Ce se intampla cand parintii nostri (profesori) mananca agurida…

26-01-2009 Sublinieri

131.jpg

Savva Aguridis şi teologia anti-ortodoxă

de Danion Vasile

(Nota noastra, Razboi intru Cuvant: urmariti cuvantul parintelui profesor Constantin Coman sustinut la intalnirea de la AZEC de saptamana trecuta pentru a intelege punctul de plecare al eseului lui Danion Vasile)

***

În mulţimea de rătăciri combătute de părintele Arsenie Vliangoftis în volumul săuEreziile contemporane – o adevărată ameninţare1 se află poziţia profesorului Savvas Agouridis2 privitoare la deschiderea creştinilor faţă de celelalte religii:Lucrul de care cu adevărat avem nevoie acum în Grecia este cunoaşterea obiectivă a islamismului şi a iudaismului… este vorba… despre vecinii noştri şi trebuie să înţelegem bine… că avem datoria de a învăţa tradiţia religioasă a vecinilor noştri… şi de a-i accepta ca fiind deopotrivă cu noi. (…) Iudaismul şi islamismul trebuie să fie acceptate de ortodocşi ca fiind nişte religii deopo­tri­vă cu Ortodoxia. De asemenea, Budismul şi în mod evi­dent şi alte religii constituie fenomene religioase, aşa cum este Ortodoxia” (din cuvântul prezentat la al doilea Congres al Religiilor Lumii, San Francisco, 1990).3

Această idee apostată a fost importată în spaţiul creştin, scopul principal fiind distrugerea credinţei creştine. În cuvântul prezentat la congresul anterior (primul Congres al Religiilor Lumii, Chicago 1893), marele yoghin Swami Vivekananda prezenta aceeaşi învăţătură: „Dacă cineva din auditoriu crede că aceas­tă unitate va rezulta prin triumful unei religii – ori­care ar fi ea – şi dispariţia celorlalte, unuia ca acesta nu pot să îi spun decât: «Fratele meu, speranţele tale vor fi înşelate». Oare eu doresc ca şi creştinii să fie hin­duişti? Nici­de­cum… Creştinii nu trebuie să devină hin­duişti sau budişti, nici ca aceştia să devină creştini, ci fie­care religie va tre­bui să îşi însuşească duhul celorlalte re­ligii, păstrându şi to­tuşi particularităţile ei, pentru a putea propăşi potrivit pro­priilor legi4.

Părintele Arsenie Vliangoftis spune că „aceste cuvinte exprimă foarte limpede duhul sincretismului interreligios“. Numai că, în realitate, sincretismul este folosit de necreştini o metodă de manipulare prin care interlocutorii sunt atraşi să descopere valorile religiilor pe care le resping. O dovadă clară o oferă declaraţia dată de Swami Vivekananda la întoarcerea sa în India: „Acesta este marele ideal care se află înaintea noastră, şi fiecare dintre noi trebuie să se înarmeze pentru aceas­ta – cucerirea lumii de către India. Noi toţi trebuie să ne înarmăm şi să ne încordăm fiecare nerv pentru acest scop. Ridică te, Indie, şi biruieşte lumea prin spiritualita­tea ta…5.

Ar trebui să ne dăm seama că, prin discursul lor pacifist, liderii sincretismului încearcă să îi convingă pe creştini să se lepede de tradiţia lor, pentru a primi în sufletele lor pseudovalorile celorlalte religii.

Vom vedea însă cum şi un teolog ortodox – Savvas Agouridis, reuşeşte să promoveze cugetul anti-tradiţionalist. Vom face referire la cartea sa „Comentariu la Apocalipsă6.

Încă de la primul contact cu cartea7, pe coperta patru citim: „Nu trebuie să-l corectăm noi pe Sfântul Ioan8, aşa încât să-l facem să fie de acord cu concepţiile şi cu părerile noastre, care în cele din urmă sunt în acord cu propriile noastre aşteptări.” Această poziţie este justă, însă chiar cel care o afirmă o contrazice nu după multă vreme. După câteva paragrafe citim: „Un model de neurmat îl constituie acea interpretare care a înţeles sau înţelege conţinutul Apocalipsei privind evenimentele istorice concrete ca aplicându-se la evenimentele unei epoci ulterioare“. Altfel spus, nu trebuie să credem că Apocalipsa se referă la sfârşitul lumii, aşa cum au tâlcuit atâţia sfinţi ai Bisericii. Profesorul Agouridis vrea să ne convingă că de fapt Sfântul Ioan vorbeşte despre criza vremii sale. Una dintre cele mai izbitoare minciuni promovate de profesorul Agouridis se regăseşte şi în pasajele în care comentează capitolul 13, cel mai comentat capitol al Apocalipsei. Redăm capitolul 13 în întregime tocmai pentru a se vedea în ce măsură comentariile profesorului sunt sau nu justificate:

Şi am văzut ridicându-se din mare o fiară, care avea zece coarne şi şapte capete şi pe coarnele ei zece cununi împărăteşti şi pe capetele ei: nume de hulă. Şi fiara pe care am văzut-o era asemenea leopardului, picioarele ei erau ca ale ursului, iar gura ei ca o gură de leu. Şi balaurul i-a dat ei puterea lui şi scaunul lui şi stăpânire mare. Şi unul din capetele fiarei era ca înjunghiat de moarte, dar rana ei cea de moarte fu vindecată şi tot pământul s-a minunat mergând după fiară. Şi s-au închinat balaurului, fiindcă i-a dat fiarei stăpânirea; şi s-au închinat fiarei, zicând: Cine este asemenea fiarei şi cine poate să se lupte cu ea? Şi i s-a dat ei gură să grăiască semeţii şi hule şi i s-a dat putere să lucreze timp de patruzeci şi două de luni. Şi şi-a deschis gura sa spre hula lui Dumnezeu, ca să hulească numele Lui şi cortul Lui şi pe cei ce locuiesc în cer. Şi i s-a dat să facă război cu sfinţii şi să-i biruiască şi i s-a dat ei stăpânire peste toată seminţia şi poporul şi limba şi neamul. Şi i se vor închina ei toţi cei ce locuiesc pe pământ, ale căror nume nu sunt scrise, de la întemeierea lumii, în cartea vieţii Mielului celui înjunghiat. Dacă are cineva urechi – să audă! Cine duce în robie de robie are parte; cine cu sabia va ucide trebuie să fie ucis de sabie. Aici este răbdarea şi credinţa sfinţilor. Şi am văzut o altă fiară, ridicându-se din pământ, şi avea două coarne asemenea mielului, dar grăia ca un balaur şi toată stăpânirea celei dintâi fiare ea o pune în lucrare, în faţa ei. Şi face pământul şi pe locuitorii de pe el să se închine fiarei celei dintâi, a cărei rană de moarte fusese vindecată. Şi face semne mari, încât şi foc face să se pogoare din cer, pe pământ, înaintea oamenilor, şi amăgeşte pe cei ce locuiesc pe pământ prin semnele ce i s-au dat să facă înaintea fiarei, zicând celor ce locuiesc pe pământ să facă un chip fiarei care a fost rănită cu sabia şi a rămas în viaţă. Şi i s-a dat ei să insufle duh chipului fiarei, ca chipul fiarei să şi grăiască şi să omoare pe toţi câţi nu se vor închina chipului fiarei. Şi ea îi sileşte pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să-şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte. Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei. Aici este înţelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei; căci este număr de om. Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase” (Apocalipsa 13, 1-18).

Comentariile profesorului Agouridis sunt următoarele:

„Pentru interpretarea capitolului 13 s-a consumat multă cerneală. P. Bratsiotis explică suficient de bine motivele: mulţi exegeţi caută să găsească în cap. 13, în informaţiile despre Antihrist, principalele cauze ale crizei epocii lor. Dar profetul Ioan se referă şi aici nu la timpuri viitoare, îndepărtate, ci la epoca sa; prin imagini mişcătoare el prezintă războiul sălbatic purtat de Imperiul roman împotriva Bisericii, care se desfăşura în zilele sale, dar care avea să ajungă la intensificarea maximă odată cu sosirea eshatonului, a nenorocirilor din urmă şi a Împărăţiei lui Dumnezeu. Ioan scrie pentru epoca lui, despre evenimente care privesc generaţia lui.9

Se pot aduce împotriva acestei tâlcuiri o mulţime de citate, de la Sfinţii Părinţi până la Cuvioşii părinţi, necanonizaţi încă, ai secolului XX. E de ajuns să reproducem câteva citate în această problemă. Sfântul Andrei al Cezareii, care în secolul al V-lea a încercat să strângă mărturiile anterioare privitoare la înţelegerea Apocalipsei, scria: „Stăruirea cu luare-aminte asupra numărului fiarei, precum şi altele din cele ce s-au scris despre el, vor descoperi vremea ispitei celor ce vor gândi înţelepţeşte şi vor avea trezvie întru acea vreme10. Sfântul Andrei arată clar că este nevoie de o înţelegere ortodoxă a cărţii Apocalipsei pentru a recunoaşte, în vremurile din urmă, împlinirea acesteia: „Se va sili să pună numele cel pierzător al potrivnicului şi înşelătorului pe mâna lor cea dreaptă, spre a le tăia lucrarea celor drepte şi bune şi, de asemenea, pe frunţile lor, spre a-i învăţa pe cei amăgiţi să îndrăznească întru întuneric şi întru înşelăciune; însă nu va fi primit de cei ale căror feţe sunt pecetluite cu dumnezeiasca lumină. Iar pecetea şi numărul fiarei se va vesti pretutindeni, tuturor celor ce vor cumpăra şi celor ce vor vinde, aşa încât ceilalţi, care nu l-au primit, să pătimească moarte cumplită prin lipsa celor de trebuinţă“.11

Există o întreagă literatură ortodoxă care sprijină poziţia Sfântului Andrei al Cezareii, literatură care implicit contestă perspectiva profesorului Agouridis. Unul dintre cei mai mari teologi ai secolului trecut, Sfântul Ioan Maximovici, scrie despre apropierea Înfricoşatei Judecăţi:Semnele apropierii ei sunt date şi în Evanghelie, şi în Apocalipsa Sfântului Apostol Ioan Teologul. Apocalipsa vorbeşte despre evenimentele sfârşitului lumii şi despre Înfricoşătoarea judecată cu precădere în simboluri şi în ghicitură, dar Sfinţii Părinţi au tâlcuit-o şi există o tradiţie autentică a Bisericii care ne vorbeşte şi despre semnele apropierii sfârşitului lumii şi despre Judecata de Apoi.”12

Tradiţia aceasta „autentică a Bisericii” este totuşi ignorată de profesorul Agouridis. Tot Sfântul Ioan Maximovici spunea: „Când privim la viaţa din jur, cei ce pot vedea văd că tot ce a fost prezis despre sfârşitul lumii se împlineşte.”13 Vrem sau nu, vedem că se înmulţeşte şi numărul proorocilor şi al învăţătorilor mincinoşi…

Prin sincretismul afişat, Swami Vivekananda – promotorul ideilor lui Sri Ramakrishna – încerca să distrugă credinţa creştină şi să convertească lumea la hinduism. Dacă profesorul Savvas Agouridis ar fi avut o poziţie similară în implicarea sa interreligioasă, prin poziţia sa ar fi căutat să atragă oamenii de alte credinţe la credinţa creştină. El însă nu face asta, ci dimpotrivă. Propovăduieşte o învăţătură în care amestecă dreapta credinţa cu idei greşite. Astfel contribuie la distrugerea credinţei în Hristos, luptând de aceeaşi parte a baricadei cu Vivekananda, cu Ramakrisna şi cu alţi apostaţi.

Sfântul Teofan Zăvorâtul, criticând tipul de teologie modernistă în care raportarea la Adevăr se face prin prisma propriilor cugetări şi în defavoarea predaniei Sfinţilor Părinţi, spune următoarele:„Mintea nemţească face doar pe deşteapta, ea nu are nor­mă de credinţă şi o tot caută; nu se apucă să cerce­teze credinţa, ci să născocească şi să clădească, şi chiar după ce a clădit nu se poto­leş­te o dată pentru tot­deauna, ci tot mai caută, tot mai caută, fără a se mul­­ţumi vreodată cu ce găseşte. Pe bă­tă­uş îl mănâncă mâinile, pe fle­car îl mănâncă limba, iar pe neamţ îl mănâncă creierul şi nu i dă pace de­fel. Duhul «în­no­i­­rii», al necurmatei inovaţii, alcătuieşte esenţa min­ţii nem­ţeşti14 (prin minte nemţească înţelegând nu mintea unui german, ci modul de teologhisire protestant – n.n.).

Prin poziţia pe care a expus-o în cartea sa despre Apocalipsă, profesorul Agouridis a arătat că are „minte nemţească”. Comparând poziţia sa cu învăţătura sfinţilor care au scris despre Apocalipsă, ne dăm seama că, din punct de vedere ortodox, cartea sa nu poate fi considerată un reper pentru înţelegerea ultimei cărţi a Noului Testament. Dimpotrivă…

——————————————————————————————————

1 Trad. rom. de Ieroschim. Ştefan Nuţescu, Sfântul Munte Athos, Editura Evanghelismos, 2006.

2 Cunoscut profesor la catedra de Ermineutică biblică şi Erminie a Noului Testament a Facultăţii de Teologie a Universităţii din Atena.

3 Apud Ereziile contemporane, pp. 175-176.

4 Idem, 157.

5 Idem, p. 157. Am comentat aceste poziţii aparent contradictorii în cartea mea „Zorii Apocalipsei“, Editura Egumeniţa, 2008, în capitolul „Iuda şi «teologia dialogului»“.

6 Cartea a apărut la Editura Bizantină, Bucureşti, 1997, în traducerea pr. Constantin Coman. Profesorul Agouridis a fost îndrumătorul şi referentul tezei de doctorat a părintelui Coman, susţinută la Atena în 1983.

7 E greu de justificat de ce, în ediţia românească, editorul a omis sau a refuzat să treacă pe coperta întâi şi pe cotor numele autorului. Pentru o carte de teologie, o astfel de scăpare este inexplicabilă. Iar pe coperta patru apare un text, semnat Savvas Agouridis, fără a se preciza că este vorba de autorul cărţii. Nu este acesta singurul comentariu ortodox la Apocalipsă, şi nici singurul autorizat. Chiar şi dacă volumul ar fi fost de referinţă era necesar ca, alături de titlu, să i se menţioneze şi autorul. De altfel, o carte nu devine de referinţă doar pentru că este promovată de o editură…

8 Profesorul Agouridis nu este convins că Apocalipsa este scrisă de Sfântul Ioan Evanghelistul: Tradiţia despre existenţa unui «presbiter Ioan» (diferit de Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan -n.n.) este acceptată nu numai de iluştri teologi ai Bisericii primare, ci şi de majoritatea cercetătorilor de astăzi. (…) Nu este deloc de neglijat nici tradiţia care îl acceptă pe Sfântul Ioan Teologul, ucenicul lui Iisus, ca autor al Apocalipsei. Dintre greci amintim pe Em. Zolotas, V. Antoniadis, P. Bratsiotis, părintele Ioil Gianakopoulos. (…) Noi credem că s-a dat prea multă importanţă problemei autorului, în timp ce, fără îndoială, mult mai important este, în amândouă cazurile, conţinutul teologic care a fost adus la lumină de teologia biblică actuală, fie în ceea ce priveşte Evanghelia şi Epistolele lui Ioan, fie în ceea ce priveşte Apocalipsa” – Comentariu la Apocalipsă, p. 27. Profesorul Agouridis prezintă o altă perspectivă greşită. Din punct de vedere ortodoxă este foarte important faptul că Apocalipsa este îi aparţine Sfântului Apostol Ioan, care a scris luminat de Dumnezeu. Problema autenticităţii cărţii Apocalipsei şi critica poziţiei prof. Agouridis va fi studiată separat…)

9 Savvas Agouridis, Comentariu la Apocalipsă, pp. 244-245.

10 Apud Arhiepiscopul Averchie Tauşev, părintele Serafim Rose, Apocalipsa în învăţătura Sfinţilor Părinţi, p. 167

11 Idem, p. 166.

12 Sfântul Ioan Maximovici, Predici şi îndrumări duhovniceşti, Editura Sophia, 2001, p. 162.

13 Idem, p.

14 Sfântul Teofan Zăvorâtul, Răspunsuri la întrebări ale intelectualilor, Editura Sophia, Bucureşti, 2005, p. 59.

f52809-savvas-agouridis-comentariu-la-apocalipsa.jpg

Legaturi:


Categorii

Opinii, Portile Iadului, Razboiul nevazut

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

14 Commentarii la “Ce se intampla cand parintii nostri (profesori) mananca agurida…

  1. jalnica iinterventia parintelui Coman si total straina de duhul ortodoxiei. Imi pare rau ca un asemenea om este profesor la Teologie si ma intreb oare unde a fost scolit…. de fapt intrebarea mea este retorica. M-am speriat auzindu-l depitand atatea erezii. Si apoi nu inteleg de ce un om poate fi acuzat de neascultare doar pentru ca indeamna la trezvie si trezire…iar argumentul neascultarii este din pacate pueril si gratuit mai ales visavi de un parinte de talia lui Iustin Parvu. Sper ca acest profesor sa citeasca acest mesaj care este adresat de o absolventa de Teologie care nu se teme, ci mai degraba se leapada de interpretarile moderniste si protestante in fond ale Sfintei Scripturi.

  2. Iata un exemplu care arata contrariul,un convertit de la budism la ortodoxie(daca ar putea fi tradus in Romana),http://strannik.com/watchful_gate/node/5

  3. Apreciez mult stilul dnului Danion Vasile, pt ca vorbeste in primul rand cu binecuvantarea pr. sau duhovnic, apoi cu claritate, smerenie si fara a intoarce inavataturile Sf Parinti in favorea proprie pt a-si justifica anumite neputinte personale (asa cum din pacate multi din cei cu titulul de teologi sau profesori ortodocsi au facut-o in ultima vreme ref. la subiectul actelor cu cipuri).
    Zilele trecute am avut o discutie cu parintele meu duhovnic (occidental convertit la dreapta credinta ortodoxa) despre situatia actelor cu cipuri si cazul Romaniei. I-am prezentat succint situatia fara a face nici o referire la indemnul pr Iustin (pt. a nu-l influenta intr-o directie sau alta). Prima lui reactie a fost sa isi plece capul in prosternare si rugaciune si sa exclame, Doamne Dumnezeule, nu permite asa ceva! Apoi mi s-a adresat: stii ce inseamna asta fica mea? inceputul sfarsitului…mi-am dat atunci seama ca adevarul salasluieste numai in cei smeriti cu inima si adevarat traitori ai sfintei ortodoxii.

  4. @ Anda:

    Mai multe decat el a “debitat” pr. Stefan Buchiu, decanul de la Teologie.

    @ Ellaina:

    Tulburatoare si revelatoare marturisire! Merita scrisa si in alte parti, spre luare aminte!

    Priviti insa cum este privita la noi problema, apropo si de Danion, dar si de noi, de aceea poate e bine sa postati comentarii si in astfel de locuri:

    http://www.rostonline.org/blog/claudiu/2009/01/o-dezbatere-care-spune-aproape-totul.html
    http://vallahianova.blogspot.com/2009/01/srman-ortodoxie.html
    http://www.rostonline.org/blog/razvan/2009/01/o-dezbatere-euat.html
    http://www.rostonline.org/blog/claudiu/2009/01/atenie-la-tabloidizarea-ortodoxiei.html

  5. Am scris articolul de mai jos plecand de la aceleasi interventii ale universitarilor nostri ortodocsi, cu durere fata de lipsa purtatorilor de cuvant ai Ortodoxiei si fata de nevrednicia, neputinta mea de a face ceva.

    Angelismul, dispretul si proorociile

    Este adevarat ca rugaciunea si lupta cu pacatul personal este lucrarea fundamentala a crestinului, dar sa ne aducem aminte ca si noua se potrivesc aceste cuvinte:” În lupta voastră cu păcatul, nu v-aţi împotrivit încă până la sânge.”(Evr.12,4) Si iarasi sa ne aducem aminte ca in Sfanta Scriptura in acelasi loc unde zice ”Bucuraţi-vă pururea. Rugaţi-vă neîncetat. Daţi mulţumire pentru toate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi.”( I Tes.5,16-18), continua asa ” Proorociile să nu le dispreţuiţi. Toate să le încercaţi; ţineţi ce este bine; Feriţi-vă de orice înfăţişare a răului.” ( I Tes.5,20-22)

    Tot in Sfanta Scriptura gasim si proorocii de netagaduit si de nedispretuit “…sa omoare pe toti cati nu se vor inchina chipului fiarei. Si ea ii sileste pe toti, pe cei mici si pe cei mari, si pe cei bogati si pe cei saraci, si pe cei slobozi si pe cei robi, ca sa-si puna semn pe mana lor cea dreapta sau pe frunte. Incat nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, decat numai cel ce are semnul, adica numele fiarei, sau numarul numelui fiarei. Aici este intelepciunea. Cine are pricepere sa socoteasca numarul fiarei; caci este numar de om. Si numarul ei este sase sute saizeci si sase.”(Apoc.13,15-18)

    Nu cipul din acte este, s-ar parea, numarul fiarei, dar sunt deja foarte multe situatii in care nu poti cumpara sau vinde daca nu esti in posesia unui numar al unui sistem (bancar, social). Cand se va generaliza aceast tip de identificare numerica a omului, cei ce ar refuza-o, ar putea fi pusi in situatia de muri in lipsuri cumplite. Nu stiu cum se va face aceasta din punct de vedere tehnic, dar nu putem sa nu observam ca exista o preocupare constanta si sustinuta in aceasta directie. In ce scop? Spre a respecta un plan?Poate. Spre implinirea profetiei? De ce? Din cea mai prozaica dorinta de putere, din dorinta despotica, de sorginte demonica, intalnita in toate epocile istorice, de a avea stapanire asupra altora. Doar ca azi stiintele umane, sociale, economice si tehnologia tot mai ingenioasa ofera o putere mult mai mare de stapanire, control si supraveghere celor ce se lasa sedusi de ispita de a-i stapani pe altii.

    „Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva.” spune Sf.Ap. Pavel, corintenilor si noua peste veacuri. Nu realizam cat de dependenti si biruiti suntem azi de toate cele ingaduite. Toate produsele tehnologiilor recente par a fi ingaduite, cat timp nu ne biruie si ne leaga de ele. Apa curenta, incalzirea centrala, electricitatea, comunicarea electronica (telefon, internet), mijloacele de transport personale sau in comun, pe distante mici sau mari, toate acestea ne apar azi ca stict necesar. Sa ne imaginam cat de greu pare azi lipsa a macar unuia din acesti factori, pentru a intelege cat de biruiti suntem azi de cele ingaduite.

    Sigur ca la Judecata o sa fim intrebati de talanti, de aproapele, de ne-am bucurat, rugat si multumit pururea. Dar si daca nu cumva am dispretuit proorociile, daca am cercetat toate, daca am tinut si implinit cele bune, dar si daca ne-am ferit de orice infatisare a raului.

    Nu stiu acum care este „pecetea fiarei”, dar citind talcuirile la Apocalipsa a Sfantului Andrei a Cesareei am remarcat acest pasaj „numele [Antihristului] nu va fi primit de cei insemnati pe fata cu lumina cea dumnezeiasca. Si numele fiarei se va vesti peste tot celor ce vor cumpara si celor ce vor vinde, incat cei ce nu-l vor primi vor suferi moarte cumplita, din lipsa celor trebuincioase. Stiinta cea dovedita a acestui numar, precum si a tot ceea ce s-a scris despre el, o va descoperi vremea si nevointa celor intelepti si treji.” Deci zice ca cei luminati de Dumnezeu nu au primit insemnarea, nu zice ca poti sa primesti ca nu patesti nimic. Cat despre stiinta numarului fiarei, sa-i intrebam si sa-i ascultam pe cei nevoitori, treji si intelepti, oamenii duhovnicesti si sfinti ce traiesc azi.

    Ce patesc cei ce nu primesc semnul fiarei am aflat: moarte muceniceasca cumplita in lipsuri de cele trebuincioase.
    Ce patesc cei ce accepta, scrie Sf Ioan Evanghelistul in urmatorul capitol din Apocalipsa: “Si al treilea inger a venit dupa ei, strigand cu glas puternic: Cine se inchina fiarei si chipului ei si primeste semnul ei pe fruntea lui, sau pe mana lui, va bea si el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, turnat neamestecat, in potirul mâniei Sale, si se va chinui in foc si in pucioasa, inaintea sfintilor ingeri si inaintea Mielului. Si fumul chinului lor se siue in vecii vecilor. Si nu au odihna nici ziua nici noaptea cei ce se inchina fiarei si chipului ei si oricine primeste semnul numelui ei. Aici este rabdarea sfintilor, care pazesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Iisus.” (Apoc.14,9-12)

    Macar acestea luandu-le in seama, nu putem sa afirmam ca recentele avertismente, fata de aceste sisteme noi de identificare numerica si electronica a persoanelor umane, ar fi nefondate sau ca ar avea o miza mica si ca s-ar face o zarva inexplicabil de mare in raport cu miza lor.

    Sa ascultam asadar, cuvintele intelepte ale Batranilor nostri, care ne indeamna azi sa fim pregatiti, cu duh de rugaciune, senini, bucurosi, drepti, sa cercetam proorociile si sa ne ferim de orice infatisare a raului, pentru ca să ni se potriveasca si cuvintele: „Însuşi Dumnezeul păcii să vă sfinţească pe voi desăvârşit, şi întreg duhul vostru, şi sufletul, şi trupul să se păzească, fără de prihană, întru venirea Domnului nostru Iisus Hristos.” ( I Tes.5,23), amintindu-ne si de aceste cuvinte: „Ieşiţi din mijlocul lor şi vă osebiţi, zice Domnul, şi de ce este necurat să nu vă atingeţi şi Eu vă voi primi pe voi.Şi voi fi vouă tată, şi veţi fi Mie fii şi fiice”, zice Domnul Atotţiitorul. Având deci aceste făgăduinţe, iubiţilor, să ne curăţim pe noi de toată întinarea trupului şi a duhului, desăvârşind sfinţenia în frica lui Dumnezeu.” (II Cor.6,17- II Cor.7,1)

  6. Tot din cartea “Ereziile contemporane”, despre acelasi “teolog” grec iubit de pr. Coman:

    p. 47:

    În documentul mai sus amintit al K.E.F.E. (ML, GA/INVEST AIDE OSA EU) citim: La data de 20 de­cembrie am luat legătura cu adepţii lui Moon din Grecia şi am întemeiat o relaţie de colaborare. Aveau prin­tre ei şi un pensionar, fost profesor universitar la Teologie, care este dispus să genereze o iniţiativă a unor profesori din Universitate pentru a opri propa­ganda nazistă şi acţiunile lui S.t.S. în Grecia. Am căzut de acord să-i dăm acestui profesor toate infor­maţiile şi dovezile pentru a înlesni atacul împotriva lui S.t.S. (pr. Prof. Antonie Alevizopulos). Profesorul onorific al Facultăţii de Teologie care colaborează cu falsul mesia Moon este, după cum s-a descoperit, domnul Sava Aguridis.

    p. 138:

    Încercarea de a găsi o legătură între rugăciunea minţii şi meditaţie este cu totul nepotrivită. În acest mod unii vor să dovedească că avem de-a face, chipurile, cu două căi diferite, dar înrudite în pro­funzime, care duc la acelaşi scop; cu alte cuvinte am avea două tradiţii diferite, care descriu însă aceeaşi experienţă. Din nefericire, chiar şi unii profesori de la Facultăţile Ortodoxe de Teologie, ca de pildă profe­sorul Sava Aguridis, susţin acest punct de vedere2. Este vrednic de însemnat faptul că domnul Aguridis este, din păcate, unul dintre stâlpii de bază ai Bise­ricii Unificării a falsului mesia, coreanul Sun Myung Moon, aşa cum a fost deja demascat (3).

    p. 161:

    Pentru a răspândi aceste puncte de vedere – foarte vechi, deoarece în realitate este vorba despre reîn­vierea sub o nouă formă a vechii minciuni luci­ferice a autoîndumnezeirii – propovăduitorii Noii Ere propun şi editarea unei Noi Biblii. Robert Müller chiar pro­pune ca iniţiativa în acest sens să o aibă O.N.U. pentru a dovedi că este un organism biblic modern.

    Să nu uităm că aceasta deja a făcut-o falsul mesia, coreanul Sun Myung Moon, pentru a se prezenta drept mesia Noii Ere. Primul exemplar al acestei Biblii Universale a fost dăruit lui Moon în urmă cu câţiva ani tocmai de către domnul Sava Aguridis, profesor ono­rific al Facultăţii de Teologie, în cadrul unei ceremonii solemne(4).

    Oare ce conţine Biblia Noii Ere?

    Liderii mişcării Noii Ere sunt de acord cu aspectul şi alcătuirea ei. Lola Davis a scris că din cuprinsul Bibliilor tuturor religiilor reiese o nouă cunoaştere (gnoză) care va fi inclusă în Biblia Noii Ere.

    p. 175-176:

    Profesorul Sava Agu­ridis, bine cunoscut pentru ideile lui, după participarea sa la A II-a Întrunire a Congre­sului Religiilor Lumii (San Francisco – 1990) – una din manifestările în spatele căreia se află falsul mesia, coreanul Sun Myoung Moon – a declarat: Lu­crul de care cu adevărat avem nevoie acum în Grecia este cunoaşterea obiectivă a islamismului şi a iudais­mu­lui… este vorba… despre vecinii noştri şi trebuie să înţelegem bine… că avem datoria de a învăţa tradiţia religioasă a vecinilor noştri… şi de a-i accepta ca fiind deopotrivă cu noi(5).

    El a mai spus: Iudaismul şi islamismul trebuie să fie acceptate de ortodocşi ca fiind nişte religii deopo­trivă cu Ortodoxia. De asemenea, Budismul şi în mod evident şi alte religii constituie fenomene religioase, aşa cum este Ortodoxia(6)(!).

    1 Vezi periodicul Dialog, nr. 3, p. 25-26 si nr. 4, p. 16.

    2 Vezi articolul sau intitulat Experienta luminii dumnezeiesti la isihastii ortodocsi si iluminarea in budismul Zen (comunicare sustinuta la Conference on God and God’s Equivalents, organizata de The Council on the World’s Religions, Assisi – Italia, 1-6 mai 1990).

    3 Vezi periodicul Dialog, nr. 3 (1995), nr. 5 (1995) [i nr. 8 (1996).

    4 Vezi periodicul Dialog, nr. 3 (1995), nr. 5 (1995), nr. 8 (1996).

    5 Parintele Antonie Alevizopulos, Meditatie sau Rugaciune – Studiu ortodox, Atena, 1993, p. 235.

    6 Ibidem, p. 236.

  7. Parintele Coman este un om complex, care nu merita judecat pripit. Impartasesc intru totul analiza lui Danion, dar desconsiderarea Parintelui Coman nu.

  8. “…iar pentru voi sa fie ce este da, da, iar ceea ce este nu, nu…” – spune Domnul. Si nu spune “fericiti cei complecsi”, ci “fericiti cei saraci cu duhul”.
    Dimensiunea tragediei se observa atunci cand iti dai seama ca ei sunt cei care “formateaza” viitorii teologi si preoti care-i vor intrece in rataciri.
    Parintele Coman o scalda in cunostinta de cauza, iar pr. Buchiu ar trebui angajat onorific la Discovery pentru ca le poate da lectii de combatere a crestinismului.
    Trist, foarte trist, traim vremurile din urma, dar te doare inima de “oi”.

  9. sunt absolventa de Teologie ortodoxa si l-am avut profesor de Noul Testament chiar pe parintele Coman: dansul mi-a facut atunci o buna impresie , de f. bun profesor , dar si de traitor al invataturilor crestin-ortodoxe; imi pare rau sa vad ca isi insuseste acum parerile unui teolog ortodox care pune pe picior de egalitate toate religiile , in ciuda invataturilor Sf. Parinti ai Bisericii noastre….. Pacat, acest profesor a fost pentru mine un model…

  10. parerea mea este ca lucrarea lui agouridis poate fi acuzata cel mult ca este o teza si o considerare personala asupra apocalipsei. de ce ar fi damnata din start pozitia dansului raportata poate prea mult la realitatea istorica din imperiul roman iar raportarea la fel de istorica la cipuri biometrice, RFID, posibilitatea guvernului mondial de astazi ar trebui sa fie exegeza binecuvantata a cartii Apocalipsei?
    cartea lui agouridis citeaza parerile diferite legate de autorii apocalipsei, este o abordare corecta proprie oricarui studiu. o raportare identica am intalnit-o in lucrarile legate de canonul noului testament, sunt citati cei care cred ca altul ar fi autorul. cartea lui agouridis este utila ca studiu.
    sunt vremuri tulburi, de dezbinare. in asemenea vremuri s-au rupt de biserica rusa staroverii, cu tot cu preoti, duhovnici si “blogerii” acelor vremuri. sa nu fie acum. am vazut cum urechile se inclina spre ce vor sa auda si fac judecatile imediat, parintele rafail noica, parintele coman, ierarhi, patriarhi, au fost rapid transati si discreditati in postarile citite in aceste zile pe unele bloguri. nu este bine.
    si ca tot spunea cineva, si parintele coman scrie cu binecuvantarea duhovnicului sau, parintele arsenie daca nu ma insel. personal nu l-as pune pe danion pe picior de egalitate cu parintele coman, ca talent, pregatire, experienta…

  11. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Cum se legitimeaza noua ordine (Noutati 22-23 februarie 2009)
  12. Pingback: Război întru Cuvânt » “Dreptatea lui Dumnezeu si dreptatea oamenilor”. SURPRIZELE FRUMOASE ALE DUHULUI SI CHEMAREA INCOMODA A CRUCII. Provocarea cea buna VS. duhul lumii
  13. Pingback: NOUA ORDINE RELIGIOASA A LUMII, PANRELIGIA (Ecumenismul inter-religios total) SI TACTICILE FOLOSITE
  14. Pingback: YOGA SI MEDITATIA pot avea vreo legatura sau compatibilitate cu ASCEZA ORTODOXA SI RUGACIUNEA MINTII? -
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate