Moartea zambitoare a monahiei Eupraxia în Arizona
“Citim pe un blog „Pentru viaţa simplă şi liniştită împreună cu toţi sfinţii”, care publică fotografia:
Monahia Eupraxia a adormit cu câteva luni în urmă, bolnavă de cancer, în pustia Arizonei din Statele Unite ale Americii.
Lângă ea era stareţul Efrem Filoteitul.
Fotografia şi informaţiile au fost primite de la nişte prieteni americani
(http://misha.pblogs.gr/
Contrar „Evangheliei sănătăţii”, căreia îi fac propagandă ofertele americane eretice ale penticostalilor şi ale pseudo-harismaticilor, monahii şi monahiile ortodoxe dau mesaje de Viaţă şi după adormirea lor… Trupul lor, şi după moarte, reflectă starea inimii lor şi pregustarea Împărăţiei cerurilor.
Este un mesaj al vieţii către noi toţi care trăim pierduţi în singurătatea marilor oraşe, în egoismul nostru, în alipirea de bunurile materiale, în distracţii, substanţe şi băuturi spirtoase, ideologii politice şi religii false… Este un mesaj de a ne schimba viaţa şi de a veni lângă El, aproape de Cel care este CALEA şi ADEVĂRUL şi VIAŢA şi VEŞNICA VIAŢĂ.
Este o dovadă palpabilă a consecinţelor Iubirii, a rugăciunii minţii, a vieţii legate de Sfintele Taine din Biserica Ortodoxă…
Unii materialişti şi atei cred că moartea unui episcop ortodox, a unui preot, a unui credincios înseamnă sfârşitul. În realitate este ÎNCEPUTUL. Unii pot să creadă că biserica este slăbită odată cu adormirea vreunuia “care deranjează” sau a unui sfânt stareţ, sau episcop, sau monah.
În realitate Biserica se fortifică, pentru că cel adormit se mută în Biserica Triumfătoare şi biruieşte definitiv moartea”.
(traducere din limba greacă: monahul Leontie; sursa: http://ierapostoli.wordpress.
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Slavit esti, Doamne , intre cinstitorii Tai !!!
Seninătatea, buătatea şi liniştea duhovnicului s-au transmis şi rămân veşnic în sufletul maicii Eupraxia, reflectându-se după moarte într-un frumos zâmbet care-i înseninează faţa, chinuită până atunci de suferinţă. Cred că acesta trebuie să fie idealul fiecărui părinte duhovnic şi al ucenicilor săi.
bunătatea*-iertare am greşit
Pt.mine idealul este ca oamenii sa se spovedeasca sincer si pregatiti.
Consider ca in zilele noastre este cel mai important lucru.
Maica Eupraxia si-a luat in serios crucea, a luat in serios lupta pentru mantuire. Dumnezeu S-a odihnit in inima ei, iar ea s-a odihnit in Domnul aratandu-ne si noua acest lucru prin zambetul de bucurie de pe chipul ei.
Slava lui Dumnezeu Cel ce se odihneste intru Sfintii Sai!Amin.
– Iertati-ma! –
De ce sa ne miram, s-a dus la Mirele sau, de aceea zambeste! Nu toate miresele zambesc atunci cand ii vad mirele? Cu mila si cu indurarile si cu iubirea de oameni ale Unuia-Nascut Fiului Tau, cu Care esti binecuvantat, impreuna cu Preasfantul si bunul si de viata facatorul Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor.
Zambetul cu care a plecat maica ,este zambetul care la dobandit pe vesnicie ,una fericita, de la MIRELE CERESC.Sa de BUNUL DUMNEZEU sa ajute sufletelor fiecarui crestin sa plece la EL cu un asa zambet.DOAMNE AJUTA.
Sa ne ajute Bunul DUMNEZEU, sa dobandim fiecare crestin acest zambet ca zestre pentru vecie,iar pe cei ce nu sunt crestini si inca mai merg prin intuneric ,sa-i ajute si pe ei Dumnezeu sa gaseasca poteca , care duce spre mantuire.AMIN. si LUI DUMNEZEU LAUDA NEINCETATA.