MAI POATE POPORUL ROMAN SA RODEASCA SFINTI?

16-06-2012 3 minute Sublinieri

Doxologia [arhim. Mihail Daniliuc]: Mai poate poporul român să rodească sfinți?

În anul 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în chip sobornicesc a hotărât ca în fiecare an, în a doua duminică după Rusalii, să cinstim pe toţi sfinţii acestui neam, odrăsliţi în Biserica noastră străbună, încă de la revărsatul zorilor Evangheliei lui Hristos pe teritoriul actual al României, scăldat în partea de sudde apele dunărene, grăbite parcă să se întâlnească cu marea cea mare, apoi străjuit de falnicii Carpaţi, de dealuri molcume şi roditoare, de şesuri întinse şi mănoase.

Nu această hotărâre sinodală a pricinuit mulţimea sfinţilor români trecuţi în calendarele noastre şi sărbătoriţi cu atâta evlavie, ci mulţimea sfinţilor români cunoscuţi şi necunoscuţi a determinat forul suprem al Bisericii noastre Ortodoxe să le acorde o duminică  din an în care să fie cinstiţi împreună deoarece în Împărăţia Cerurilor ei se află în deplină comuniune. O astfel de sărbătoare există şi în alte Biserici Ortodoxe, aceasta arătând încă o dată că Dumnezeu este minunat întru sfinţii Săi  în unitatea  iubirii Preasfintei Treimi, dar în diversitatea popoarelor din care provin.

Această Duminică a Sfinților Români este, aşadar, un memorial viu al prezenţei şi lucrării Duhului Sfânt pe pământ românesc de la apariţia creştinismului şi, din mila Celui Preaînalt la sfârşitul veacului. O decizie luată într-un anumit moment istoric, are, iată, consecinţe veşnice căci la sfârşitul veacurilor, ne spune Sfântul Evanghelist Ioan, în cartea Apocalipsei (cap. 21), fiecare neam, fiecare popor îşi va aduce slava  în faţa tronului Preasfintei Treimi, în Împărăţia Cerurilor. Or, tocmai sfinţii unui neam reprezintă frumuseţea cea veşnică a măreţiei lui în faţa unicului izvor al sfinţeniei, Dumnezeu, din care oamenii se împărtăşesc în măsura în care ei Îl caută pe Dumnezeu, dar nu din simplă curiozitate, nu printr-un concurs de împrejurări, ci Îl caută ca să se  adape din apele acestuia precum cerbii din psalmii davidici, în izvoarele cele mult dorite.

Aşadar, căutarea sfinţeniei nu este apanajul vreunei categorii sociale sau profesionale, nu este rezervată doar cinului monahal şi nici vreunui ins în chip individualist. Chemarea la sfințenie nu este adresată doar unui singur popor, ci indiferent de națiune, etnie, de apartenență socială și profesională, independent de situația economică și culturală, sfinţenia este de fapt sensul deplin al vieţii omului pe pământ, este, după cum afirma unul din marii noştri teologi, împlinirea umanului.

O succintă şi lucidă privire în trecutul tumultuos al poporului român ne învederează o realitate de netăgăduit; Dumnezeu a lucrat cu totul minunat de-a lungul istoriei acestui neam, chemând la sfinţenie de la „vlădică până la opincă”.

Probabil la aceasta s-a gândit marele nostru istoric Nicolae Iorga când a afirmat că în istoria poporului românesc se aud trosnind paşii lui Dumnezeu. O fi având dreptate cărturarul căci din istoria sfintei noastre Ortodoxii românești,  aflăm că într-adevăr poporul român a  născut sfinţi, dovedindu-şi astfel vocaţie cerească. Dacă mai sunt unele voci rătăcite care contestă această realitate le invit să privească cu luare aminte în sinaxarele Sfinţilor Români.

Toate categoriile sociale au dat născut sfinţi.  Lista o deschide ceata martirilor daco-români pe care îi putem considera lumini din zorii Ortodoxiei din spațiul românesc.

La aceştia se adaugă sfinţii cuvioşi, ierarhi, voievozi, mame creştine, bărbaţi evlavioşi şi  credincioşi, eroi jertfiţi pentru apărarea credinţei şi a demnităţii acestui  neam, călugări şi călugăriţe retraşi din frământarea acestei lumi, pentru a o binecuvânta prin rugăciune dintre zidurile mănăstirilor şi schiturilor, veritabile porţi către Cer, unde au numărat timpul în boabe de metanie și nesfârșite rugăciuni. Dar poporul român are şi foarte mulţi sfinţi anonimi pe care Dumnezeu îi descoperă potrivit unui plan al Său, numit de multe ori de noi „întâmplare”.  Să ne amintim doar de minunea petrecută la Mănăstirea Neamţ acum 25 de ani când s-au descoperit relicvele unui sfânt necunoscut chiar sub aleea care duce spre măreaţa  ctitorie ştefaniană.  

Primul „sinod” care i-a canonizat pe aceşti fraţi de credinţă şi de simţire românească a fost cel infailibil al poporului şi după aceea ei au fost confirmaţi de forul suprem al Bisericii noastre, arătând astfel că Duhul Sfânt lucrează în oameni şi îi face să recunoască sfinţenia unui înaintaş sau chiar a unui contemporan. Bunăoară în romanul Vremuri de bejenie, Sadoveanu face un portret remarcabil călugărului cu viață sfântă de la Mănăstirea Râșca, starețul Ioan, care mai târziu a fost hirotonit arhiereu în scaunul Episcopiei Hușilor. Sinodul Bisericii noastre  l-a trecut în rândul sfinților pe Ioan de la Râșca și Secu abia în 2008. De unde știa Sadoveanu de viața vrednică de filele patericului a acestui monah? Desigur din tradiția populară, dar și dintr-o serie de consemnări mai vechi.

Astăzi culegem roadele unei credinţe milenare, unei pietăţi cu totul speciale a unui popor care a fost răstignit de mai multe ori în istoria sa şi a înviat datorită rugăciunilor sfinţilor – pentru că sfinţii sunt rugători la Dumnezeu mai ales pentru cei  din neamul care au răsărit.

Dar tot astăzi simţim tot mai mult cum secularizarea, înstrăinarea şi însingurarea de Dumnezeu dă târcoale acestui tezaur de credinţă şi evlavie românească. Să facem un exerciţiu de imaginaţie; să ne închipuim cum va fi peste 500 de ani, dacă din mila Domnului va mai fi viaţă pe pământ: Biserica mai avea de unde să culeagă roade ale lucrării Sfântului Duh pe pământ românesc?

Vor mai fi slujbe măreţe de canonizare a unor sfinţi români care să adune mii şi mii de  români care să cinstească viaţa şi înfăptuirile lor?  

Vor mai fi oameni de stat paradigmatici în credinţă, evlavie şi milostenie precum vrednicii voievozi de odinioară?

Vor mai fi  vlădici, preoţi, vieţuitori ai sfintelor mănăstiri, buni creştini şi creştine cu viaţă bineplăcută lui Dumnezeu care să determine această autoritate a conştiinţei vii a Bisericii să recunoască sfinţenia lor?  

Sunt întrebări la care vă invit să medităm cu speranţa că răspunsurile vor fi favorabile dacă vom urma îndemnul dumnezeiescului părinte Ioan Gură de Aur:

Să alergăm la mijlocirea sfinţilor, dar să nu ne mărginim la aceasta, ci să lucrăm şi noi cum se cuvine, după pilda pe care ne-au dat-o ei”.

Legaturi:


Categorii

1. Slider, Arhimandritul Mihail Daniliuc, Articolele saptamanii, Pagini Ortodoxe

Etichete (taguri)

, , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

11 Commentarii la “MAI POATE POPORUL ROMAN SA RODEASCA SFINTI?

  1. Pingback: DUMINICA SFINTILOR ROMANI – PREDICI, CUVINTE DUHOVNICESTI, CANTARI (audio, video). Sa cerem ajutorul sfintilor romani pentru vremurile grele prin care trecem! -
  2. Parintele Tudor, mucenic, cazut la datorie, pentru Domnul nostru Iisus Hristos.

    In ceata Sfintilor romani.

    Model pentru toti.

    Si-a purtat crucea. S-a rastignit.

  3. Despre parintele Tudor îmi vine greu să vorbesc la trecut. A fost omul care mi-a sădit în suflet primele semințe ale credinței, cel care mi-a deschis fereștile tainice ale sufletului către nădejdea cea dătătoare de viață adevărata. A fost primul meu duhovnic, și mi-a devenit duhovnic în cel mai simplu și direct mod, așa cum îi era și felul. A fost preotul paroh care mi-a sunat la ușă într-un ajun de Crăciun al anului 1990.
    …..

    http://www.parohia-petresti.ro/postate/Parintele_Tudor_Marin_a_imbracat_vesminte_noi.php

  4. Dumnezeu sa-l pomeneasca cu sfintii pe Mucenicul parinte Tudor Marin !
    Sunt departe, dar am urmarit la televiziune ceea ce s-a intamplat si m-am cutremurat, dar mi-am zis si ca Domnul isi alege Mucenicii dintre cei mai buni pastori !
    As vrea insa sa se cerceteze din ce fel de Biblie, ce traducere, a scos ucigasul versetele cu care s-a dus la parintele Tudor, pentru ca din ce citeaza anchetatiorii, nu cred ca este vorba despre vesrsete dintr-o Biblie Ortodoxa…

  5. http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=17&cap=13

    Iar pe proorocul acela sau pe văzătorul acela de vise să-l daţi morţii, pentru că v-a sfătuit să vă abateţi de la Domnul Dumnezeul vostru, Cel ce v-a scos din pământul Egiptului şi v-a izbăvit din casa robiei, dorind să te abată de la calea pe care ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău să mergi; pierde dar răul din mijlocul tău.

  6. @admin

    Daca link-ul este pentru mine, atunci trebuie sa-ti spun ca la tv vorbeau initial de un verset din Noul Testament, din Evanghelia dupa Matei.
    Se poate sa se fii schimbat acum si sa fie de fapt un verset din Vechiul Testament, dar si asa se dovedeste pentru mine ca este vorba de o victima a interpretarilor sectare, caci in acel verset nu era vorba despre proorocii si preotii crestini !

  7. Pingback: Predici la DUMINICA SFINTILOR ROMANI. Cinstirea sfintilor inchisorilor. PREDICA PR. AMFILOHIE (2005): “Un crestinism lipsit de sfintenie e mort, flescait. Ne numim ortodocsi, dar suntem pagani dupa tinuta si dupa duh” -
  8. Pingback: Provocarea Parintelui Sturzu: Epistola către români/ PROTOS. HARITON NEGREA despre FRUMUSETEA UITATA A BLANDETII, “ODIHNA LUI HRISTOS”/ Tenorul Vlad Mirita despre relatia cu Hristos. Sfat catre tineri: SA CITEASCA DESPRE REZISTENTA ANTI-COMU
  9. Pingback: ZIUA SFINTILOR BRANCOVENI. Predica puternica (audio+text) de la PUTNA despre globalizare, distrugerea radacinilor si provocarea sfintilor români. “CAT COSTA UN SUFLET IN ZIUA DE AZI? NE VINDEM CREDINTA SI TARA PE CATIVA EURO” -
  10. Pingback: PREDICI la DUMINICA SFINTILOR ROMÂNI (audio, text): “Sa cerem ajutorul sfintilor români si al SFINTILOR INCHISORILOR pentru vremurile grele prin care trecem!”. CUM POATE PIERI NEAMUL CAND SE STRICA “SAREA PAMANTULUI”? -
  11. Pingback: CUM SE APROPIE DUMNEZEU DE INIMILE NOASTRE SI CUM II RASPUNDEM NOI? “Credem mai mult cuvantului lui Hristos sau cuvantului lumii acesteia, care pe toate le rastalmaceste? SA NU PLECAM DIN BISERICA SI SA AVEM O ALTA VIATA, PARALELA”. Predica au
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Stirile zilei

Carti

Documentare