E oficial: ACCIDENT NUCLEAR DE NIVEL 7 (MAXIM) LA FUKUSHIMA. DAR VA FI MAI GRAV DECAT LA CERNOBAL. Iod radioactiv in apa de ploaie si laptele de oaie, in Romania. Institutul de Fizica Nucleara declara ca valorile sunt “extrem de mici”… deocamdata.

12-04-2011 8 minute Sublinieri

UPDATE

”Cernobîl e lângă noi. Fukushima e departe. Tehnologia de la Fukushima e superioară celei de la Cernobîl. Specialiștii japonezi sunt mai buni decât foștii specialiști sovietici. Japonia e mai responsabilă decât fosta URSS”. Toate aceste preconcepții (cu mai multă sau mai puțină acoperire reală) au făcut ca dezastrul de la Fukushima să fie într-o măsură destul de mare minimalizat în percepția publică autohtonă. Un studiu sociologic ar putea, poate, să explice mult mai în amănunt de ce accidentul de la Cernobîl ”ni s-a întâmplat și nouă”, iar cel de la Fukushima ”altora”.

Dincolo însă de această percepție, realitatea e cât se poate de dură: Fukushima e Cernobîl. De dimineață au recunoscut-o oficial și experții japonezi. Un oficial al Agenției japoneze pentru siguranță națională, citat de BBC, a anunțat modificarea clasificării evenimentului de la Fukushima de la nivelul 5 la nivelul 7 pe scara internațională a evenimentelor radiologice. 7 e nivelul la care a fost clasificat și dezastrul de la Cernobîl, din 1986.

“Am crescut gradul de severitate la şapte pentru că impactul scurgerii de radiaţii a fost răspândit de la aer, la legume, apa de băut şi ocean”, a explicat Minoru Dogoda, de la Agenţia japoneză pentru securitate nucleară şi industrială (NISA). Un reprezentant al companiei care operează centrala, a precizat chiar că nivelul radiațiilor (ca intensitate) l-ar putea depăși pe cel de la Cernobîl. Cu specificația că volumul de materiale radioactive scurs este, totuși, mult mai mic (datorită timpului mai scurt de scurgere). Dar și această evaluare este una provizorie. Pentru că premierul japonez Naoto Kan a recunoscut că va fi nevoie de luni de zile până când scurgerile radioactive vor fi oprite.

Sunt convins că, în continuare, pentru majoritatea românilor Fukushima (și Japonia) ”e departe”. Din păcate însă, planeta asta e al naibii de mică. Pe vremea lui Jules Verne, cu pasul, trenul, balonul și elefantul puteai da un ocol Pământului în 80 de zile. Cu supersonicele de astăzi o poți face într-o singură zi. Asta incluzând și o pauză de realimentare și cafea. Cât de mic e Pământul am avut ”sansa” de a constata si când cu explozia unui amărât de vulcan din Islanda (cu un nume imposibil de ținut minte), care a bulversat comunicațiile de pe mai multe continente.

Încrezători în supremația ”geniului uman”, refuzăm însă realitatea. Ne ascundem în spatele unor argumente puerile: ”la Cernobîl a fost vorba de o eroare umană care nu se poate repeta”, ”la Fukushima e vorba de o suprapunere de evenimente naturale (cutremure, tsunami) care nu se pot repeta”. Cine poate garanta însă că asemenea evenimente, care țin de hazard (eroarea umană și dezastrele naturale) nu se pot repeta? Când aud poveștile despre ”standardele de siguranță” ale industriilor de risc maxim mă pufnește râsul. În confruntarea cu hazardul nu există niciun ”standard de sigurantă”! În cazul industriilor cu risc extrem (care pot afecta zeci de mii, sute de mii ori chiar milioane și zeci de milioane de oameni), formularea ”standarde de siguranță” nu e decât o minciună de PR, necesară pentru a obține avizele necesare investitorilor și acționarilor pentru a porni afacerea în cauză. În ultimii ani, majoritatea accidentelor (nu doar cele din sectorul energiei nucleare), mai mici sau mai mari, au respectat, în momentul avizării proiectelor, ”standardele de siguranță” ori ”noi standarde de siguranță”.

Multiplicând la nesfârsit industriile de risc maxim (în locul investițiilor în cercetarea, găsirea și dezvoltarea unor industrii alternative), singurul lucru care se reușește e de a transforma hazardul într-o certitudine. Nu se mai pune problema probabilității producerii unui dezastru, ci doar cea legată de când și unde se va produce următorul dezastru. ”Probabilitatea e la fel de mare cu cea de a fi lovit de un meteorit pe stradă”, mi-a replicat, zâmbind, la un moment dat un prieten. Și i-am dat dreptate, întrebându-l însă de ce zâmbește. Când ai de-a face cu un singur meteorit e, într-adevăr, legitim să te distrezi la gândul că tu vei fi cel lovit. Într-o ploaie de meteoriti care se abat asupra orasului tău (iar, la modul real, Pământul nu e mai mare decât un oras – iar Cernobîl si Fukushima sunt doar niste străzi ceva mai îndepărtate de tine), singura întrebare care rămâne e dacă mai există vreun loc în care să te ascunzi.

Desigur, nu-i poți opri pe ruși, pe japonezi, pe francezi ori pe nemți să-și construiască centrale atomice la ei acasă. Poți refuza însă plantarea uneia în propria ta curte. Și să-i lași pe ruși, pe japonezi, pe francezi sau nemți ca, la rândul lor, să aibă grijă de curțile lor. Sau te poți iluziona în continuare că ”așa ceva nu ți se poate întâmpla ție”. Și s-ar putea să ai dreptate și să scapi. Dar copilul tău?

Japonia a decis ridicarea gradului de gravitate al accidentului nuclear de la Fukushima Daiichi de la 5 la 7, pe scara accidentelor nucleare si radiologice (INES) – ceea ce l-ar plasa la acelasi nivel cu cel petrecut in anul 1986 la Cernobil, a anuntat marti agentia japoneza Kyodo, citata de catre AFP. Potrivit Kyodo, Comisia Guvernamentala pentru Siguranta Nucleara a estimat ca materiile radioactive scurse din reactoarele centralei de la Fukushima au atins, la un moment dat, 10.000 de Tera-Bequerels pe ora, fapt ce ar justifica incadrarea accidentului la nivelul 7, considerat maxim pe scara internationala. Cu toate acestea, Agentia pentru Securitate Nucleara a precizat ca nivelul emisiilor radioactive inregistrate de la producerea accidentului nuclear ating doar 10% dintre cele masurate dupa dezastrul petrecut in 1986 la Cernobil.

Reprezentantii companiei TEPCO au declarat insa ca sunt ingrijorati de faptul ca scurgerea radiatiilor ar putea depasi, in cele din urma, nivelurile atinse de cea de la Cernobil. Agentia pentru Securitate Nucleara a mai subliniat ca decizia de a evalua gradul de gravitate la nivelul 7 pe scara INES a fost luata in urma masurarii urmelor de iod si de cesiu gasite in mediul inconjurator: “Vom continua sa monitorizam situatia. Momentan, este doar un nivel provizoriu. Decizia finala de a clasifica accidentul la nivelul 7 va fi luata mai tarziu de catre un comitet format din experti internationali”.

Initial, Japonia a considerat ca accidentul de la Fukushima s-ar situa la nivelul 5, cu un grad de gravitate similar cu cel petrecut in anul 1979 la Three Mile Island. Un purtator de cuvant al Agentiei pentru Securitate Nucleara declarase, luni seara, ca nu este la curent cu o reevaluare a gradului de gravitate, relateaza Le Figaro.

Centrala Fukushima Daiichi este grav deteriorata dupa ce a fost lovita de cutremurul care a zguduit Japonia la data de 11 martie si apoi de tsunami-ul care a urmat. Peste 80.000 de locuitori de pe o raza de 20 de kilometri de centrala au fost evacuati. Alimentele provenite din zona au fost retrase de pe piata din cauza readioactivitatii excesive, iar mai multe tari au efectuat verificari suplimentare, interzicand mancarea japoneza. Reprezentantii companiei Tokyo Electric Power (TEPCO) au declarat ca centrala de la Fukushima nu a suferit daune suplimentare in urma celui mai recent cutremur, cu magnitudinea de 6,3 grade, petrecut in Japonia.

Un incendiu a izbucnit in timpul noptii de luni spre marti la centrala nucleara, insa acesta a fost stins imediat, au mai anuntat reprezentantii companiei, citati de Reuters.

Un cutremur cu magnitudinea de 6,3 grade s-a declansat marti dimineata in Chiba, la 77 de kilometri est de Tokyo, potrivit Agentiei japoneze de Meteorologie. Seismul a fost puternic resimtit in capitala japoneza, insa nicio alerta de tsunami nu a fost declansata, informeaza AFP. Seismul a avut loc la ora locala 08:08 (01:08 GMT+2), iar epicentrul sau a fost situat la o adancime de 30 de kilometri in Oceanul Pacific, relativ aproape de suprafata, a mai declarat agentia. Potrivit Institutului American de Geofizica (USGS), cutremurul a avut o magnitudine de 6,4 grade, iar epicentrul s-a aflat la doar 13 kilometri adancime.

  • Gandul:

FUKUSHIMA – CLASATĂ LA NIVEL DE CERNOBÎL. “Am crescut nivelul radiaţiilor la 7 ca rezultat al scurgerilor radioactive în aer, în legume, apa de la robinet şi în ocean”

Salariaţii centralei nucleare de la Fukushima câştigau înainte de dezastru cât angajaţii McDonald’s

TEPCO ar putea primi cereri de despăgubire în valoare de 23,6 miliarde de dolari

Urme de IOD RADIOACTIV ÎN ROMÂNIA, în apa de ploaie, potrivit Institutului de Fizică Nucleară – BREAKING NEWS

CÂT DE PERICULOS E IODUL RADIOACTIV DETECTAT ÎN ROMÂNIA. Ministrul Tabără: “Să se repete analizele!” Institutul de Fizică Nucleară: Radioactivitatea naturală în Bucureşti – de o mie de ori mai mare decât radioactivitatea măsurată la Slănic

Potrivit directorului Institutului de Fizică Nucleară, Nicolae Zamfir, în România au fost descoperite valori extrem de mici, fără impact asupra populaţiei şi a mediului, de iod radioactiv.

Acestea apar în apa de ploaie din zonele Braşov şi Slănic Prahova şi în laptele de oaie provenit din Slănic.

Măsurătorile, care au fost făcute în laboratorul de cercetări din salina de la Slănic Prahova, nu ar trebui să ne îngrijoreze deocamdată, spune Nicolae Zamfir, întrucât valorile sunt extrem de mici.Valorile sunt atât de mici încât intră în <<zgomotul de fond>>, a precizat el. Potrivit directorului Institutului de Fizică Nucleară, iodul radioactiv descoperit în zona Slănic provine, cel mai probabil, de la centrala nucleară de la Fukushima .

“Sigur, dacă emisia radioactivă de la Fukushima va fi de 1000, de 100.000, de un milion de ori mai mare, acest lucru ne va afecta şi pe noi”, crede Nicolae Zamfir.

Probele, luate la o zi după ce norul radioactiv a ajuns în România

Cercetătorii de la Institutul de Fizică Nucleară au început să ia probe de apă de ploaie şi de lapte de oaie la puţină vreme după ce norul radioactiv din Japonia a ajuns în România. Acesta a fost semnalat pe teritoriul ţării noastre pe 25-26 martie, iar pe 27 martie oamenii de ştiinţă au luat mostre de apă de ploaie din Braşov. În aceeaşi zi, dar şi pe 29 martie şi 2 aprilie, a recoltat astfel de probe şi din Slănic Prahova, de unde provenea şi laptele de oaie supus analizelor. Măsurătorile au fost efectuate în laboratorul din salina Slănic Prahova şi au relevat prezenţa iodului radioactiv în apa de ploaie într-o concentraţie între 0,15 şi 0,75 Bq/dm cub (Becquerele pe litru), concentraţia din lapte fiind de 5,2 Bq/dm cub, se arată în studiul realizat de Institutul de Fizică Nucleară. Potrivit cercetătorilor, limita maximă a prezenţei iodului radioactiv în apa de băut este de 300 Bq/dm cub pentru copii şi adulţi şi de 100 Bq/dm cub pentru bebeluşi.

*

Ministrul Agriculturii Valeriu Tabără consideră că prin reluarea testelor care au indicat prezenţa unor urme de iod radioactiv în apa de ploaie şi laptele de oaie din zona Slănic Prahova ar trebui să determine inclusiv sursa de provenienţă a iodului, pentru că există şi soluţii de iod natural care sunt folosite în tratarea unor afecţiuni ale ugerelor vacilor.

“Analizele făcute de Institutul de Fizică vor fi repetate, pentru că nu poţi trage o concluzie după un singur test. Trebuie determinată inclusiv sursa de iod radioactiv, pentru că există şi soluţii de iod natural care sunt folosite în anumite afecţiuni ale ugerelor vacilor, a declarat pentru gândul ministrul Valeriu Tabără.

Ministrul a mai arătat că se poate face o analiză a compoziţiei laptelui şi în cadrul laboratoarelor pe care le are Agenţia Naţională Sanitară Veterinară. “ANSVSA are laboratoare bine dotate. Cu siguranţă Agenţia are datele. Cu siguranţă ANSVSA are date. Nu am vorbit încă cu ei. Încerc să vorbesc acum”, a mai spus Tabără.

Şeful de la Agricultură a menţionat că, din datele pe care le are, nu există nici un pericol pentru populaţie în ce priveşte “urmele” de iod radioactiv descoperite la Slănic, având în vedere că este vorba de concentraţii care sunt infinit mai mici faţă de maximele admise.

Licitaţia pentru achiziţia iodurii de potasiu, nefinalizată încă de autorităţi

Pe de altă parte, chiar dacă are o perioadă de înjumătăţire scurtă, de 8 zile, Iod-ul 131, unul dintre produsele secundare ale reacţiei chimice a uraniului care are loc la centrala Fukushima I şi unul dintre elementele implicate în creşterea radioactivităţii în Japonia, a ajuns şi în România.

Prezenţa acestui element radioactiv a fost măsurată, riguros, de specialiştii Institutului de Fizică Nucleară (INF) în apa de ploaie din zonele Braşov şi Slănic Prahova şi în laptele de oaie provenit din Slănic. Probele analizate au fost recoltate după data de 25 martie, când s-a semnalat faptul că norul radioactiv de la Fukushima a ajuns deasupra ţării noastre.

Valorile determinate (între 0,15 şi 0,75 Bq/dm cub -Becquereli pe litru- în apa de ploaie, respectiv 5,2 Bq/dm cub în lapte) sunt însă cu mult sub limitele maxime admise, de 100 Bq/dm în cazul sugarilor şi copiilor, respectiv 300 Bq/dm, în cazul adulţilor.

Autorii studiului conchid că rezultatele obţinute dovedesc două lucruri:

1. efectele unui accident nuclear pot fi depistate şi la 10.000 de kilometri distanţă de locul în care s-a produs şi

2. norul radioactiv degajat de centrala din Fukushima acoperă, în prezent, întreaga emisferă nordică.

Studiul INF, analizat de Guvern

Guvernul va discuta studiul INF, în şedinţa de miercuri, după ce va primi toate datele necesare din partea instituţiilor de resort, a declarat, marţi, premierul Emil Boc.

Nicolae Zamfir, directorul Institutului de Fizică Nucleară, a precizat că măsurătorile s-au efectuat la Slănic (unde fondul natural de radiaţii este mic), în condiţii de laborator, pentru a se asigura izolarea de fondul natural de radiaţii şi pentru a se determina astfel, cât mai precis, dacă sursa elementelor radioactive este Fukushima. “În Bucureşti, fondul natural de radiaţii este la un nivel de 100, chiar 1.000 de ori mai mare decât cel măsurat în apa de ploaie de la Slănic şi Braşov, a declarat Zamfir, pentru gândul, adăugând că radioactivitatea naturală este dată, în Capitala României, în principal, de Radon. Românii ar avea motive de îngrijorare, doar dacă nivelul radioactivităţii la Fukushima ar fi de sute de ori mai mare decât în prezent, consideră Zamfir.

Licitaţie pentru iodură

La rândul său, prof.dr. Geza Molnar, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii susţine că s-au efectuat şi alte măsurători care certifică concluziile lui Nicolae Zamfir: “Monitorizarea nivelului radiaţiilor din aer, apă şi unele alimente se realizează în permanenţă. Evident că, după semnalele care au indicat prezenţa, deasupra Europei, a norului radioactiv de la Fukushima, activitatea de monitorizare s-a intensificat. Conform rezultatelor raportate de Institutul de Sănătate Publică, care dispune de 11 laboratoare teritoriale de specialitate, niciodată nu s-a depăşit nivelul de 5,3 Becquereli pe litru în laptele de consum. La fel, niciunul dintre laboratoarele Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului nu a depistat depăşiri ale fondului natural de radioactivitate”, a declarat Geza Molnar, pentru gândul. Secretarul de stat în MS a precizat că depăşirea concentraţiei admise pentru Iod 131 nu s-a semnalat, în România, nici după accidentul de la Cernobîl.

Întrebat care este situaţia achiziţiei (importului) de iodură de potasiu (substanţă care contracarează efectul iod-ului radioactiv asupra tiroidei), Geza Molnar a recunoscut că licitaţia organizată în acest scop încă nu s-a finalizat: “Sunt aceste proceduri care trebuie respectate. Sperăm să se termine în zilele următoare. Avem două surse posibile între care vom alege”, a precizat oficialul MS.

Guvernul Boc a anunţat achiziţia “preventivă” de iodură de potasiu, încercând să liniştească populaţia prin comunicate care au accentuat pericolul intoxicaţiei cu iodură administrate fără supraveghere medicală. În pofida avertismentelor oficiale, stocurile de iodură din farmacii au fost epuizate la câteva zile după accidentul de la Fukushima.

Alerta de radiaţii, în creştere

Guvernul japonez distribuie iodură de potasiu populaţiei din perimetrul Fukushima, unde nivelul Iod-ului 131 l-a depăşit de peste 4.000 de ori pe cel maxim admis.

Autorităţile chineze au depistat urme slabe de iod radioactiv 131 în spanacul cultivat în China, în timp ce în Coreea de Sud numeroase şcoli au fost închise de teama ploilor care ar putea conţine elemente radioactive provenite de la centrala japoneză Fukushima.

În Europa, elemente radioactive provenite din reactoarele avariate ale centralei din Fukushima au ajuns, în a treia săptămână a lunii martie, la 10 zile după cutremurul şi valul tsunami ce i-a urmat şi care a scos din funcţiune generatoarele care alimentau sistemele de răcire ale centralei japoneze. Primii care au semnalat prezenţa norului radioactiv au fost islandezii, urmaţi de francezi. Autoritatea franceză pentru Siguranţa Nucleară a dat asigurări că nivelul de radioactivitate este “extrem de scăzut” şi nu va avea efecte asupra sănătăţii, a relatat cotidianul Le Figaro.

Ieri, autorităţile japoneze au ridicat la 7 nivelul gravităţii accidentului de la Fukushima, clasificare similară dezastrului de la Cernobîl, din 1986, unde nivelul radiaţiilor emise a fost de aproape 10 ori mai mare decât la Fukushima. Decizia creşterii avertizării de radiaţii cu două nivele a fost luată după câteva ore în care s-au înregistrat 630.000 de terabequereli în centrala de la Fukushima. Ulterior, radiaţiile au ajuns la mai puţin de un terabequerel pe oră. În comparaţie, în 1986, în Ucraina, s-au înregistrat 5.2 milioane de terabequereli. “Am crescut nivelul radiaţiilor la şapte ca rezultat al scurgerilor radioactive în aer, în legume, apa de la robinet şi în ocean”, a declarat Minoru Oogoda, de la Agenţia japoneză pentru siguranţa nucleară şi industrială (NISA).

Click pentru a mări

Click pentru a mări


Categorii

Alerte, Cernobal, Fukushima (criza nucleara)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

2 Commentarii la “E oficial: ACCIDENT NUCLEAR DE NIVEL 7 (MAXIM) LA FUKUSHIMA. DAR VA FI MAI GRAV DECAT LA CERNOBAL. Iod radioactiv in apa de ploaie si laptele de oaie, in Romania. Institutul de Fizica Nucleara declara ca valorile sunt “extrem de mici”… deocamdata.

  1. Pingback: CERNOBAL – DUPA 25 DE ANI. Cronica dezastrului la emisiunea “In premiera” (VIDEO) - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  2. Pingback: 30 DE ANI DE LA CERNOBI. Reportaj din ”ZONA MORTII” (Video)/ Cum au reactionat autoritatile comuniste la dezastru? | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare