Articole cu eticheta (tag): exces de mortalitate

Măsurile adoptate (externarea forțată a bolnavilor, interzicerea internărilor, declararea spitalelor de elită drept spitale “Covid”, etc), au generat situații în care o parte dintre cei care sufereau de boli cronice nu au mai avut parte de îngrijire medicală de calitate fie din cauza temerii proprii de spitale, fie ca urmare a alocării unor spitale pentru tratarea exclusiv a Covid, fie ca rezultat al atitudinii unor medici speriați de o potențială infectare cu Covid. În plus, infecțiile instraspitalicești au avut propria contribuție. Așa se explică mortalitatea în exces, din care mare parte non-Covid, înregistrată în România, dar și în alte state europene care au adoptat măsuri similare.

Acest număr de decese de 27.500 este neobișnuit de mare pentru luna octombrie dacă privim istoria postbelică demografică a României. 27.000 s-a mai înregistrat în decembrie 2003 și ianuarie 2000. Dacă privim această cifră – 27.500 și punem alături cifra cu decesele prin Covid-19, adică 2.140, putem ușor remarca faptul că această creștere a mortalității din octombrie nu provine din coronavirus, s-a produs prin alte cauze de deces. Creșterea extrem de dură a deceselor are, așadar alte cauze, una fiind legată de faptul că restricțiile au împiedicat tratamentele spitalicești ale celor bolnavi de alte maladii.

 Excesul de mortalitate din această lună nu poate fi pus pe seama Covid-19, autoritățile raportând numai 370 de decese provocate de virus (pe 31 mai erau înregistrate 1.281 de decese puse pe seama Covid-19, iar la finalul lunii iunie cifra ajunsese la 1.651).Chiar dacă am dubla numărul de decese care ar putea avea ca element declanșator Covid-19, și pe care autoritățile le-ar fi “ratat” la numerotare, tot ar exista un exces de 500 de decese comparativ cu mediile anilor anteriori. O explicație ar fi lipsa accesului la tratament medical în această perioadă, fie din cauza restricțiilor impuse de guvern, fie a fricii populației.

Testăm mai mulți (teste, graficul 1),
găsim mai mulți (cazuri și cazuri / teste, graficele 2 și 3),
crește ușor și numărul celor internați la ATI (GRAFICUL 4),

dar nu crește și numărul morților (GRAFICUL 5). Acesta stă constant în jur de 15-25 pe zi.
Mai mult de-atît, scade numărul de morți raportat la cazuri active. (GRAFICUL 6)
Iar indicatorul cel mai pertinent pentru a ne spune despre gravitatea situației, morți per cazuri grave ATI, rămâne constant, în jur de 5%-6%. (GRAFICUL 7)
Drept concluzie, e foarte posibil ca această creștere nouă să se datoreze strădaniei administrative de a ne demonstra ceva.