Adevaratul terorism: DE CE S-AU SCUMPIT SI SE VOR SCUMPI ALIMENTELE?/ Miza liberalizarii pietei energiei prin dictatul Bruxelles-ului: monopoluri ale multinationalelor si deposedarea de resursele naturale/ CRIZA DATORIILOR STATELOR – URMATOAREA STATIE A CRIZEI ECONOMICE?/ Datoria Greciei frizeaza absurdul/ PIETELE FINANCIARE STAU SA PLEZNEASCA (Stiri socio-economice, 02.05.2011)

2-05-2011 8 minute Sublinieri

  • EVZ:

De ce se scumpesc atât de mult alimentele

Mâncarea se scumpeşte de la o lună la alta într-un ritm care dă peste cap estimările economiştilor.

Tot mai multe voci spun că va urma o “criză a preţurilor” la alimente. Adică marfă va fi, dar “ne vom uita la ea ca la mobilă”, afirmă Nicolae Sitaru, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli (LAPAR). La fel susţine şi Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR: “La o criză alimentară se golesc rafturile, dar la una a preţurilor, rafturile sunt pline”.

Numai în luna martie, alimentele s-au scumpit faţă de februarie cu 1,17% în România, de peste două ori mai mult decât media zonei euro (de 0,5%).

Lanţul de distribuţie, rupt

Cum se explică această situaţie? Pe de-o parte, “piaţa internă este neconcurenţială, nu sunt atâţia jucători câţi ar trebui”, explică Vasilescu. Pe de altă parte, cauzele ţin de modul în care este organizată agricultura la noi. “La legume şi fructe, piaţa este complet dezorganizată“, spune Sitaru. Astfel, lipsa depozitelor care să preia marfa de la producători a rupt lanţul intern de aprovizionare. “La noi, partea de comerţ angro s-a rupt după Revoluţie. Nu e nimeni care să preia de la tarla producţia de roşii, ardei sau vinete”, a adăugat preşedintele LAPAR, precizând că singurii angrosişti sunt speculanţii. Astfel, producţia a scăzut, făcând tot mai mult loc importurilor.

Cum petrolul se scumpeşte şi costurile de transport sunt mai mari. Numai în martie, preţul fructelor a crescut cu peste 5%. În plus, scumpirile de la nivel global sunt cauzate şi de fondurile speculative, care au ieşit din zona imobiliară şi au găsit oportunităţi în acest domeniu.

Irigaţiile, pe ultimul plan

“Atât timp cât ajutoarele de stat, investiţiile nu sunt pe măsură, piaţa nu e funcţională şi nu poţi să produci, depinzi de importuri, care sunt costisitoare”, susţine Daniel Botănoiu, şeful Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli. Dezvoltarea sistemului de irigaţii e mereu pe ultimul plan.

“Noi producem legume trei-patru luni pe an. Dacă am avea spaţii protejate, sere, am putea prelungi perioada la şase-opt luni“, a completat Botănoiu.

Potrivit acestuia, cartofii din import acoperă, în prezent, circa 60% din consum. Cartofii s-au scumpit cel mai mult în martie, deşi producătorii interni spun că “la fermieri, preţul e acelaşi. Din ianuarie, tot la 2 lei cu TVA cu tot îl ţinem”.

INFLAŢIE

Ce scumpiri s-au operat în martie 2011 (faţă de februarie 2011)

Cine a compromis cartofii româneşti?

Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Alimentare, a apreciat ieri că vom avea o producţie scăzută de cartof în acest an. Motivul principal este neadaptarea sămânţei importate la solul românesc. “O să vedeţi că o să avem o problemă deosebită la cartof. Adică s-a distrus cercetarea în România din ’90 până astăzi, am cumpărat sămânţă din alte ţări care nu se adaptează solului nostru, nimeni nu a mai studiat lucrul ăsta. Şi am ajuns în situaţia în care solul să transmită, datorită faptului că nu a fost tratat, anumite boli cerealelor, anumite boli cartofului. Şi de asta culturile vor fi mai mici”, a afirmat preşedintele FSA, ieri, în emisiunea “Esenţial” de la Antena 3. În privinţa culturilor de grâu şi porumb lucrurile stau mai bine, datorită unui preţ bun la bursă, deşi segmentul nu a fost scutit de pierderi.

De aceea, Frumosu a specificat că agricultorii vor fi nevoiţi să importe, ceea ce va duce la creşterea preţurilor: “Au câştigat pe grâu şi pe porumb, că a fost preţul bun datorită preţului la bursă, dar pe altă parte, a pierdut, vom fi nevoiţi şi vor fi nevoiţi agricultorii să facă alte culturi şi în felul acesta vom ajunge la importuri foarte mari. Când spun importuri înseamnă preţuri.”

Ilie Şerbănescu: Ceea ce se face, se face la indicaţia FMI

Economistul Ilie Şerbănescu a declarat la emisiunea “La ordinea zilei” difuzată de Antena 3, că Fondul Monetar Internaţional dirijează politica economică a României. În legătură cu rezervele Eurostat legate de datele transmise de România privind deficitul bugetar, Şerbănescu a declarat că orice raportare ce pleacă din România este mai întâi vizată de FMI şi Comisia Europeană. “Eurostat are o problemă cu Comisia Europeană, ei s-o discute la Bruxelles, pentru că îmi pare foarte rău, ce a plecat de aici ca raportare a fost vizat de FMI şi de Comisia Europeană şi pe urmă vine Eurostat şi spune nu dom’ne, nu chiar ne-aţi minţit, dar e ceva. Îmi pare foarte rău, dar trebuie să stabilim această chestiune.“, a specificat Şerbănescu.

Aprovizionarea Uniunii Europene (UE) cu energie se va tensiona pe vreme ce trece. Liberalizarea pietei energiei in UE nu este un raspuns adecvat. O reglementare mai stricta, inclusiv in domeniul preturilor, ar fi un raspuns mai nimerit. Marile companii energetice din UE au surprins insa avantajele imense pe care o liberalizare – sau, mai bine spus, o liberalizare de ele dirijata – le va aduce in buzunarele lor, asa ca de-acum nu mai este de facut decat de a identifica repercusiunile pentru a sti la ce sa ne asteptam.

In primul rand, toate sistemele energetice nationale vor fi controlate de aceste companii, daca n-au intrat deja sub controlul lor. Tarile estice trec sub papucul energetic al acestora. Sunt singurele tari in care presiunile UE de dezmembrare a companiilor nationale de energie au fost urmate si, ca atare, sunt prada usoara pentru gigantii respectivi, daca nu, precum in cazul Romaniei, partea rentabila din sistemele energetice nationale (anume distributia) a si trecut in posesia lor.

In al doilea rand, aceste companii vor impune o crestere masiva a pretului energiei, indiferent de forma acesteia, in UE. O parte din cresterea de preturi este obiectiva, ca urmare a intrarii in sistem a energiei regenerabile, dezirabila si mai putin poluanta, dar mult mai scumpa. O alta parte din crestere isi are insa sorgintea in noua pozitie dominanta a acestor companii. Extinsa pe o piata mai mare, aceasta pozitie va putea fi folosita pentru impunerea preturilor ridicate pe care le urmaresc.

Un caz notoriu este generalizarea la scara intregii UE a pretului gazului rusesc cu care ele insele se aprovizioneaza, inclusiv deci catre tari, precum Romania, care au si ceva gaz propriu, a carui exploatare se afla la un cost sub cel impus de Gazprom. Sa nu ignoram nici impactul asa-zisei liberalizari in directia scumpirii generale a energiei prin aparitia unei multitudini de intermediari de energie, ale caror costuri de operare si profituri vor incarca factura energetica fara a aduce absolut nimic in calitatea serviciilor de aprovizionare energetica.

Scumpirea energiei – sustinuta, girata si promovata de marile companii energetice – va avea un impact dramatic asupra consumatorilor considerati vulnerabli, in ciuda pretinsei protejari a acestora. Scumpirea energiei va impinge mereu in sus reperul in functie de care se face protectia respectivilor consumatori, astfel incat ceea ce le va reveni acestora ca rabat va reprezenta mereu mai mult doar niste biete faramituri.

In sfarsit, nu ar putea fi trecut cu vederea efectul ce ar putea fi denumit al deposedarii detinatorilor de resurse energetice din UE de avantajul lor natural ce le-a fost lasat de Dumnezeu. Indiferent de costul exploatarii acestor resurse, companiile respective impun decontari la preturile pe care le platesc ele principalilor lor furnizori.

Cazul notoriu: gazele. Romaniei, de pilda, i se pretinde alinierea pretului de decontare a gazelor exploatate intern la pretul platit Gazpromului. Toti consumatorii romani sunt pusi sa plateasca scump si ceea ce costa mai ieftin. De fapt, li se rapeste dreptul de a beneficia de pe urma a ceea ce le-a lasat Dumnezeu romanilor si nu altcuiva!

Ca si in cazul petrolului, ti se interzice sa te mai poti bucura de avantajul propriilor resurse, trebuind sa platesti pentru aprovizionare preturile pe care le platesc altora cei ce nu au resurse! Si aceasta, nu din vreun alt motiv decat din acela ca cei ce impun regulile nu au resurse!

Mai concret, daca Occidentul plateste un pret Rusiei pentru energia importata, este pusa si Romania sa plateasca acelasi pret, chiar daca Romania, avand si niscai resurse de petrol si gaze, nu depinde de Rusia in aceeasi masura! Asta se numeste piata unica a Uniunii Europene si liberalizarea preturilor! Inutil de subliniat ca renta diferentiala, care oricum se obtine din exploatarea gazelor si petrolului romanesc, n-o mai incaseaza consumatorii romani, ci companiile vest-europene care exploateaza si distribuie petrolul si gazele romanesti, pe numele lor OMV, Gaz de France, E.ON.

Nu intamplator, cel putin ultimele doua sunt dintre marile multinationale care fac jocurile din piata energetica din UE.

(…)Poporul este neperformant? Preşedintele a uitat să menţioneze şi care sunt premisele reuşitei unui popor: educaţie accesibilă şi de calitate, sistem sanitar accesibil şi de calitate, politică salarială corectă, un me­diu economic deschis şi suportiv pentru micile iniţiative antreprenoriale, o politică fiscală onestă şi protectivă pentru cei mulţi şi, nu în ultimul rând, elite naţionale dedicate şi binelui general, nu numai contului personal. Românii muncesc pentru salarii de mizerie, care nu acoperă mulţumitor fac­turile curente şi hrana zilnică. Când suma salariilor nete încasate de cei peste 4 milioane de salariaţi nu depăşeşte 17 miliarde de euro anual (mai puţin de 15% din PIB!) este stupid să aştepţi din partea salariaţilor să aibă resurse şi curaj pentru a începe o mică afacere pe cont propriu. Iar băncile nu sunt tocmai prietenoase cu temerarii lipsiţi de bani, nu-i aşa? S-a supărat domnul Băsescu pe ţăranii care nu-şi ară hectarul din spatele casei. S-a întrebat însă cum poate un ţăran vârstnic – că tinerii muncesc prin Spania, Portugalia, Italia sau Marea Britanie! – să finanţeze o nouă cultură agricolă şi să obţină şi un mic profit din truda sa, pe o piaţă ostilă şi lăsată vraişte? Gospodăria ţărănească nu funcţionează la noi ca o unitate econo­mică, căci riscurile sunt toate lăsate în seama ţăranilor, iar profiturile sunt la samsari şi comercianţi. (…)

Scăderea veniturilor sau chiar şomajul i-a împiedicat pe mulţi români să-şi mai achite ratele la bănci. Potrivit Băncii Centrale, restanţele la credite au crescut simţitor în luna martie, faţă de februarie. Potrivit băncii centrale, restanţele firmelor şi populaţiei au crescut în luna martie comparativ cu luna februarie cu 1,28 la sută, şi cu peste 70 de procente faţă de martie anul trecut. În total, datoriile românilor se apropie simţitor de 18 miliarde de lei. Cât înseamnă asta în totalul creditelor luate de firme şi populaţie? Până în acest moment, aproximativ 8% din credite au rămas neplătite.

(…) Nu profesorii, medicii, pensionarii, şomerii sunt problema ci subvenţiile acordate firmelor, firmele de Stat falimentare, nenumăratele agenţii, ajutoarele pentru agricultură, “investiţiile” Statului, taxele împovărătoare. Politica pe care atât de bine o descria Reagan: “If it moves, tax it. If it keeps moving, regulate it. And if it stops moving, subsidize it.”

Nu există nicio reformă la noi, să nu ne amăgim, există doar tăieri de cheltuieli. “Prima Casă”, “Programul Rabla”, subvenţiile pentru agricultură, companiile de Stat falimentare, agenţiile care reglementează toate prostiile sunt toate la locul lor. Din păcate când am intrat în UE am ales acest model care acum îşi trăieşte sfârşitul. Noi nu avem agricultură pentru că ţăranul sau fermierul nostru nu poate concura cu ţăranul sau fermierul subvenţionat, cu acces la credite facile, din restul UE. Jocul e nedrept şi noi l-am pierdut înainte de a-l începe.

Riscurile nu au dispărut, ele au fost preluate de Stat. Statele s-au supraîndatorat în dorinţa de a păstra complexitatea socială.Şi au urmat un model milenar, cel al dezvoltării Imperiului Roman. Cel al cuceririi, paşnice de data asta, a noi teritorii. Criza pe care o trăim este o copie a crizelor de final ale Imperiului Roman. Nu mai sunt teritorii care să merite efortul cuceririi, e o problemă de EROEI şi de resurse. Teritoriile de la periferie încep să fie greu de susţinut. Grecia, Portugalia, Irlanda sunt doar începutul. O pălărie ridicată pentru Islanda.

Aderarea noastră la Euro este o idioţenie a speranţelor care mor totdeauna ultimele. Ajungem la spartul târgului. Ce căutăm?

Care este viitoarea bulă care se va sparge? A datoriilor Statelor dezvoltate. Care nu fac altceva decât a continua să încerce perpetuarea situaţiei, a complexităţii actuale, plătind datoriile cu datorii şi mai mari. Aveţi aici un articol lămuritor şi aici altul. Merită citite.

Lumea Occidentală aşa cum o ştim nu mai poate fi susţinută, a încerca să te opui înseamnă doar a cheltui resurse preţioase în mod inutil şi iresponsabil.

“Hegel was right when he said that we learn from history that man can never learn anything from history.” – George Bernard Shaw (1856 – 1950)

Deviza, ca să parafrazăm Legiunea Străină, “Mergi sau crapă!” trebuie repusă în drepturi. Violent sau paşnic? Asta e singura întrebare care merită pusă.

(…) Neîncrederea în capacitatea guvernului elen de a-și rambursa datoria este pe deplin întemeiată, indiferent de ce spun politicienii. Din perspectivă liberală, soluția repudierii datoriei este cea corectă. Ca cetățean, eu nu am nimic de-a face cu creditele pe care le-a contractat guvernul – chipurile, în numele meu, deși nu-mi amintesc să fi semnat vreo împuternicire. Așa încât nu văd de ce trebuie să fiu expropriat (prin impozite) pentru a fi rambursată această datorie. În cazul Greciei, situația este dezastruoasă. Aveți niște date statistice aici.

Datoria publică este de 350 de miliarde de euro. Ea ar putea fi plătită în totalitate dacă (1) guvernul ar tripla toate taxele (iar grecii le-ar și plăti) sau (2) daca ar tripla masa monetară în sens restrâns – adică ar tipări suficienți bani pentru a mări de trei ori numerarul aflat în circulație plus conturile curente ale tuturor agenților economici. Ambele soluții frizează absurdul. În prima variantă s-ar confisca toată averea grecilor. În a doua s-ar genera o hiperinflație uriașă. Indiferent de variantă, grecii și-ar fura singuri căciula (căci e greu de crezut că-i așteaptă ceva bun după asemenea experimente) – deși, vorba lui Lebedev din Idiotul lui Dostoievski, s-au mai văzut cazuri.

Repudierea datoriei nu este doar soluția morală, ci și cea rezonabilă, în sensul de eficientă. Ar pierde bancherii și investitorii care au dat bani Greciei, dar asta i-ar învăța minte să mai dea bani altă dată. Ceea ce, apropos, e un lucru bun. (…)

Până acum, regula era că în perioade cu riscuri mari, banii se simt mai bine în piele de dolar. S-au terminat riscurile? S-a schimbat regula?

1. Fed a anunțat că renunță la tipărirea extraordinară de dolari dar merge mai departe cu tipărirea ordinară. Cu ocazia asta, dolarul a scăpat frâiele și se apropie periculos de cotația 1,5 USD/EUR. Față de acum un an, dolarul a pierdut 25%.

2. Dobânzile pentru Grecia au trecut de 25% ar cele pentru Portugalia și Irlanda sunt peste 10% – noroc că au fost salvate și nu mai sunt obligate să iasă pe piață. Ceea ce demonstrează că singura grijă întemeiată era soarta Spaniei. Deocamdată, spaniolii mai găsesc finanțare cu 5%.

3. Cotația argintului a trecut printr-o zgâlțâială de 10% într-o singură zi, tocmai când era pe punctul să depășească nivelul de 50 de dolari pentru o uncie. În ultimii 10 ani, cotația argintului a crescut de peste 10 ori, deci o corecție de la 50 la 45 de dolari este doar un avertisment minor apropo de ce ar putea urma.

4. Dolarul australian, dolarul canadian și francul elvețian sunt la cele mai ridicate cotații istorice în raport cu dolarul american. De explu, față de acum trei ani, unui australian care merge în SUA totul i se pare cu o treime mai ieftin. Iar pentru un american care face traseul invers, totul pare cu 50% mai scump. Oare cât să mai țină?

5. Poate că lucrurile par acum puțin imprevizibile, însă nicio grijă! În curând, ele vor fi bine-împachetate în derivative, așa cum se cuvine. Favoritul pentru succesiunea la șefia Băncii Centrale Europene, după Jean-Claude Trichet, este un fost vicepreședinte Goldman Sachs – Italianul Mario Draghi, care s-a trezit în prim-plan după ce fostul favorit, germanul Axel Weber, a refuzat onoarea.


Categorii

Criza datoriilor suverane, Criza mondiala, Criza preturilor, criza alimentara, Opinii, analize, Pagini laice, Presa, Razboiul impotriva Romaniei

Etichete (taguri)

, , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

6 Commentarii la “Adevaratul terorism: DE CE S-AU SCUMPIT SI SE VOR SCUMPI ALIMENTELE?/ Miza liberalizarii pietei energiei prin dictatul Bruxelles-ului: monopoluri ale multinationalelor si deposedarea de resursele naturale/ CRIZA DATORIILOR STATELOR – URMATOAREA STATIE A CRIZEI ECONOMICE?/ Datoria Greciei frizeaza absurdul/ PIETELE FINANCIARE STAU SA PLEZNEASCA (Stiri socio-economice, 02.05.2011)

  1. “Dezvoltarea sistemului de irigaţii e mereu pe ultimul plan.

    “Noi producem legume trei-patru luni pe an. Dacă am avea spaţii protejate, sere, am putea prelungi perioada la şase-opt luni“, a completat Botănoiu.”

    Oameni buni! Sistemul de irigatii din Romania a fost pus la punct destul de bine pe vremea lui Ceausescu, din buzunarele noastre ale tuturor, iar acum, din punctul asta de vedere, nu facem decat sa platim propria noastra hotie si prostie de dupa ’89, cand a fost distrus, pentru ca si-a luat tot omul cate o teava din sistemul de irigatii, nu de alta dar sa mai repare ceva pe-acasa pe la el, sa-si mai sprijine via, sa-si puna o teava pentru batut covoare etc. Asa! ca-n tara nimanui! Era perioada trista in care, din dorinta de capatuiala rapida, care a pus stapanire pe toti ca o molima, si muncitorii isi smulgeau uneltele de pe bancurile de lucru de prin fabrici si mergeau sa le vanda pe aproape nimic la sarbi sau prin alte parti. Jalnica degradare morala a noastra pentru care platim si vom mai plati! Nu scuz prin aceasta guvernantii, care sunt multi dintre ei valul principal de pradatori si rapitori, creatorii si intretinatorii haosului care le acopera cel mai bine nelegiuirea si-i scapa pe nelegiuiti. Departe de mine! Oricum nu vor scapa de mania lui Dumnezeu. Dar sa nu uitam ce-am facut si noi!, ca pentru pacatele noastre platim. De asta vine bataia lui Dumnezeu. Iar acum plangem. Macar sa nu plangem de mila noastra, ci sa cerem lacrimi de pocainta. Dumnezeu sa ne ierte!

  2. pana cand, pana cand?

  3. Inca din Februarie avertizam ca o sa mai creasca mult si bine preturile:

    http://www.chiazna.ro/1657/de-ce-cresc-preturile

    Recent am mai inteles ca nu o sa avem o criza alimentara ci o criza a preturilor. Nu ma asteptam de masura perversa a lui Isarescu de a da jos cu leul pentru a dezechilibra cat mai mult economia romaneasca prin distrugerea exporturilor si stimularea importurilor.

    Si mai recent am inteles ca in Romania te poti astepta la orice, dupa cum spunea unu la Money Channel azi, ca el se asteapta sa creasca TVA-ul cu 10% oricand pentru ca se poate intampla orice in tara asta.

    Regret amarnic ca nu m-am apucat de agricultura astfel inca sa ajung deja pe productie, cine stie si poate sa nu mai astepte, agricultura este viitorul mediu. Agricultura de subzistenta e viitorul pe termen lung, singurul viitor.

  4. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Criza preturilor la alimente va continua
  5. Pingback: Razboi întru Cuvânt » “Reforma” (vanzarea si inrobirea) Romaniei: bani multi pentru INFRASTRUCTURA DE COMUNICATII ELECTRONICE a statului si PRIVATIZAREA RAPIDA a cee ce a mai ramas din companiile de stat pe sectoarele strategice
  6. Pingback: Razboi întru Cuvânt » DICTATURI MALTHUSIENE? SE CONTUREAZA INCA O TENDINTA: lovituri de stat, dictaturi de forta majora, guverne autoritare pentru aplicarea politicilor dure asupra populatiei. SCURT INVENTAR AL SCENARIILOR DE CRIZA
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Stirile zilei

Carti

Documentare