Ioan Ianolide: glasul celui ce striga sfasietor in pustia vremurilor de pe urma

5-02-2009 Sublinieri

Va rugam sa intelegeti ca nu exageram cu nimic nici monstruozitatea experientei noastre, nici aprecierea de ansamblu asupra lumii, caci suntem lucizi si urmarim adevarul si numai adevarul, straduindu-ne a trai si a scrie in duhul adevarului, fara ura si fara partinire, dar dur ca insasi realitatea. Datorita experientei facute, noi nu ne-am deformat sufleteste, ci am primit o sensibilitate de a intui duhurile, ideile, curentele, fortele ce se desfasoara in lume – ori oamenii secolului XX sunt mutilati spiritual si tocmai aceasta posibilitate le lipseste”.

ianolide2.jpg

TOTUL IN HRISTOS!

Acum 23 de ani, pe 5 februarie se muta la Domnul Ioan Ianolide, prietenul cel mai apropiat al Sfantului inchisorilor, Valeriu Gafencu si autorul nepretuitelor marturii reunite acum cativa ani de Manastirea Diaconesti si editura Christiana sub titlul “INTOARCEREA LA HRISTOS“. Asa cum a si afirmat, Ianolide nu a dorit catusi de putin sa faca literatura, sa scrie memorii, sa faca studii sistematice, ci a lansat un strigat disperat si, in acelasi timp, plin de nadejde catre noi, cei de azi. Pentru salvarea noastra a smuls acest strigat izvorat din clocotul inimii rastignite de cumplite suferinte, dar inaltate pe Tabor de harul lui Hristos. A cautat – am zice noi, fara teama de a exagera encomiastic catusi de putin, cu o febrilitate marturisitoare de tip profetic si manat de constiinta sfredelitoare a unei sfinte misiuni, pecetluite cu sange si lacrimi – sa lase generatiilor de dupa el, un testament duhovnicesc de cea mai mare insemnatate.  Ne vorbeste direct, personal, ca si cum ar sta langa noi acum, in genunchi si ne-ar implora: Credeti-ma, ascultati-ma, nu sunt nebun, stiu ce vorbesc: Pretuiti libertatea, nu va vindeti sufletele, intoarceti-va la Hristos!; “Rog pe toti oamenii sa ia aminte la chemarea vremii. Cine crede trebuie sa traiasca crestineste. Cine vrea vesnicia trebuie sa inceapa acum”.

Dar glasul Duhului, glasul profetic prin excelenta, indiferent prin cine a marturisit, nu a fost niciodata crezut, primit si ascultat decat de foarte putini. Cu atat mai mult in zilele noastre, cele atat de bolnave de “trufia mintii”, cand duhurile fariseilor, saducheilor si carturarilor au patruns pana in masele largi si s-au desavarsit in rautate, cand orice cuvant al Duhului poate fi astazi, fara cea mai mica jena sau tresarire de constiinta, comentat la infinit, judecat, disecat, contestat, rastalmacit, persiflat, batjocorit de catre absolut oricine! Si iarasi, cu atat mai mult in zilele noastre, cand, pe de alta parte, cuvantul Duhului este amestecat cu pleava si cu noroiul intereselor si patimilor noastre meschine, cand este spurcat de gurile minciunii, ale urii si ale necuviintei, cand este aruncat fara evlavie in cocina porcilor si cand este folosit doar ca insignă de legitimare sau ca bâtă pentru rafuieli josnice.

Ioan Ianolide a stiut ce-si asuma, fiind in ochii lumii “un nimeni, un anonim, un batran, un proscris” si a spus:

“In disperarea mea incerc sa trag acest semnal de alarma, cu toate riscurile. Sunt batran si bolnav. Nu mai pot lupta, nu mai pot rezista, dar nu pot muri fara a marturisi tuturor oamenilor, cinstit si obiectiv, cele ce am trait, am vazut si am suferit. (…) Simt ca plesneste in mine coarda suportabilului. Daca nu vorbesc, ma sufoc.

Nu-mi fac iluzii despre receptivitatea oamenilor. Multi ma vor calomnia si ma vor uri pentru ca dezvalui aceste secrete. Dar cine are ochi de vazut, poate observa in lumea larga procesul reeducarii”.

mormant-ianolide.JPG

“Vor disparea tarile, caci va fi o unica ordine mondiala. Vor disparea satele, care vor fi preluate de activul de partid. Vor disparea armatele, caci puterea centrala va dispune de forta fara opozitie. Va disparea Biserica, fiind inlocuita de stiinta marxista. Constiintele vor fi formate de puterea centrala. Gandirea, creatia, vor fi strict marxiste. Stiinta nu va exista in afara marxismului. Fiecare om va fi programat cate necesitati are si cata capacitate de munca datoreaza. Toti oamenii vor fi supusi unui riguros control. Va exista o singura idee, o singura oranduire, o singura putere, un singur popor”.

intoarcerea-la-hristos-coperta.jpg

Marturia lui Ioan Ianolide din Prologul si din Epilogul cartii “Intoarcerea la Hristos”:

Cuvantul autorului catre cititor

Prietene,

Cu ajutorul lui Dumnezeu sper ca aceste documente sa fie publicate si sa ajunga la tine, pentru a sti lumea de azi si oamenii de maine ce a fost aici, acum. Este dorinta lui Valeriu. Nu e o lucrare literara, ci o cantare a lebedei. Cuvantul nostru este: Totul in Hristos!

Important de stiut este ca in conditiile in care scriu aceste randuri nu am linistea necesara, notez in fuga, fara a reciti, deci ramane un vadit caracter de ciorna si cititorul care nu stie ce este teroarea in care traim noi nu va realiza de ce s-au strecurat greseli, de ce lipsesc documentele, de ce nu este materia mai sistematizata, de ce nu s-a facut un studiu colectiv, de ce nu cunoastem literatura mondiala in domeniu, de ce… de ce… de ce!

Marturisesc ca este un act de adevarata nebunie faptul ca totusi fac acesta dezvaluire, nu pentru ca risc temnita ori moartea, ci pentru ca ma ingrozeste mutilarea morala la care as putea fi supus. Lucrez in conditii neprielnice, urmarit de teama. Intre constiinta datoriei ce o am fata de experienta uriasa pe care am facut-o – mai ales cand stiu ca numai eu am supravietuit unor imprejurari ce trebuie cunoscute – si intre instinctul de conservare pus in alerta de teama ca sunt urmarit, am ales cu raspundere sa marturisesc.

Sunt saisprezece ani de cand ne-am eliberat, plangand, sufocati, tristi din Aiud si de cand ne simtim intemnitati de statul ateist. Avem ce manca, sunem bine imbracati, avem apartamente moderne, ne putem ingriji sanatatea prin spitale, avem la dispozitie cartile si revistele vremii, dar nu avem libertate, nu avem multumire sufleteasca, nu avem dreptul de a ne exprima, de a marturisi public. Nu avem dreptul de a fi noi insine. Sunt create conditiile obiective de a muri ca niste necunoscuti. Suntem mereu defaimati, calomniati, discreditati si nu avem dreptul de a ne apara, de a spune adevarul. Cu durere privesc cum oamenii de cultura ai vremii au scris impotriva-ne fara sa se fi obosit sa ne consulte, cai ei sunt megafoanele ateismului si nu ale adevarului.

Aici s-au nascut sfinti, martiri si eroi. Asa ne-am luat dreptul de a spune adevarul impotriva lui Marx, Lenin, a marxism-leninismului si socialismului. Marturia noastra este cruda, dar e palida in raport cu realitatea, caci intensitatile traite aevea depasesc toate posibilitatile de exprimare.

Temnitele au fost laboratoarele de “reeducare”, a “dusmanilor regimului”, pana cand am fost considerati inofensivi puterii de stat. Presiunile ce s-au exercitat asupra noastra au fost geniale si bestiale, incat putini au putut rezista. Totusi au fost oameni care au crezut pana la sfarsitul tuturor chinurilor si au ramas curati. In acesti oameni a viat Hristos, a vorbit Hristos si Hristos vorbeste secolului XX prin ei.

Acum, cand oamenii au fost supusi, cand toate puterile sunt concentrate intr-o singura mana, cand fiecare individ este urmarit in tot ce face si gandeste, marele adversar al regimului ramane credinta, caci puternicii atei nu au siguranta daca nu sunt intronati ca zei in mintea tuturor supusilor lor. Streangul se strange nu in jurul gatului, ci in jurul sufletului si nu exista iesire, nu exista alternativa. Orice libertate si initiativa este strivita in fasa.

Viitorul acestui neam se zdrobeste in Romania cu toate mijloacele de propagare a ateismului, materialismului si nihilismului. Crestin, roman si om sunt cele trei valori ce se confunda, se intregesc si cuprind sufletul romanesc. Dar de cand se propaga marxism-leninismul, sufletul romanesc a fost inmormantat.

Ne descompunem, ne lepadam de noi insine, murim sufleteste. Tinerii ce cresc acum au constiinta ca sunt romani dar nu mai au suflet romanesc. Moare sufletul crestin al neamului. Avem nevoie sa ne regasim sufletele, sa ne reorientam valorile, sa credem in oameni si in Dumnezeu. Perspectivele unui imperiu comunist triumfator in acest secol se deschid cu intunecimi inca nebanuite de fantezia omeneasca. “Reeducarea” de la Pitesti e un simbol al mapamondului comunist.

Valul acesta nimicitor pare a fi pus stapanire pe intreaga lume. Marxismul este instaurat in U.R.S.S., Europa de Est, China, Vietnam, Cuba si in Africa. Partidul Comunist exista in toate tarile. Francmasoneria tulbura apele si manevreaza din umbra. Democratia de tip occidental deschide portile “democratiei” marxiste, caci acolo marxistii au toate drepturile pe cand aici nu au drepturi decat marxistii. O.N.U. este tribuna cea mai inalta de la care se raspandeste marxismul. Partidele politice crestine europene sunt palide. Evreii continua sa joace rolul lor de prima mana in marxism. Nu exista nici o idee, nici o personalitate, nici o forta politica ori sociala care sa contracareze marxismul.

Pe plan extern se urmareste Sovietul suprem international, atotputernic peste cinci continente. Vor disparea tarile, caci va fi o unica ordine mondiala. Vor disparea satele, care vor fi preluate de activul de partid. Vor disparea armatele, caci puterea centrala va dispune de forta fara opozitie. Va disparea Biserica, fiind inlocuita de stiinta marxista. Constiintele vor fi formate de puterea centrala. Gandirea, creatia, vor fi strict marxiste. Stiinta nu va exista in afara marxismului. Fiecare om va fi programat cate necesitati are si cata capacitate de munca datoreaza. Toti oamenii vor fi supusi unui riguros control. Va exista o singura idee, o singura oranduire, o singura putere, un singur popor.[1]

Nu este nici un basm, nici o sperietoare si nici chiar o utopie, ci este un plan realizabil, posibil, aproape sigur, daca marxismul va invinge. Lumea intreaga e in criza sub imperiul materialismului. Daca crestinii nu se pot reincrestina, daca ateii nu se deschid credintei, daca evreii nu se pocaiesc, atunci lumea aceasta va sfarsi catastrofal. Nu exista izbavire decat in Hristos, dar inteles bine si trait sincer.

E nevoie de credinta si de fapte, de viata gandita si implinita integral in credinta. Sunt unii oameni care cred si nu fac, traind un conflict intre cuget si viata; sunt altii care traiesc la intamplare si astfel se alieneaza; iar cei ce infrunta adevarul impotriva evidentei, se satanizeaza.

Intunericul a ajuns masura grosimii sale. Trebuie facut un ultim efort de salvare de la dezastru.

Va rugam sa intelegeti ca nu exageram cu nimic nici monstruozitatea experientei noastre, nici aprecierea de ansamblu asupra lumii, caci suntem lucizi si urmarim adevarul si numai adevarul, straduindu-ne a trai si a scrie in duhul adevarului, fara ura si fara partinire, dar dur ca insasi realitateaDatorita experientei facute, noi nu ne-am deformat sufleteste, ci am primit o sensibilitate de a intui duhurile, ideile, curentele, fortele ce se desfasoara in lume – ori oamenii secolului XX sunt mutilati spiritual si tocmai aceasta posibilitate le lipseste.

De asemenea, marturisim ca nu ne anima nici un orgoliu si nici o tendinta de dominare, caci am murit de nenumarate ori pacatului si eului, nascandu-ne mai vii, mai deplin in Hristos. Deci Hristos martureste prin noi. In afara de Hristos nu avem un alt punct de sprijin. Ajunsi cu multa truda la El, de El fiind scosi din lume, cu El ne intoarcem spre lume, spre viata, spre vesnicie si vrem a da oamenilor perspectiva spiritualitatii crestine, ca unica lor izbavire.

Sunt om slab, bolnav, epuizat, stors, distrus, dar cred in biruinta Mielului. Doresc sa imi fac datoria pana la ultima suflare. Ma rog sa mor crestineste. Aceste documente sa nu se publice atata vreme cat eu voi mai trai. Ele pot fi insa folosite ca material documentar, scris in asa fel incat sa nu conduca vigilenta Securitatii la mine.

Repet, este o marturisire. O dedic oamenilor. Este o modalitate ultima de dragoste si slujire. Amin”.

Ioan Ianolide


[1] In acelasi an – 1981 – Parintele Serafim Rose de la Platina spunea intr-o conferinta tinuta in America “libera”: Comunismul nu are raspunsul final, pentru ca e ceva cu totul negativ si deci nu poate cuceri lumea, aducandu-i fericirea, asa cum pretinde. Dar el pregateste terenul pentru un lucru foarte important care trebuie sa se produca inainte de sfarsitul lumii: guvernul mondial unic si unificat, din care crestinismul a fost cumva dat afara”. (Ierom. Damaschin, Viata si lucrarile Parintelui Serafim Rose, Bucuresti 2005, p. 849)

ioan-ianolide.jpg

***

Epilog

“Timp de trei ani am scris aceste pagini, tensionat, urmarit, singur. Nu le pot reciti. Nu le pot sistematiza. Am marturisit adevarul si numai adevarul. Cred ca, dincolo de neputinta mea, se savarseste lucrarea lui Dumnezeu.

Desi sunt bolnav si incapabil sa ma mai confrunt cu suferinta, totusi le-am scris si am dorit sa le expediez in Occident, caci numai acolo ar putea fi publicate. Daca nu vor ajunge acolo va fi datorita vigilentei comunistilor de aici, dar si a comunistilor si pro-comunistilor de acolo, caci toti vor moartea crestinilor si disparitia credintei in lume. Daca crestinii din Apus ar fi solidari cu crestinii prigoniti, acestia ar fi salvati. Dar crestinii au parasit si pe Hristos si oamenii si necredinta lor ii face vrednici de grele patimiri. Lumea este in mana satanei, a iudeilor si a ateilor.

Imi fac o datorie sfanta fata de lume din a marturisi cele petrecute aici si sunt constient ca nu imi risc viata, ci sufletul. Caci daca m-ar ucide pentru aceasta marturisire de adevar as fi fericit, dar ei ucid sufleteste, ei distrug omul, ei ne vor unelte ale iadului lor – si asta ma inspaimanta.

Dupa ce am trait un sfert de secol in temnita, azi traim tot in temnita, dar la dimensiuni mai largi. Suntem supusi aceluiasi program de materializare a spiritualitatii. Suntem redusi la tacere si condamnati la moarte. In afara de credinta, nu mai avem nici o putere.

Traim sub teroare si tacem, pentru ca nu mai avem puterea de a suferi si pentru ca nimeni nu ne sprijina. Trec pe strada, recunosc un prieten si-l ocolesc, desi imi arde sufletul de dor. Intalnesc un om nenorocit, care sufera si vreau sa il ajut, dar pentru ca imi este apropiat, nu am voie sa o fac. Am aflat ca un cunoscut a facut congestie cerebrala fiindca atunci cand a cerut dreptul de autor al unei inventii, i s-a pus ca e “bandit”. Zilele trecute un om mare, cu adevarat mare, a murit prin infarct intrucat a fost acuzat de crime pe care nu le-a comis si nu a putut sa se apere. Un alt mare barbat al vremurilor noastrea a fost ucis pentru ca ramasese om si devenise un simbol.

Sunt mii de oameni hartuiti zi de zi pentru a deveni delatori si, obositi, unii cad; ei insa ar fi dorit mai bine sa moara, decat sa se ticaloseasca. Cine ii va judeca?!… Altii au vrut sa treaca granita, dar li s-a spus ca sunt “banditi”, “fascisti”, “contrarevolutionari” si nu au obtinut pasaportul. Sunt multi oameni vii carora li s-a trasat o viata moarta.

Sistemul e formidabil: un mecanism comandat de un centru unic, care nu accepta nici o iesire, nici o abatere, nici o exceptie. Satana este cu mult mai negru decat si-l inchipuie oamenii. Nu acceptati nici un contact cu satana, nici cat de mic, caci el inghite totul! Satana este dumnezeul tiraniei totale si al minciunii sfruntate.

Teroarea creste prin minciuna ce o acopera si pe care sunetem obligati sa o preaslavim. Nu mai pot suporta, toata lumea de aici e bolnava! Daca omenirea nu este capabila sa scape, pe toate planurile si cu toate mijloacele, de marxism, va intra in cel mai lung si cumplit intuneric si zadarnic vor cere atunci oamenii sa-i inghita pamantul de vii, caci comunismul ii va zdrobi pana ce se vor inchina lui si il vor preaslavi asa cum o facem noi acum. Doamne, da Duh Sfant oamenilor! Oameni, indrazniti! Altfel veti pieri!

***

Aceasta marturisire a fost elaborata intr-o viata intreaga, prin arderea in credinta si jertfa a unei largi si diverse colectivitati, caci dincolo de natiune, de clase, de convingeri politice, s-au sintetizat convingerile noastre religioase, ca unica izbavire a lumii. Solutiile aflate de noi elimina tirania de orice forma si se intemeiaza pe forta launtrica, de constiinta, a oamenilor.

Nu credem intr-un sistem rigid, mecanic ori stiintific, ci in mladierea si aspiratia sufletului spre desavarsire. Nu vrem pacea robiei, ci optam pentru cautarea libera. Maretia omului consta in frumusetea lui intrerioara. Daca aceasta e anulata sau amputata, acel om e un monstru ori o canalie. Noi am trait tiranizati de monstri si canalii. Ni s-a impus sa devenim monstri si canalii, si am strigat la Dumnezeu sa ne izbaveasca. Am fost confruntati cu burghezia, cu nazismul si cu comunismul, si le respingem pe toate, caci toate sunt ateiste, materialiste, egoiste, fara suflet si inumane.

Sunt solidar cu toate popoarele supuse marxism-leninismului. Port in mine dragoste si grija de mantuirea tuturor neamurilor. Ma doare, mai mult ca orice, criza crestinatatii, caci numai adancirea ei a putut da stralucire materialismului marxist. Hristos e Mantuitorul. Pornind de la Hristos, se vor dezlega toate problemele lumii. Pornind de la suflet, vom sti cum sa traim si sa ne organizam.

Dizidentii cunoscuti, dar si cei anonimi sunt facliile sperantei acestei lumi. Calciu ori Iacunin sunt oameni uriasi ce scriu cu suflet si sange. Cuvantul lor e ceresc si ar trebui ascultati in genunchi. Fiecare om s-ar cuveni sa cugete zilnic la cateva marturisisri despre ceea ce se petrece in tarile comuniste si zilnic sa faca ceva pentru izbavirea lumii de materialismul ateist.

Marturisirea mea este strict crestina. Sunt lucruri greu de inteles si mai greu de indeplinit. Rog pe toti oamenii sa ia aminte la chemarea vremii. Cine crede trebuie sa traiasca crestineste. Cine vrea vesnicia trebuie sa inceapa acum. Dumnezeu este realitatea care doare si umple de nadejde omul secoluui XX. Nu putem trai fara Dumnezeu, nu putem fi stapani pe pamant fara Dumnezeu – fara Dumnezeu riscam a nu mai fi.

Facem aceasta marturisire nu ca o speculatie intelectuala, nici ca o constatare stiintifica, ci ca rezultat al experientei noastre de o viata, in chinuri si torturi, intru Hristos. Si concluzia finala si concisa a acestei experiente este: totul in Hristos! Simplu dar greu, greu dar necesar.

Aceste randuri le scrie un nimeni, un anonim, un batran, un proscris si el, ca si Calciu, Soljenitin, Iacunin, cu tot neamul lor. Omenirea trebuie sa opteze si sa indrazneasca!”

(Ioan Ianolide – “Intoarcerea la Hristos. Document pentru o lume noua“, Editura Christiana, Bucuresti, 2006)

is-145-et.jpg

Va invitam sa mai (re)cititi:


Categorii

Biserica rastignita, Ioan Ianolide, Marturisitorii si Sfintii inchisorilor, Portile Iadului, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

27 Commentarii la “Ioan Ianolide: glasul celui ce striga sfasietor in pustia vremurilor de pe urma

  1. Paianjenul

    Ca un paianjen care-si tese nada,

    Imi tes si eu velinta de sperante,

    Ades, nu prind in ea decat chitante,

    Sau doar invat sa stau, flamand, la coada –

    Sunt zile-n care prind ceva in plasa –

    O fapta, un poem, o vorba buna,

    Sunt zile-n care drumul catre casa

    Pierdut imi pare-n noaptea cea nebuna –

    Si panza mi-este rupta iar, si iara,

    Si tes la loc, cu fapte, si cuvinte,

    Si prada ce o prind, ma infioara,

    Caci sufletu-mi la dansa, ia aminte –

    Si doar lumina ei cea tutelara,

    O sorb din zborul ei asa cuminte,

    Si o eliberez, dar ma-nfasoara

    In panza ei, de dragoste fierbinte –

    Si gaza-s eu, si ea, paing, ma cheama,

    Si-i dau graunta sufletului meu –

    Si plasa lui e inima de mama –

    Paianjenul – e bunul Dumnezeu…

    5 februarie 2009

  2. Ioan Ianolide, citat : “Pretuiti libertatea, nu va vindeti sufletele, intoarceti-va la Hristos !”

    Din nefericire chiar si cei mai multi dintre cei botezati ortodox nu mai inteleg despre ce fel de libertate ne vorbeste Ioan Ianolide. Pentru cei mai multi libertatea trupului, adica satisfacerea neigradita a instictelor fizice si materiale, este mai importanta, decat libertatea duhului si educarea lui, in sens crestin, pentru cresterea discernamantului…:(
    Si i-as intreba pe teologii nostrii moderni, care incep din ce in ce mai multa sa “teoretizeze” credinta, conform modelelor heterodoxe, a cui este responsabilitatea cea mai mare ca ortodocsii de rand nu-si cunosc credinta ?
    Fiindca nu poti sa traiesti ceea ce nu cunosti.
    Sigur ca si daca ai ajuns sa o cunosti nu este obligatoriu sa o si traiesti, dar cel putin alegi in cunostiinta de cauza…

  3. Dumnezeu sa va odihneasca intru pace Domnule Ianolide impreuna cu toti Sfintii Martiri ai neamului crestinesc.Multumim pentru Jertfa dumneavoastra cea plina de dragoste fierbinte si durere pentru noi cei reci, neputinciosi si nepasatori.Multumim pentru marturiile dumneavoastra traite si asternute in scris.Multumim pentru rugaciunile dumneavoastra.Multumim pentru Hristosul din dumneavoastra,pe care ati vrut sa-l impartasiti cu noi.Multumim intru si pentru Hristos!

  4. Tocmai am terminat cartea asta, e duhovniceasca, nu e altceva.Ar trebui promovate adevaratele valori, adevaratii romani, e ceva extraordinar modul in care acesti oameni care s-au perindat prin aceste “reeducari” au inteles duhul adevarat al acestui neam romanesc, adica acela ortodox. Exista si un scurt interviu cu Petre Tutea care mi s-a parut cutremator despre cum a inteles el sa nu “vorbeasca” despre ceea ce a fost in inchisorile comuniste.
    Doamne nu ne lasa pe noi!

  5. Si totusi sa ne tesem “velinta de sperante” , pentru ca stim ca va fi “un cer nou si un pamant nou”, chiar daca , pana atunci , “sunt zile-n care drumul catre casa” este pierdut in “noaptea cea nebuna” a acestor vremuri innegurate …

    “Pretuiti libertatea , nu va vindeti sufletele , intoarceti-va la Hristos !”
    Fiti binecuvantati , Admin , pentru aceste picaturi de roua curata si proaspata , muzica sfanta si poezia crestina – pe care le revarsati din belsug in sufletul celor care intra si raman aici ,
    la Razboi intru Cuvant …si pentru aducerea in prezent a Sfintilor din inchisori , sa ne-nfasoare “in panza ei , de dragoste fierbinte” , panza tesuta chiar de Hristos , pe Cruce !

  6. Libertatea
    “Libertatea are chipul lui Dumnezeu” ( Nicolae Dabija )

    Draga mi-e, Doamne, libertatea,
    In infinitul ei, din mine!
    Dar toata fiinta-i, si nu partea,
    E libera, numai in Tine!

    Cine, din Lumea-Ti, vietatea
    Duhului meu, in lanturi, tine?
    Si nu, cu toata bunatatea,
    Sadeste binele, in mine?

    Si de il calc, si-aleg pacatul,
    Cine ma ia in brate line,
    Si iad de sunt, ca pe-mparatul
    Induiosarilor divine?

    Si ultimul damnat din lume,
    De sunt, si spun din cuget: iarta!
    Cine ma spala dintre hume,
    Si-n liber, Duhul Tau – ma poarta?

    Draga mi-e, frate, libertatea,
    Dar in zadar ii caut in rau,
    Intreaga fiinta – plinatatea –
    Ea are, Doamne, chipul Tau!

    5 februarie 2009

  7. Eu pot sa afirm ca ,dupa citirea cartilor “Intoarcerea la Hristos ” si “Sfantul inchisorilor” am ramas in suflet cu o amaraciune teribila , dar si cu un sentiment de fericire. Fericire ca au existat asemenea oameni,ale caror jertfe “tin “inca acest popor.Dar oare pentru cat timp ?
    Am inteles grozavia ateismului ,si toate consecintele lui.Iar astazi sunt romani care se mandresc ca sunt atei. Oare ei stiu ce fac si ce spun ?
    Cred ca am plans cum numai la moartea parintilor mei am facut-o,citind aceste carti.
    Si apoi am inceput sa descopar alte comori spirituale : Parintele Calciu, Serafim Rose,si multe altele.
    As vrea sa stiu daca aveti date in legatura cu parastasul lui Valeriu Gafencu ,din 18 februarie, la Tg Ocna . As vrea sa merg acolo.
    Dumnezeu sa-i ocroteasca pe romani!

  8. Cartea e nemaipomenita, e una din cele mai bune pe care le-am citit. Subliniaza, zic eu, cel mai bine dimensiunea duhovniceasca a luptei celor din inchisori.O recomand tuturor celor care n-au citit-o pana acum, e ziditoare de suflet.As putea spune ca pe langa faptul ca e duhovniceasca, e si patriotica, arata suferinta noastra ca popor, despre care zic unii ca a fost cea mai crunta din lagarul comunist. Cred ca o noua campanie de promovare a cartii n-ar strica.

  9. am un plans neplans…
    cuvintele se zbat nerostite-
    unde s-au dus atatea intelesuri?
    si dorul meu si ruga si lumina…
    se lasa inserarea peste lume
    prea repede si nemiloasa .

  10. Va aduc la cunostinta un articol din Cotidianul:

    http://cotidianul.ro/drepturile_copilului_incalcate_acasa_si_la_scoala-72527.html

    Este mai in mijlocul articolului o fraza:

    ” Familia este vinovată pentru nerespectarea dreptului de alegere a religiei, părinţii fiind cei care stabilesc de obicei cultul de urmat.”

    Un semn ca in curand crestinii vor fi inculpati daca isi vor boteza copii.
    Sa nu fie.
    Hristos a inviat!

  11. Eu n-am terminat-o de citit; sunt pe la 123-a pagina; mi-a zburat involuntar privirea necitind pana la capat pasajele in care erau descrise torturile scabroase, demonice; m-a incercat aceeasi greata ca atunci cand, pe la 14 ani am citit ‘5 ani la Auswvitz’; va vine sa credeti ca oamenii sunt in stare de asa-ceva?!

    E strigator la Cer! Pai, poti ierta o scarba de ‘om’ caruia ii mai lipsesc doar coarnele si copitele?! Incredibil! Inimaginabil! Si totusi…DA! Au existat, exista monstrii de genul asta!

    Ei se vad si la noi prin torturile aplicate bietelor animale, chiar si oamenilor; si totul…pornind de la varste din ce in ce mai fragede; citeam – chiar aici pe site – ca, Pr.Gheorghe Calciu Dumitreasa cand i s-a cerut sa spuna ce s-a intamplat acolo, i-au reinviat amintirile acelor vremuri nenorocite scormonindu-i durerea si-atunci, a realizat ca facand lucrul acesta in amanunt se va umple de ura si resentiment fiindca…oricine/orice mi s-ar spune poti uita cu ajutorul lui Dumnezeu dar…rana ramane!

    Concluzia mea: omul fara frica de Dumnezeu e cea mai periculoasa specie/bestie de pe fata Pamantului! Si tot citind, stau si-mi vine sa-mi pun mainile in sold si sa-I spun lui Dumnezeu: ‘Tu unde erai in toata afacerea asta? De ce ai ingaduit/ingadui asemenea acte de cruzime inimaginabile?’ Oamenii aia au fost intorsi pe dos din toate punctele de vedere, cum intorci o soseta; au fost umiliti, batjocoriti de demonizati, ca aia nu mai erau oameni demult!

  12. si ar trebui apelat la un regizor crestin ,care sa faca un film caci este o istorie a rezistentei neamului romanesc impotriva fiarei comuniste ,film ce ar fi un exemplu pt noi,crestinii calduti si reci de azi pt a cunoaste ce inseamna lupta pt marturisirea credintei ,caci vremurile rele se arata a fi ,iar tinerii cei mai multi nu citesc aceste carti precum intorcerea la Hristos.

  13. Dumnezeu sa te ierte, frate Ioane!Jertfa Marturisitorilor Lui Hristos din temnitele staliniste constituie,ar trebui sa constituie, un model pentru noi nevrednicii lor urmasi, mai ales in acest context al introducerii pasapoartelor si buletinelor cu numarul fiarei-666.Dumnezeu sa ne invredniceasca pe toti in acest veac apostat!

  14. Dragă Magda, eu cred că Îl răstignim pe Hristos doar pentru faptul că nu simţim cât ne iubeşte. Atunci când mai primim şi gânduri rele, cred că suntem precum cel care I-a dat oţet când El a zis că îi este sete.

  15. am descoperit un filmulet pe youtube despre faptul ca s-a inceput implantarea cip-ul in creier. Un film facut de americani. Marturie despre efectele acestor operatii chirurgicale pe creier. O dezvaluire despre cum vor reusi sa creeze o lume imaginara, sa anuleze vointa si chiar ideea omului de a fi o INDIVIDUALITATE si obisnuinta de a se gandi la sine, de a gandi altfel decat MAJORITATEA. Nu pot sa nu vi-l trimit. Este mult prea dureros, pentru a nu fi stiut de toti. Las la aprecierea admin. cum sa posteze acest link sau filmulet, dupa ce in prealabil l-a vizionat. Sper sa fie spre tulburare. iertare
    lucca – The Brain Chip – A Prison For Your Mind http://www.youtube.com/watch?v=p06RLa6Wuys&feature=related

  16. As avea o propunere :de ce nu se organizeaza o intalnire ,poate si pentru promovarea acestor carti, si pentru solidarizarea celor care considera ca aceste jertfe merita respectul tuturor?
    Oare sunt suficiente doar aceste “reflectii”?
    Mi se face pielea gania cand citesc atatea trairi sufletesti autentice si incarcate de o atat de reala constiinta nationala. Unde suntem ? Ne asculta cineva ?Doar noi pe noi.

  17. as dori si eu sa aud de o campanie de promovare a acestor carti . poate fi un nou inceput

  18. da…traim vremuri grele…am citit “Sfintul inchisorilor”…o carte rascolitoare din care am aflat ca Valeriu Gafencu e basarabean, ca si mine, si mi sa facut rusine ca nam stiut cine este pina acum…Intr-adevar comunismul e cel mai negru cosmar din istoria noastra:romani si basarabeni, deopotriva, caci sintem acelasi neam, acelasi singe…Dumnezeu sa ne miluiasca si sa ne pazeasca…

  19. @ Mihaela si Ticu Paul Dorin:

    La vremea aparitiei au fost bine promovate aceste carti si acum se vorbeste despre ele in conferintele si lansarile legate de campania “Din temnite spre sinaxare”. Urmariti si rubrica noastra de ANUNTURI.

  20. cine doreste sa SEMNEZE impotriva actelor cu cip si a ascultarii telefoanelor,sa ma contacteze pe milkaundercover ,semnaturi ce vor fi inaintate luna asta la guvern.s-au strans zeci de mii,dar semnatura ta conteaza! NU ASTEPTATI CIPUL! LUPTATI PT INCETINIREA LUI PT COPIII NOSTRI!

  21. Pingback: Război întru Cuvânt » Ioan Ianolide despre Valeriu Gafencu, in urma cu un sfert de veac
  22. Pingback: Război întru Cuvânt » Ioan Ianolide - DETINUTUL-PROFET
  23. Pingback: Război întru Cuvânt » Marturisitorul Ioan Ianolide despre SENSUL APOCALIPTIC AL ISTORIEI SI BIRUINTA LUI HRISTOS
  24. Pingback: Război întru Cuvânt » DUMINICA SFINTILOR ROMANI. File de sfintenie romaneasca ne(re)cunoscuta (II): DUMITRU UŢĂ, MARIN NAIDIM, TRAIAN TRIFAN
  25. Pingback: Intre Cruce si tradare. CARE ESTE LECTIA MUCENICULUI EVGHENIE PENTRU NOI SI VREMURILE NOASTRE? (II) -
  26. “Evreii continua sa joace rolul lor de prima mana in marxism. Nu exista nici o idee, nici o personalitate, nici o forta politica ori sociala care sa contracareze marxismul.

    Pe plan extern se urmareste Sovietul suprem international, atotputernic peste cinci continente. Vor disparea tarile, caci va fi o unica ordine mondiala. Vor disparea satele, care vor fi preluate de activul de partid. Vor disparea armatele, caci puterea centrala va dispune de forta fara opozitie. Va disparea Biserica, fiind inlocuita de stiinta marxista. Constiintele vor fi formate de puterea centrala. Gandirea, creatia, vor fi strict marxiste. Stiinta nu va exista in afara marxismului. Fiecare om va fi programat cate necesitati are si cata capacitate de munca datoreaza. Toti oamenii vor fi supusi unui riguros control. Va exista o singura idee, o singura oranduire, o singura putere, un singur popor.”

    Uluitoare profetia facuta de Ioan Ianolide acum mai bine de 30 de ani! Fara indoiala ca putea vedea cu duhul mult mai departe decat noi!

    “Va rugam sa intelegeti ca nu exageram cu nimic nici monstruozitatea experientei noastre, nici aprecierea de ansamblu asupra lumii, caci suntem lucizi si urmarim adevarul si numai adevarul, straduindu-ne a trai si a scrie in duhul adevarului, fara ura si fara partinire, dar dur ca insasi realitatea. Datorita experientei facute, noi nu ne-am deformat sufleteste, ci am primit o sensibilitate de a intui duhurile, ideile, curentele, fortele ce se desfasoara in lume – ori oamenii secolului XX sunt mutilati spiritual si tocmai aceasta posibilitate le lipseste”.

    Comunismul mondial se prezinta sub masca “tehnologiilor umanitare”.

    Glaziev: “The world is shifting to a new technological system. The new system is humanitarian in nature and thus could avoid a war, because the main carriers of growth on this wavelength are humanitarian technologies.”
    https://www.youtube.com/watch?v=cikvqdMRTTA

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate