu par să fi avut vreodată bani să meargă la schi, deşi, ce-i drept, căciuli ar avea.
Țăranii din Pungești își apără sărăcia, și nevoile, și neamurile. Îndură frigul şi de frică, şi de dragul copiilor. Demonstranții intuiesc dureros că şi urmașii urmașilor lor vor fi legaţi de pământ la Pungeşti, din cauza sărăciei crunte. Au sărit din gumari pentru că pur şi simplu nici ei, nici copiii lor nu şi-ar permite să cumpere apă. Dacă stai la Pungești, îți trebuie și pentru ciorbă, și pentru animale. Mai și speli, mai și uzi prin grădină.
De ce și-ar asuma localnicii riscul să culeagă legume contaminate și să scoată din fântâni apă mov? Niciun ban nu va ajunge la ei. În Statele Unite, o comunitate din pământul căreia se scoate gaz de șist se îmbogăţeşte, pentru că dreptul de proprietate se extinde și asupra resurselor din subsol. În România, bogăţiile din pământ sunt un blestem. Proprietarii trag doar ponoasele.
Poziţia premierului după bătălia tragi-comică de la Pungeşti? ,,Jandarmii au făcut bine, pentru că este inacceptabil să se blocheze drumurile publice.”
Şi totuşi, în urmă cu o lună, ministrul de Interne recunoştea senin că jandarmii nu intervin pentru a elibera bulevardele ocupate de manifestanţii anti-RMGC, în urma unei înţelegeri politice. Întrebat ce crede despre acest lucru, Victor Ponta devenea prea important pentru astfel de mărunţişuri şi răspundea cu o detaşare demnă de o cauză mai bună: ,,Dar ce? Eu mă ocup cu bulevardele?”.
Ce era permis la Bucureşti în septembrie a devenit însă de netolerat la Pungeşti în octombrie.
Ce-i drept, una e la Bucureşti, unde o intervenţie brutală ar fi antrenat o revoltă masivă; alta e la Pungeşti, unde numărul demonstranţilor nu poate creşte, din moment ce aproape toată suflarea comunei e deja în câmp, iar jandarmii au blocat drumul judeţean, ca nu cumva localnicii să primească întăriri din partea vreunei grupări ,,eco-anarhiste”.
Însă, dacă pentru a-şi forma o opinie despre Roşia Montană, premierul s-a dus acolo să constate că ,,minerii nu vor decât să muncească”, în cazul protestului de la Pungeşti, şi-a făcut o părere de la distanţă. Ar mai fi o diferenţă: vasluienii, care n-au bani nici de haine, nu-şi permit să plătească reclame la televizor cu sloganul: ,,Ţăranii din Pungeşti nu vor decât să bea apă.”
Mai mulţi locuitori din Pungeşti au ieşit şi în această seară la protestele împotriva gazelor de şist. Oamenii au declarat la REALITATEA TV că au venit cu inima deschisă şi că luptă pentru viaţă. “Am venit cu inima de om simplu, ca să mă lupt pentru viaţă. Eu n-am bani, dar o să reuşim”, a declarat o femeie din Pungeşti în cadrul emisiunii Jocuri de Putere de la REALITATEA TV.
“Să nu mai creadă că ei o să învingă, sunt mână-n mână. Eu n-am bani, dar o să reuşim în viaţă. Noi am luptat din proprie iniţiativă. Jandarmii ne-au bruscat”, a povestit o femeie la REALITATEA TV.
Şi părintele din Pungeşti a spus că lupta pe care au început-o cei din localitate este una grea.“E o luptă grea pe care o ducem, dar sperăm că această luptă care a început luni, de Sfânta Parascheva, va fi câştigată. A început când noi eram la biserică, iar ei veneau să ne otrăvească pe noi. Domnul Spiridon a văzut jandarmii şi atunci s-au alarmat oamenii”, a declarat părintele la REALITATEA TV.
Primăvara trecută, tanti Zali, o femeie trecută de 60 de ani din comuna Sânmihaiu Român din judeţul Timiş, s-a pomenit cu caţiva muncitori care dădeau găuri, întindeau fire şi băgau explozibil în cultura ei de grâu. Muncitorii de la Prospecţiuni, firma omului de afaceri Ovidiu Tender, explorau zona în căutare de gaze. Însoţită de nepotul său, care a filmat întregul incident, tanti Zali s-a dus să îi alunge pentru că se aflau pe terenul ei în mod ilegal.
Tanti Zali ştia ce se întâmplă: „primarul şi cu viceprimarul au luat bani” pentru asta. În timp ce grăbeşte nervos pasul, scăpând o înjurătură printre dinţi şi cercetând gropile în care se afla explozibil, le explică foarte răspicat muncitorilor că aranjamentul a fost făcut cu primăria, dar că pământul este al ei şi le cere să plece. Muncitorii încearcă să-i explice că există o înţelegere, dar tanti Zali nu se lasă şi ia cu asalt un steag de marcaj pe care îl scoate furioasă din pământ şi îl aruncă cât colo. Muncitorii se uită nedumeriţi la femeia care le cere să scoată explozibilul din pământul ei. „Le scoţi afară sau le scot eu!”, ameninţă femeia fără să-i pese de eventuale consecinţe ale actului său de curaj. „Îl scot eu să văd ce se întâmplă. Mor? Mor, mor!”. „Nu, nu glumiţi”, îi spune un muncitor. „De ce, care e problema?”, se arată nedumerită tanti Zali. Primeşte răspunsul prompt: „Că ne băgaţi pe toţi la puşcărie!”
Tanti Zali e însă hotărâtă, în ciuda avertismentelor venite din partea nepotului care îi spune că îşi pune viaţa în pericol şi continuă să filmeze şi să ceară, la rândul său, socoteală. „E pericol un drac! Lasă că îţi arăt eu cum le trag”, insistă tanti Zali care pare neînfricată. „Vai de mine, ce frică mi-i!”, exclamă femeia ironic, acompaniindu-şi vorbele cu gest larg din mâini.
Femeia nu trece însă la fapte. Între timp, unui muncitor îi vine ideea salvatoare. Sună la firmă să spună ce s-a întâmplat şi cheamă ajutoare pe care „să le ia în pene” tanti Zali. Dar ea nu are nevoie de explicaţii, pentru că ştie ce se întâmplă, ea vrea doar ca angajaţii Prospecţiunii să plece de pe pâmântul ei cu tot cu explozibil. Degeaba încearcă aceştia să-i explice că în cazul în care se găsesc resurse, exploatarea poate începe şi peste 20 de ani. „La dracu! Hai să fim oameni serioşi, că doar nu ni-s proşti nici care. Că dacă găseşte, imediat se şi face (exploatarea –n.r)”,dă verdictul femeia. Unul dintre muncitori insistă şi îi explică posibilele avantaje ale unei viitoare exploatări. Tanti Zali nu se lasă înduplecată: „Pe mine nu mă interesează banii, mă interesează pământul meu”.
Discuţia continuă în jurul aceleaşi teme până când la faţa locului ajunge o reprezentantă a firmei, care dăduse „verde” pentru lucrare. Aceasta explică că există o înţelegere cu cel căruia i-au dat în arendă terenul agricol în cauză, un aşa-numit domn Vitalie. Din acest punct, discuţia este purtată aproape în întregime de nepotul lui tanti Zali, care îi spune reprezentantei firmei că era nevoie de acordul proprietarului, nu de al arendaşului, şi că va da firma în judecată.
Consilierii de la primărie au votat aprobarea, apoi s-au răzgândit
La sfârşitul lunii februarie, consilierii locali din Sânmihaiu Român, comună situată la 13 kilometri de municipiul Timişoara şi aflată în colegiul pesedistului Ilie Sârbu, au votat un proiect de hotărâre prin care firmei Prospecţiuni SA i se permitea să facă explorări geologice în zonă, scrie presa locală. La scurt timp, aceştia au votat în unanimitate pentru revocarea acestei hotărâri, după ce mai mulţi localnici s-au arătat nemulţumiţi.
Viceprimarul comunei, Adrian Engelmann, nu îşi mai aminteşte exact ce documente au prezentat reprezentanţii companiei care veniseră după aprobare, dar promite că se va documenta. Între timp, încearcă să justifice bâlbâiala consilierilor din primărie.
„Au venit, s-au înscris (reprezentanţii firmei Prospecţiuni SA n.r.) pe ordinea de zi şi au venit să ne expună. (…)Au prezentat o plansă, ne-au spus aşa în mare parte că nu afectează, nu nimic, şi cam atâta. (…) Nu mai ştiu exact ce mi-a prezentat. Mă documentez dacă vreţi (…) Părea totul ok, în regulă. Care, cum, ce ... şi apoi, când am văzut că nu e aşa, li s-a retras aprobarea. Una e când vine şi prezintă în momentul ală, ad-hoc. Altfel gândeşti. După aia, când le iei la calculat, să vezi exact cum şi ce, nu îţi ies socotelile”, a explicat pentru gândul Engelmann. După ce au votat, reprezentanţii locali şi-au dat seama că firma nu avea toate avizele şi certificat de urbanism aşa că s-a votat în unanimitate pentru revocarea aprobării. Atât de rău s-au supărat consilierii că reprezentanţii companiei „nu au fost cinstiţi”, aşa cum spune viceprimarul, şi că ei au avut încredere oarbă în aceştia, încât au şi amendat firma pentru că nu au oprit lucrările în timpul convenit.
Dincolo de aprobarea de la primărie, necesară pentru explorarea terenurilor care îi aparţin, firma care făcea explorări avea nevoie de permisiunea proprietarilor terenurilor. Lui tanti Zali nu i-a cerut însă nimeni acceptul.
Explicaţia companiei: „Nimeni nu vrea să spună situaţia reală a pământului”
Reprezentantul companiei Prospecţiuni SA, Mihai Mitroi, director QHSE, a declarat pentru gândul că incidentul prezentat „a fost o regretabilă eroare” şi că au avut aprobare de la majoritatea proprietarilor.
„Sunt tot felul de înstrăinări, închirieri şi nimeni nu vrea să spună situaţia reală a pământului. Discutăm cu proprietarul, se supără arendaşul; discutăm cu arendaşul, se supără proprietarul. Aceste împrumuturi de terenuri sunt făcute cu acte sau fără acte. Probabil, din acest motiv, nu ni se spune situaţia reală (…) Nu suntem în stare întotdeauna să identificăm proprietarul oricărei parcele, se fac confuzii de nume, sunt doi oameni cu acelaşi nume, sunt arendaşi şi proprietari, arendaşi care nu au acte pe terenul de arendă. Există dispute între ei privind persoana care ar trebui despăgubită”, a încercat să justifice reprezentantul Prospecţiuni SA incidentul de la Sânmihaiu Român.
Viceprimarul comunei a declarat că majoritatea terenurilor agricole sunt date în arendă la trei-patru agricultori mari şi sunt foarte puţini cei care îşi mai lucrează pământul individual.
Compania Prospecţiuni nu avea toate avizele
Firma omului de afaceri Ovidiu Tender a început lucrările de explorare la Sânmihaiu Român fără o autorizaţie de construire, potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean Timiş, care a preluat cazul.
„Li s-a pus în vedere că este necesară obţinerea autorizaţiei de construire chiar şi pentru prospectare şi cercetare. La acel moment nu aveau această autorizaţie.Acum au început să facă demersurile. Au obţinut un certificat de urbanism pentru prospectare şi cercetare aşa cum prevede legea şi acum urmează să emitem autorizaţia la fază de cercetare. (…)Nu ştiau că trebuie să obţină autorizare şi la faza de cercetare”, a declarat pentru gândul Loredana Pălălău, arhitect şef al Consiliului Judeţean Timiş, care a precizat că explorările nu sunt neapărat pentru gazele de şist.
Aceasta a precizat că este nevoie de aprobări ale Consiliului Judeţean pentru că lucrările nu se desfăşoară pe o singură unitate teritorial-administrativă. Compania Prospecţiuni a fost contractată de compania ADX Energy, care a câştigat licenţa de concesiune de la Agenţia Naţională de Resurse Minerale pentru perimetrul în care se află Sânmihaiu Român şi alte opt comune, potrivit reprezentantului Prospecţiuni.
Prospecţiunile pentru explorarea gazelor de şist în sudul judeţului Constanţa au început şi vor dura aproximativ un an, a anunţat, vineri, Mihai Mitroi, vicepreşedintele companiei Prospecţiuni, care a precizat că suprafaţa zonelor prospectate însumează peste o mie de kilometri liniari.
“Compania noastră face explorarea geofizică, în fapt prima etapă a explorării geofizice, şi anume prospecţiunea. Asta înseamnă nişte măsurători ale unor parametrii fizici ai pământului efectuaţi la suprafaţa solului. Practic, noi realizăm o ecografie, o radiografie a subsolului, obţinem o imagine a stratelor pământului”, a declarat, vineri, Mihai Mitroi, citat de corespondentul MEDIAFAX.
El a precizat că după încheierea acestei etape rezultatul va fi transmis companiei Chevron, care se ocupă de explorarea gazelor de şist în judeţul Constanţa.
“Acesta este produsul final, predăm această ecografie clientului nostru şi misiunea s-a încheiat. Ecografia dă imaginea a ceea ce este în corpul uman, chirurgul vede ce este acolo. Chirurgul este compania care vine şi forează”, a menţionat vicepreşedintele companiei Prospecţiuni, care se ocupă de această etapă.
El a precizat că această primă etapă este clasificată ca având un impact nesemnificativ asupra mediului.
De asemenea, Mihai Mitroi a spus că suprafaţa zonelor care vor fi prospectate însumează peste o mie de metri liniari.
“Ceea ce realizăm noi sunt 800 de kilometri de profil seismic în cele două blocuri, în liniar. Sunt mai multe linii una lângă alta, la 10 kilometri, 15 kilometri una de alta, paralel. Lungimea totală a liniilor în blocurile 17 şi 18 este de 800 de kilometri, iar cu blocul 19 se fac 1.100 de kilometri în total”, a spus vicepreşedintele companiei Prospecţiuni.
El a mai afirmat că prospecţiunile se vor face doar pe terenurile agricole ale comunelor din sudul Dobrogei şi că nu se va intra în interiorul acestora şi nici în zona de litoral.
“Încercăm să ocolim localităţile, acolo nu putem să facem lucrurile cum trebuie, nu putem intra în mijlocul localităţii cu utilajele noastre. În toate localităţile din sudul Dobrogei, cu excepţia celor care sunt pe litoral. De exemplu, nu are sens să ne ducem în zona Costineşti, Vama Veche, Venus, Mangalia, nu intrăm acolo”, a mai spus Mihai Mitroi.
El a declarat că pe teritoriul fiecărei comune unde se fac prospecţiuni au avut loc întâlniri cu localnicii, cărora li s-a explicat în ce constau lucrările şi că proprietarii terenurilor pe care vor fi instalate echipamente vor fi despăgubiţi.
“La fiecare comună s-a făcut o întâlnire anunţată în prealabil cu ajutorul primarilor. Noi am cerut primarilor să ne sprijine în realizarea acestei întâlniri şi am încercat să explicăm despre ce este vorba cu aceste lucrări ale noastre. Acum suntem în faza în care marcăm aceste aliniamente, după care luăm legătura cu proprietarul de teren şi îi oferim o compensaţie pentru acest culoar pe care i-l facem prin cultura agricolă, îi tasăm un pic arătura. Compensaţia se calculează foarte simplu: care este producţia la hectar, preţul pieţei, suprafaţa pe care am afectat-o şi în felul acesta rezultă valoarea. Suntem la începutul lucrărilor, nu ştiu dacă a primit cineva vreun leu”, a spus Mihai Mitroi.
Totodată, el a spus că lucrările sunt “la început” şi vor dura aproximativ un an.
Conform datelor de pe site-ul Chevron, după încheierea studiului seismic urmează forarea unei sonde de explorare şi evaluarea şi testarea informaţiilor obţinute de sonda de explorare.Etapa de explorare a gazelor de şist durează aproximativ patru-cinci ani.
Chevron a primit licenţe pentru trei blocuri pe uscat situate în regiunea Constanţa – perimetrele 17, 18 şi 19. Compania Prospecţiuni a prezentat, vineri, jurnaliştilor echipamentele folosite şi modalitatea în care se desfăşoară această operaţiune.
În 3 octombrie, Chevron a obţinut autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, după ce compania a primit toate avizele necesare de la autorităţile statului pentru prospectarea solului în perimetrul de la Siliştea.
Mai exact, legislativul european a adoptat o propunere legislativă care ar modifica Directiva privind impactul asupra mediului (EIA) în vigoare, impunând studii de impact pentru toate proiectele care presupun fracturare hidraulică. Alte prevederi se referă la consultarea populaţiei europene în cazul acestor proiecte, publicarea anumitor informaţii despre ele de către companiile dezvoltatoare şi încearcă propunerea unor măsuri pentru a preveni conflictele de interese în acest domeniu. Concret, o companie precum Chevron nu va putea derula proiecte de explorare şi exploatare a gazelor de şist fără să vină mai întâi cu un studiu de impact asupra mediului şi fără să consulte populaţia din Pungeşti.
20 Commentarii la ““Taranii din Pungesti nu vor decat sa bea apa”. DAR LA EI NU MAI VINE AROGANTUL PREMIER CORPORATIST…/ Ilie Serbanescu: TARANII DE LA PUNGESTI ISI APARAU GLIA (video)/ Razboiul lui tanti ZALI din Timis cu PROSPECTIUNILE ABUZIVE ale lui Tender: “Pe mine nu ma intereseaza banii, ma intereseaza pamantul meu”/ AU INCEPUT PROSPECTIUNILE IN CONSTANTA”
Doneaza pentru filmul "Scrum"
http://rt.com/news/global-frackdown-gas-protest-391/